1,864 matches
-
sunt un element fundamental în procesul de legitimare democratică în exteriorul în țările interesate de politicile de promovarea democrației -, dar și în interiorul Uniunii Europene. 1.3. Discursul de policy în analizarea politicilor de construire a democrației Importanța factorilor cognitivi și ideatici în procesele politice este de acum obiect de consens în cadrul literaturii politologice (Surel, 1996)22. În special, în cadrul studiilor europene, dimensiunea discursivă a governance a fost asimilată factorilor cauzali ai determinării orientărilor și conținutului acțiunii politice a Uniunii Europene (Radaelli
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
intervin în procesul de politică publică sunt determinante pentru conținuturile vehiculate de politica în chestiune și pentru instrumentele utilizate. Această dezbatere se încadrează în cel mai amplu filon de cercetare care a subliniat în cadrul policy studies importanța factorilor culturali și ideatici în procesul de formare a agendei. În conformitate cu o parte a literaturii de specialitate, dincolo de interese și de distribuirea expectativelor ca stakeholder-ii să respecte o anume policy, este important să ținem seama de ideile și de frame-ul de policy pentru a
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
specifică asupra europenizării sferei publice a autorilor Della Porta, Caiani (2006). 10 Sfera publică se caracterizează prin utilizarea deliberării, înțeleasă ca proces de schimb de idei, argumente, issues, valori. Pentru democrația deliberativă, recomandăm lucrarea lui Bohman (1996). 11 Asupra dimensiunii ideatice a politicilor publice, vezi Surel, 1996. 12 Este important să subliniem că nu este în mod necesar vorba despre stat. 13 Dimensiunea publică este semnificativă pentru cercetarea noastră empirică, în măsura în care problemele la care se referă deciziile colective sunt "publice" pentru că
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
strategii și instrumente, care dau dovadă de o mare flexibilitate și maleabilitate. Asupra importanței factorilor cognitivi în procesele sociale, este obligatoriu să facem referire la Berger, Luckman (1967). 23 În Radaelli, Schmidt, autorii subliniază dificultatea identificării ponderii cauzale a variabilelor ideatice în procesul de integrare europeană (p. 184). 24 Definiția însăși a granițelor geografice ale Uniunii Europene a făcut parte din acest proces. Totuși, merită efortul să facem deosebirea între granițele politico-culturale și granițele geografico-teritoriale. Acest subiect poate fi cercetat în
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
semnată de criticul Paul Cernat. În rest, categoria eseu, carte de teorie sau de ideologie suferă încă îngrozitor. Nu în zona eterata Patapievici-Liiceanu, ci mă refer mai ales la idei noi aduse de oameni noi. E lipsa mare de avânt ideatic, hehe. M-a cam intrigat readucerea în prim plan și umflarea unor nume ok din punct de vedere literar, dar nu extraordinare, nume care sunt pomenite mai ales din lipsă de altceva. E cazul unor autori precum Aldulescu sau Lăcusta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
Acest concept are diverse semnificații în pedagogia contemporană: programul de asamblare a activității instructiv - educative, selecția conținutului științific pentru elaborarea obiectivelor (disciplinelor) de învățământ, sistemul componentelor procesului de învățământ: obiective, conținut, strategii. Conținutul învățământului (curriculum-ul) reprezintă ansamblul de valori ideatice și de abilități practice sau ansamblul de cunoștințe, priceperi și deprinderi selectat din tezaurul cunoașterii și practicii umane care se transmit și se dobândesc pentru dezvoltarea personalității și formarea profesionalității tinerelor generații, în vederea integrării lor socio - profesionale. Unul dintre principiile
Rolul interdisciplinarităţii în predarea limbilor moderne. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Alina Sună () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1353]
-
deși nici unul nu a urmat facultatea de filosofie. Utilitatea lui a fost, mai cu seamă, de natură conceptuală, obișnuindu-i pe elevi să gândească la un nivel ridicat de generalizare și abstractizare, ceea ce le-a facilitat înțelegerea oricărui alt conținut ideatic, din orice domeniu de cunoaștere. în cazul acestui curs interdisciplinaritatea se referă la filosofie, istorie, logică, etică și teologie. Cursul opțional de Psihologia cuplului, de la clasa a XII-a, este cel mai îndrăgit și cel mai solicitat. Problemele abordate sunt
Efecte educative ale interdisciplinarităţii didactice. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ana-Irina Iorga () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1358]
-
