10,678 matches
-
sunt uimitoare. Mama traducătorului a învățat pe dinafară poemul „Evgheni Oneghin”, citindu- i zilnic, în timpul blocadei Leningradului, surorii ei, în pericol să moară de foame și de sete, paginile care descriu mese îmbelș ugate. „Paginile despre carne și roquefort o hrăneau”, scrie Markowicz. Oficialii țariști și cei sovietici gândeau la fel: „A nu-l admite pe Pușkin este o crimă de lez-națiune”. Pușkin e prezent în cotidianul rusesc ca nici un alt poet din lume. Dacă un client dă să plece dintr-
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/5009_a_6334]
-
Frontului Național, partidul care a câștigat alegerile europarlamentare în Franța, a jurat că va bloca acordul UE - SUA. Dacă aceste negocieri, purtate în taină, vor avea succes, ar fi o catastrofă pentru economia, democrația și libertatea noastră de a ne hrăni cu ce vrem", a declarat recent liderul FN. Președintele Mișcării de Cinci Stele din Italia, Beppe Grillo, s-a declarat și el împotriva acestui acord transatlantic.
Acordul UE - SUA este pus în pericol de rezultatul alegerilor europarlamentare by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/50147_a_51472]
-
matricea întregii materii.“ (p. 73) Vorbele lui Planck, care ar fi sunat firesc în gura unui Jacob Böhme sau Meister Echkart, dar nu în cea a unui sobru laureat al Nobelului, au fost puse atunci pe seama unui exces de reverie, hrănită de dorințe care își aveau temeiul în fragila senectute a fizicianului. Astăzi însă, de cînd cosmologii caută bosonul Higgs („particula lui Dumnezeu“ cum i se spune în breasla inițiaților) în acceleratorul de particule de la Geneva, cuvintele lui Planck seamănă tot
Particula lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5038_a_6363]
-
cariera e forma exterioară a unor înfrîngeri secrete, iar ceea ce noi vedem ca semn de înnobilare socială e de fapt consecința unor degradări ascunse. Acesta e cazul lui Vasile Conta. O figură strălucitoare și efemeră, a cărei ascensiune s-a hrănit din clătinări lăuntrice. Născut la Ghindăoani (județul Neamț) în 15 noiembrie 1845, fiul preotului Grigore Conta a avut de mic un demon interior: un imbold aventuros spre viața trăită fără constrîngeri, în afara tiparelor de coerciție educativă. Ruperea familiei din peisajul
Plectrul fatalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4782_a_6107]
-
traduceri. Pe Joyce, de exemplu, al cărui roman, Ulise, l-a trecut într-o română fermecătoare, declară că nu l-a citit de la un capăt la altul. Cât e adevăr și cât e glumă (o glumă imensă, suficientă sieși și hrănindu-se din propriile rezerve inepuizabile) în confesiunile acestea? Închid paranteza (sau mai curând o las întredeschisă, pentru a reveni la ea ceva mai încolo). Dur de tot e în schimb Mircea Ivănescu cu trei dintre numele grele ale literaturii postbelice
Despre micile animale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4798_a_6123]
-
românească, astfel că într-un timp scurt de la publicarea cărții au apărut mai multe articole despre volumul în chestiune și despre lansarea acestuia. Previzibil însă, majoritatea comentatorilor s-au mărginit a se minuna că și intelectualii mănâncă, în loc de a se hrăni cu ambrozie probabil, tonul articolelor fiind în linia: „oho, Cărtărescu sau Liiceanu au povestit ce le place/ nu le place să mănânce!” Ce au ratat jurnaliștii noștri a fost tocmai savoarea poveștilor, plăcerea de a povesti despre felurile preferate în
Povești cu savoare by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4704_a_6029]
-
a apărut în chiar miezul principiilor ei de bază. Enumerate lapidar, ele sînt 1) un univers inteligibil prins într-un corset de materie perceptibilă; 2) o metodă experimentală care dă putința de a măsura tot; 3) o cauzalitate sigură care hrănește viziunea unui determinism previzibil. Din cele trei premise, azi nu a mai rămas decît adierea unor îndoieli: nu se mai știe prea bine ce este materia, de măsurat nu putem măsura totul, iar cauzalitatea e o schemă fără acoperire la
Erezia cuantică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4707_a_6032]
-
său de regizor și coregraf evidențiind odată în plus datele oferite de acest text, ofertant pentru un spectator obișnuit, ușor descumpănitor pentru un iubitor al dansului, care ar vrea să i se dezvăluie cât mai mult din substanța secretă care hrănește nașterea unei anumite forme de artă.
