1,989 matches
-
imprimă) mirosul produselor horticole Aroma și mirosul produselor horticole se realizează prin apariția și acumularea unor compuși intermediari sau finali ai metabolismului. Uneori sunt compuși chimici specifici, formați sau secretați de țesuturi specializate. Numărul compușilor care dau aroma unui produs horticol este foarte mare. La mere, substanțele volatile constau din 156 de compuși, de importanță mai mare sau mai mică, în funcție de soi. Aroma căpșunelor are 146 de componente naturale, cea a tomatelor numai 38 de componente. Clasificare Compușii de aromă și
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
kg la mere, 17 mg/kg la castraveți, 5-10 mg/kg la fragi, 2-5 mg/kg la tomate, 2-3 mg/kg la zmeură, 1 mg/kg la afine etc. Factorii care influențează diversitatea, compoziția și concentrația substanțelor volatile în produsele horticole sunt specificul biologic (specia și soiul), zona de cultură, stadiul de creștere-dezvoltare. În plantele tinere, conținutul este mai redus, compușii volatili au conținutul mai simplu și diversitate mai redusă. Organele de reproducere conțin compuși mai complecși, mai diverși, mai abundenți
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
este foarte important. Dacă sinteza substanțelor volatile are loc în frunze, înflorirea determină migrarea lor în flori și consumarea parțială. După fecundare, substanțele odorante se acumulează în fructe și semințe, sau migrează înapoi în frunze, scoarță, rădăcini. În țesuturile plantelor horticole, acești compuși sunt menținuți în suspensie cu ajutorul unor substanțe hidrofile, de tipul emulgatorilor. Rolul biologic al compușilor volatili este complex. În metabolismul celular au rol antioxidant, fiind donatori de hidrogen. Unii componenți (alcoolii și cetonele) sunt moderatori ai proceselor intracelulare
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
adaptare care le înlesnește înmulțirea și apărarea, substanțele volatile având un important rol fungistatic și bacteriostatic, iar în unele cazuri bactericid sau fungicid. Unii dăunători evită astfel de plante. Acești compuși sunt intermediari în biosinteza alcaloizilor, steridelor etc. Păstrarea produselor horticole este influențată de biosinteza unora dintre aceste substanțe volatile. Prin prezența lor se accelerează procesul de maturare. Tehnologiile de valorificare urmăresc reducerea intensității acestei evoluții, în scopul menținerii sub control a loturilor de produse depozitate. Studiul acțiunii terpenelor ca substanțe
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de cartof a fost inițiat de Vaugh și Spencer, 1991, iar acțiunea carvonei a fost semnalată de Dipenhorst și Hartmans, 1993, dar cercetările continuă pentru aprofundarea și lărgirea spectrului de investigație. Extracția, condiționarea, folosirea sau reconstituirea substanțelor volatile din plantele horticole s-a individualizat ca o activitate industrială distinctă, tot mai importantă ca cifră de afaceri și tot mai ramificată în ofertă și solicitări. SUBSTANȚELE FENOLICE DIN PRODUSELE HORTICOLE (FACULTATIV) Substanțele fenolice în molecula cărora este prezent nucleul fenolic, sunt reprezentate
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
spectrului de investigație. Extracția, condiționarea, folosirea sau reconstituirea substanțelor volatile din plantele horticole s-a individualizat ca o activitate industrială distinctă, tot mai importantă ca cifră de afaceri și tot mai ramificată în ofertă și solicitări. SUBSTANȚELE FENOLICE DIN PRODUSELE HORTICOLE (FACULTATIV) Substanțele fenolice în molecula cărora este prezent nucleul fenolic, sunt reprezentate în produsele horticole de derivații acizilor fenolici (benzoic, cinamic etc.) precum și de compuși mai complecși de tipul taninurilor, polifenolilor, antocianilor și flavonelor. Ultimele două tipuri de substanțe fenolice
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