Oricine poate dansa dacă ascultă melodia cu sufletul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4716_a_6041]
-
căsătorie care se încheie cu o ruptură, apoi se apucă de o teză de doctorat pe care n-o termină, și totuși din aceste episoade răzlețe răzbate impresia unei potriveli a destinului care sugerează o finalitate tainică. Igor Isac se hrănește din visări și idealuri vagi, nerăbdarea scepticului fiind înlocuită la el cu așteptarea: așteptarea ca traseul biografiei să se muleze perfect pe schița providenței, și de aici leitmotivul cărții, acela că toți trăim în așteptarea a ceva despre care nu
În așteptarea pragului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4966_a_6291]
-
smerita glorie a lui Pythagoras, care mânca bob și născocea table de socoteli (214). Când își amenajează adăpostul în scobitura unei stânci, el evocă întâmplarea care îi îndreptase pașii lui Ulise spre peștera zeiței Calipso (248). Strânge vreascuri îndeajuns să hrănească pentru veșnicie focul nestins pe altarele Vestei (251) și, apărând ca o altă zeitate antică, o conduce sub egida lui ocrotitoare pe iapa Pisicuța, angajată în confruntarea cu o muscă într-o epopee măreață și crâncenă (255). Călătorul își raportează
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
Șestinei, scriitorul admiră priveliștea și îi atrage atenția tovarășului de drum asupra Călimanilor, a pământului plin de rouă sau a vânturilor care dezmiardă fața blondului Adonis. Însoțitorul declară însă că el aparține definitiv lumii reale și că nu se poate hrăni cu imaginația: dumneata, domnul meu, care cugeți cu capul unei generațiuni dispărute și care ești un anacronism în carne și oase, îmbrăcat pe deasupra cu o manta cât toate zilele, poți prea bine privi lucrurile numai pe partea lor poetică; eu
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
zilele, poți prea bine privi lucrurile numai pe partea lor poetică; eu însă, care am cinstea de a fi om din timpul meu, cu o simplă venghercă de doc pe spate, am nevoie de ceva mai substanțial pentru a-mi hrăni cugetarea. Cei doi călători neasemănători în vestimentație aparțin în fapt unor universuri diferite: Dumneata te poți mulțumi, spre pildă, cu nectar, cu flori și cu raze de soare [...] știu eu, în sfârșit până unde te-ar mai duce acest amor
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
invită colaboratorii să scrie „o reverie” despre unul dintre cele patru elemente primordiale din care credeau anticii că este făcută lumea: pământ, apă, aer, foc. Iată finalul răspunsului formulat de prozatorul Gheorghe Schwartz: „Pe tărâmul speranței, pământul (Gea) doar ne hrănește, ne oferă materialele pentru o viață mai facilă, ne suportă și ne prevalează în scena pe care evoluăm în viața aceasta. Să-i fim recunoscători și să-l protejăm, la rândul nostru. Dar pe tărâmul speranței, pământul nu este decât
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4427_a_5752]
-
poate spera la o sentință care să-l includă în rîndul postumilor cu valabilitate tîrzie. Unamuno e un autor a cărui operă e sub notorietatea pe care a căpătat-o, și de aceea cîmpul de forță din care i se hrănește celebritatea nu are prea multe în comun cu înzestrarea de care are nevoie un scriitor ca să supraviețuiască în posteritate. De aceea nu e nici o exagerare în a-l privi pe spaniol ca pe un ilustru defunct din a cărei operă
Homo insipiens by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4433_a_5758]
-
a cărui minte să atingă pragul genialității creatoare, drept care se hotărăște să procedeze după toate regulile pe care le recomandă știința: își alege o femeie în care intuiește mama ideală sub unghiul conformației biologice (Marina), pe care, după fecundare o hrănește cu diete științifice, al căror dozaj nutritiv reprezintă combinația cea mai potrivită pentru pregătirea in utero a viitorului geniu. După naștere, băiatul (se subînțelege că genialitatea e un atribut al masculinității, de aceea al doilea copil, care avea să fie
Homo insipiens by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4433_a_5758]
-
astăzi reușesc să transmită experiența unei existențe „veritabile”, cum singur o spuneți, adică extrem de intense, a unei realități „mai adevărate”, a unei realități „mai reale”, trăită cu o inteligență emoțională mai profundă decît de obicei și înțelese cu o rațiune hrănită din alte dimensiuni decît cele comune, dimensiuni existente latent în structura noastră psihocerebrală încă prea puțin cunoscută. Și atunci, la ce bun să deplîngem presupusa opacitate a publicului, dacă nu-i oferim decît mici și călduțe aventuri interioare - umane, desigur
Scrisoare deschisă Domnului Gérard Pfister, Editions Arfuyen, Paris by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/4604_a_5929]
-
sau castrate, iar experiența mistică a fost pur și simplu excomunicată, poezia poate juca rolul de a ține trează amintirea unui „dincolo” necesar în interiorul facultății noastre de înțelegere - formatate și limitate de o funcționare mult prea telurică - și de a hrăni, tenace, subtil, presentimentul unei posibile depășiri a constrîngerilor mentale actuale. Poezia poate fi poarta întredeschisă spre o altă inteligență (sau o supra-inteligență), unită cu o altă sensibilitate (sau o supra-sensibilitate), întru apariția unui alt tip de supra- sau metaînț elegere
Scrisoare deschisă Domnului Gérard Pfister, Editions Arfuyen, Paris by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/4604_a_5929]
-
legat în toate scrierile de cel al marelui compozitor. Enescu a fost cel care i-a fost alături în zilele când nu mai era o tânără frumoasă, când se închisese în casa, în întuneric și nu mai voia să se hrănească. El a suportat toate cheltuielile bolii ei până când ea a redevenit prințesa excentrică de odinioară. Și atunci s-au căsătorit. Femeia și-a păstrat numele de Cantacuzino. Avea numele de Enescu pe acte. În societate toată lumea i se adresa cu
Dan Negru, poză cutremurătoare: Soția l-a înșelat, dar el se făcea că nu vede () [Corola-journal/Journalistic/46076_a_47401]
-
Monciu-Sudinski un aer de Nep, de îndrăcire jucăușă, primejdioasă și fascinantă, atât de bine cunoscută din prozele lui Ilf și Petrov. Toate acestea sunt ingenios transpuse în realitățile unei Românii halucinate de propriul său abis ideologico-psihologic, de triumful unei mentalități hrănite din prostia pură și din expresivitatea neantului mintal - blestem compact și irecuperabil. Critica românească nu s-a grăbit să analizeze cărțile acestui autor căzut parcă de pe altă planetă. Chiar și sintezele dedicate postmodernismului românesc - zonă căreia Monciu-Sudinski ar putea să
Despre Monciu-Sudinski by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4644_a_5969]
-