individualizat ca o activitate industrială distinctă, tot mai importantă ca cifră de afaceri și tot mai ramificată în ofertă și solicitări. SUBSTANȚELE FENOLICE DIN PRODUSELE HORTICOLE (FACULTATIV) Substanțele fenolice în molecula cărora este prezent nucleul fenolic, sunt reprezentate în produsele horticole de derivații acizilor fenolici (benzoic, cinamic etc.) precum și de compuși mai complecși de tipul taninurilor, polifenolilor, antocianilor și flavonelor. Ultimele două tipuri de substanțe fenolice sunt pigmenți vegetali a căror tratare se face separat. Studiile legate de rolul fiziologic al
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
căror tratare se face separat. Studiile legate de rolul fiziologic al substanțelor fenolice au pus în evidență implicarea lor în procesul de respirație (sistemul polifenolic-PFO), în sporirea rezistenței plantelor la atacul microorganismelor, precum și în realizarea gustului, aromei sau culorii produselor horticole. Conținutul în substanțe fenolice este mai ridicat în gutui, afine, nuci, prune, vișine, în fructele de pădure, bame, leuștean, țelină, salată, spanac, mărar etc. În timp ce fructele spontane depășesc pragul de 1,0g substanțe fenolice/100g, speciile cultivate mai astringente la
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
tanoide, în comparație cu fructele recoltate la Baia Mare, București sau Voinești. În interiorul fructelor conținutul variază, constatându-se că în epicarp (prune, struguri) sau în casa seminală (mere) substanțele fenolice au un nivel dublu în comparație cu mezocarpul. Cantitatea de compuși fenolici din țesuturile produselor horticole se mărește pe parcursul procesului de creștere și de maturare, până la o valoare maximă, după care se diminuează foarte lent, menținându-se de multe ori la o valoare constantă. În timpul păstrării, ca urmare a insolubilizării lor, a transformării în alți compuși
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
total de substanțe fenolice crește (la morcovi). Gradul de brunificare al morcovilor, care depinde de activitatea polifenoloxidazei (PFO) și citocromoxidazei, este pusă în legătură și cu conținutul în unii compuși fenolici. Categoriile de substanțe fenolice, mai importante în cazul produselor horticole, sunt acizii fenolici și compușii acestora, precum și taninurile. Acizii fenolici cinamic și benzoic au derivați și compuși cu proprietăți bioactive. Derivații benzoici hidroxilați mai răspândiți sunt acizii hidroxibenzoici, genistic, protocatehic, vanilic și galic (Gherghi, A. și col., 1983). Se găsesc
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
glucoza) și aglicon (acidul galic, acidul metagaloil galic, acidul elagic). Taninurile condensate nu conțin glucide. Sunt produși de condensare ai flavanilor (3hidroxi-flavone), care pot fi descompuși numai prin topire alcalină. Monomerii sunt izomeri ai catechinei și epicatechinei, conținuți în produsele horticole sub toate formele, ca atare sau ca glicozide, oligomeri (dimeri) respectiv polimeri naturali. În fructe au fost identificați dintre flavani, sub formă de monomeri: (+) catechina în piersici și în caise, (-) epicatechina în gutui și fragi, (+) galocatechina în agrișe. Alte specii
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
specii conțin mai multe tipuri, în cazul strugurilor, cinci tipuri: Acești flavani (catechine) se găsesc sub formă de glicozide în struguri, de oligomeri (dimeri, în căpșune, mere, morcovi) sau polimeri naturali prin autocondensare (taninuri condensate). Conținutul în taninuri din produsele horticole variază de la specie la specie. La fructe, conținutul mediu este sub 0,2g/100g la caise, căpșuni, fragi, mere, pere, piersici și prune, între 0,20,4g/100g la coacăze roșii, gutui, mere pădurețe, iar peste 0,4g/100g, la
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