trântește ușa? Vor striga în cor, tu nu poți, categoric nu poți abyssobrotula galatheae Cuvânt trecut cu tăcerea, rădăcină, crește-n burtă, se stinge în ochi, se așează încet în jurul gâtului, tace, bate-n tâmple, dezvelit, filament al silabelor. Se hrănește cu îndoieli, până ce ai scris, urmă proaspătă de otravă și fum, mișcă-te, ești acum, ai fost descris și nu mai ai nimic carapus bermudensis Tata și mama cu săbii de foc ne poartă de grijă. Strigăte de luptă. Mulțumim
Poeme by Dana Ranga () [Corola-journal/Journalistic/4656_a_5981]
-
cele două extreme. Grăbindu- se a trece de la una la alta, în așteptarea unui echilibru perfect, nicicînd satisfăcut pe deplin, poetul va încerca și tentația abstragerii din existențial, a unei dematerializări. Avem astfel figura unui șoarece de bibliotecă absolut: „se hrănea fără să mănînce/ dormea din mers/ cu ochii larg închiși/ (că nimeni nu l-a surprins/ vreodată fluturînd din pleoape/ ci doar cufundat pîn-la gît în tandre-sfîșietoarele/ lui / reverii/ ca-ntr-un rîu al melancoliei)”( fără să - epura de aur
Într-o interfață by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4675_a_6000]
-
dormea din mers/ cu ochii larg închiși/ (că nimeni nu l-a surprins/ vreodată fluturînd din pleoape/ ci doar cufundat pîn-la gît în tandre-sfîșietoarele/ lui / reverii/ ca-ntr-un rîu al melancoliei)”( fără să - epura de aur). Acest ascet se hrănește exclusiv cu lumina rămasă precum un reziduu de la agapele angelice, ajungînd la o performanță de fachir, cea de a-și ține respirația nu doar ani întregi ci și secole și eoni. Dar o astfel de penitență de suflet nu întîrzie
Într-o interfață by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4675_a_6000]
-
a ceda teren, limbajul poetic asimilează cît mai multe elemente ale „obiectelor” sale posibile spre a le transfera în propria-i substanță. Cu cît carnația poemelor devine mai substanțială, cu atît îndepărtarea de real capătă la rîndu-i amploare. Poezia se hrănește cu jertfele oferite de concret și deopotrivă cu ofrandele abstracțiunilor, în mișcarea împlinirii sale specifice. Se află aici o fervoare a sacrificiului primit, un cinism suav al anulării realului, prielnic condiției lirice. Putem vorbi uneori, sub pana lui Virgil Diaconu
Rolul imaginarului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4550_a_5875]
-
-l numească «mult iubit și stimat »”. Ceaușescu a ținut enorm la cei doi labradori ai săi, Corbu și Sarona, de care era nedespărțit. De altfel, după moartea stăpânului, se pare că cei doi câini au murit imediat, refuzând să fie hrăniți de altcineva, informează . O altă mărturie aparține lui Dumitru Popescu, fost important membru al Comitetului Central al PCR, care în memoriile sale, publicate după 1990, a creionat portretul-robot al lui Emil Bobu: “Bobu reprezintă un caz de depersonalizare dramatică. Nu știu cum
Ponta îl compara pe Emil Boc cu Emil Bobu. Vezi povestea lui Bobu şi asemănările dintre cei doi () [Corola-journal/Journalistic/45551_a_46876]
-
de alienare îl regăsim și în relația dintre oameni”,, afirmă Adrian Nastase. De asemenea, el consideră că sărăcirea populației și gradul de îndatorare al societății românești sunt cauzele unei evoluții a violenței în rândul românilor, care au ajuns să se hrănească din scandalurile oferite continuu de actuala putere. Există un sentiment de insecuritate generalizat, care s-a raspandit dinspre sistem și stat spre individ și viceversa”, care scade încrederea fiecărui cetățean în ziua de mâine, în timp ce „mizele electorale" ale UDMR și
Năstase: Regimul Băsescu lasă în urmă o Românie alienată () [Corola-journal/Journalistic/45764_a_47089]