cel mai evident din toate flavonoidele. S-a constatat că aceste substanțe au o activitate similară vitaminei P, mărind rezistența, elasticitatea și permeabilitatea vaselor capilare. HORMONII VEGETALI (FACULTATIV) Fitohormonii sunt implicați în reglarea proceselor de creștere și dezvoltare ale plantelor horticole. Biosinteza și conținutul de fitohormoni sunt la nivel foarte redus, în comparație cu rolul important care-l exercită. Auxinele sunt compuși indolici, care stimulează creșterea și diviziunea celulară, în concentrații de ordinul 10-6 g%, intervenind în procesele metabolice la nivel celular. Se
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în toate celulele vegetale. După Hulme (1970), ele stimulează sinteza acizilor nucleici, măresc stabilitatea nucleoproteidelor și influențează fenomenele de transport prin membranele celulare. Sinteza etilenei și modificarea fermității structotexturale sunt corelate și cu activitatea acestor fitohormoni în perioada maturării produselor horticole. Conținutul maxim de auxine al fructelor a fost pus în legătură cu fazele inițiale ale dezvoltării acestora (diviziune celulară, creștere în volum la căpșune și coacăze negre), urmată de diminuarea prin oxidare. Substanțele fenolice (leucoantocianii, quercitina) frânează acest proces. Tratamentele timp de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
că intensitatea respirației fructelor și apariția climacteriului sunt accelerate de etilenă, care grăbește maturarea. Lipaza, lipoxidaza, ascorbatoxidaza și fenoloxidazele au o curbă a activității similară curbei de formare a etilenei în fructe. Kader, A.A. și colab., (1985), clasifică produsele horticole în funcție de intensitatea emisiei de etilenă în țesuturi, (ml/kg/h), în 5 categorii: -emisie foarte slabă (sub 0,1 ml/kg/h) cartof, legume de frunze, căpșuni, cireșe, conopidă, sparanghel, mazăre (în general insensibile la etilenă exogenă); -emisie slabă (0
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
multe, prin prăfuire (pudrare), pulverizare sau termonebulozitate, în funcție de modul de condiționare al produselor și de dotarea existentă. Dozele de reziduuri admise diferă în funcție de țară și principiul activ. Produsele de origine naturală, cum este carvona, nu prezintă pericol. FITONCIDELE DIN PRODUSELE HORTICOLE (FACULTATIV) Țesuturile vegetale au o mare diversitate de mijloace fizice sau chimice de protecție, pasivă sau activă, contra agenților patogeni. Fitoncidele sunt antibioticele plantelor superioare, substanțe foarte diverse ca formulă chimică, grupate doar pe criteriul acțiunii lor evidente de natură
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Gram pozitive, inhibându-le dezvoltarea la o concentrație de 4 ppm. Are un spectru mai larg ca penicilina, fiind activă și împotriva bacteriilor Gram negative, drojdiilor, mucegaiurilor, dar cu o activitate de 100 de ori mai redusă. ALCALOIZII DIN PRODUSELE HORTICOLE (FACULTATIV) Alcaloizii sunt compuși de origine vegetală, aparținând unor clase sau categorii diferite din chimia organică. Conțin în moleculă cel puțin un heterociclu cu azot, care le imprimă caracter bazic. Se formează în țesuturile cu activitate fiziologică mai redusă, în
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Alcaloizii sunt compuși de origine vegetală, aparținând unor clase sau categorii diferite din chimia organică. Conțin în moleculă cel puțin un heterociclu cu azot, care le imprimă caracter bazic. Se formează în țesuturile cu activitate fiziologică mai redusă, în plantele horticole găsindu-se în cantități semnificative doar la unele specii (Solanaceae, Umbelliferae, Papilionaceae, Chenopodiaceae etc.). În doze mici, aceste substanțe manifestă acțiune fiziologică și farmacologică deosebită. Alcaloizii steroidici, solanidina din cartofi și tomatidina din tomate, constituie agliconul unor glicozide alcaloidice cunoscuți
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
se găsește în cantități mari în fructele tinere nematurate de tomate. Fructele coapte conțin însă o cantitate redusă. Durata scurtă a zilei sporește de cinci ori acumularea acestui alcaloid, mai ales în frunze. CAPITOLUL 8. ASPECTE FIZIOLOGICE ALE VALORIFICĂRII PRODUSELOR HORTICOLE 8.1. Respirația produselor horticole Generalități Respirația este un proces metabolic, în care substanțele organice sunt descompuse pe cale enzimatică, în celulele vii, prin reacții de oxidoreducere, cu eliberare de energie chimică. Reacțiile de oxidare a substanțelor energetice devin mai importante
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în fructele tinere nematurate de tomate. Fructele coapte conțin însă o cantitate redusă. Durata scurtă a zilei sporește de cinci ori acumularea acestui alcaloid, mai ales în frunze. CAPITOLUL 8. ASPECTE FIZIOLOGICE ALE VALORIFICĂRII PRODUSELOR HORTICOLE 8.1. Respirația produselor horticole Generalități Respirația este un proces metabolic, în care substanțele organice sunt descompuse pe cale enzimatică, în celulele vii, prin reacții de oxidoreducere, cu eliberare de energie chimică. Reacțiile de oxidare a substanțelor energetice devin mai importante în perioada postrecoltă. Energia chimică
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Există însă și posibilitatea ca întreaga energie să se elimine sub formă de căldură, datorită necuplării oxidării cu fosforilarea. Căldura degajată este proporțională cu intensitatea proceselor metabolice, care depind de temperatura mediului ambiant. La 0 0C căldura degajată de produsele horticole variază între 0,2 MJ/t/24 h (la nuci) și 7,5-9,0 MJ/t/24 h (la mazăre). La 100C, cantitatea de căldură sporește la 0,8 MJ/t/24 h și 17,2-23,0 MJ/t/24
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
creșterea temperaturii și deprecierea lor rapidă. La mazărea boabe sau bame păstrate în vrac, la 200C, se constată acumularea de căldură până la 35÷400C, declanșându-se în scurt timp încingerea. Intensitatea respirației Măsura intensității procesului de respirație a unui produs horticol este cantitatea de CO2 (mg sau cm 3) degajată de unitatea de masă (1 kg produs) în unitatea de timp (1 oră), la o temperatură cunoscută (Burzo, 1979-1983-1987). Produsele horticole se pot grupa, în funcție de intensitatea respirației lor la 100C, în
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Intensitatea respirației Măsura intensității procesului de respirație a unui produs horticol este cantitatea de CO2 (mg sau cm 3) degajată de unitatea de masă (1 kg produs) în unitatea de timp (1 oră), la o temperatură cunoscută (Burzo, 1979-1983-1987). Produsele horticole se pot grupa, în funcție de intensitatea respirației lor la 100C, în patru categorii: a) cu intensitate respiratorie mai redusă (sub 5 cm3/kgh) sunt ceapa uscată, cartofii de toamnă, pepenii galbeni și castraveții; b) cu intensitate respiratorie medie (5-10 cm 3
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mai lentă, corespunzătoare cu supramaturarea și intrarea în faza de declin biologic. Din categoria fructelor climacterice, fac parte merele, perele, caisele, piersicile, prunele, afinele, pepenii galbeni (soiuri tip Charantaise și Honeydew), pepeni verzi și tomatele. Unele fructe și majoritatea produselor horticole sunt de tip neclimacteric, intensitatea respirației scăzând la acestea permanent și fără fluctuații deosebite până în faza metabolică finală. Fructe neclimacterice sunt cireșele, vișinele, zmeura, căpșunele, strugurii, castraveții, ardeii și pătlăgelele vinete. 106 (Kays,J.S.,1990). După Salunkhe, D. K. și
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
0 C; 7,2 cm 3 la 10 0 C; 12,1 cm 3 la 15 0C și 21,1 cm3 la 200C, atunci când determinarea se face imediat după recoltare. Dacă se face media intensității respirației la 30 de specii horticole, valoarea la 50C crește față de 00C de 1,8 ori, la 10 0 C de 2,9 ori, la 15 0 C de 4,8 ori, iar la 20 0C de 7,4 ori. În realitate toate aceste calcule modelează
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]