de valorizare din perspectiva contemporană a unor realizări, în ideea creării de noi tipuri de solidaritate. Biserica, prin intermediul preotului instaureză o perioadă densă în transmiterea stimulilor religioși, dar și generali comportamentali. Biserica compensează nevoia de filiație activă pe o linie ideatică, prin excelență spirituală, atât de rar realizată în societatea contemporană. Limbajul matematic, cel al muzicii si cel al poeziei putem spune că are ceva care ne trimite cu gândul la Dumnezeu. De asemenea numeroase opere de literatură, pictură, sculptură și
Religia în lumina interdisciplinarităţii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Floricica Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1350]
-
contemplativitate“ (remarcată încă de E. Lovinescu), cu o propensiune filosofică accentuată, creațiile critice ale lui I. Negoițescu uimesc și farmecă tocmai de aceea prin frăgezimea și savoarea lor senzuală. La fel de pregnant transpare înclinația ludică a spiritului său speculativ, iar străfulgerările ideatice intră uneori într-o țesătură dilatată parcă de un suflu stihial, iar alteori se comprimă, primind relieful de cristal al unor aforisme sau conturul grațios al unor mici poeme. După cum comparatismul său imprevizibil, de sorginte artistică, aparține unui intelectual rafinat
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
spre strategiile țării noastre O „ruptură” în modul de gândire Tot așa cum, în plan practic, trecerea spre societatea condusă prin cunoaștere implică o „ruptură”, o „frângere a tendințelor” și, deci, imposibilitatea folosirii extrapolărilor în analiza viitorului, la fel, în plan ideatic, al conștiinței oamenilor, societatea condusă prin cunoaștere reprezintă „o ruptură” în ceea ce privește modul de a gândi al oamenilor, tipul judecăților de evaluare și, mai mult, ipotezele tacite pe baza cărora realizăm aceste judecăți. În planul cunoașterii explicite, există o literatură bogată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
oferind cadrul de manifestare a conținutului schimbării și obligând la delimitarea unui set de activități și acțiuni concrete; b) acțiunea de proiectare a schimbării educaționale constituie principala modalitate prin care aceasta poate deveni efectivă; c) spre deosebire de anticipare, realizată în plan ideatic, proiectarea schimbării are un caracter operațional, solicitând competențe managerial-strategice; d) proiectarea schimbării educaționale devine operabilă la nivel: * curricular (de exemplu, stabilirea disciplinelor opționale, organizarea activităților extracurriculare, descongestionarea programelor, selectarea manualelor și auxiliarelor școlare etc.); * instituțional (stabilirea obiectivelor școlii, atragerea și
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
timpul, permit dialogul etc. Pentru un neinițiat în analiza problematicii lumii contemporane sau pentru orice individ nedeprins cu un minim exercițiu de reflexie asupra lumii în general, sau a elementelor care au marcat în timp evoluția omenirii, încercarea de anticipare ideatică a viitorului pare mai mult decât o sarcină dificilă. Imaginarea trendului dezvoltării, a elementelor acesteia constituie mai degrabă o utopie, decât ceva posibil. Și totuși, scurta radiografie a palierelor de evoluție a societății globale ne îndreptățesc să afirmăm că în
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
recunoașterii puterii dominante a nobililor. Acesta era spiritul în care au fost preluate și reinterpretate cunoștințele de până atunci, dobândite anterior în Antichitate, despre viața din natură, despre viața din societate și cea sufletească. Existența sufletului ca obiect de preocupare ideatică a fost recunoscută și considerată doar ca produs de creație divină. Din punctul de vedere al gânditorilor medievali, sufletul a fost interpretat ca o realitate ambivalentă: pe de o parte, ca o esențialitate ca o completare a corpului individual, unde
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
recurgea la intervenția unei puteri divine, de multiplicare sufletească a trupului, care se actualizează într-un alt corp. În această din urmă situație are loc un transfer subtil al fenomenului sufletesc psihic, de pe tărâmul fiziologicului natural și trupesc, spre cel ideatic al credinței. În sine, soluția este speculativă, realizată prin introducerea cu abilitate a unui fetiș, a unui substitut de realitate, una imaginativă în locul celei reale, dar cu legătură între ele. Soluția scolastică contează deci pe intervenția activă și decisivă a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pe experiență, iar în cele din urmă, tot aici își are izvoarele. Dar, în fond, ce înseamnă a avea experiență ? În acord cu Locke, aceasta are două principale surse: simțurile și reflexia. Cea din urmă reprezintă observarea internă a acțiunilor ideatice ce au loc pe planul minții. Mai precis, experiența cuprinde în mod egal lucrurile reflectate senzorial, ca și procesele sufletești trăite. Având ca punct de plecare cele două surse, oamenii își extrag ideile, care întotdeauna indică "ceea ce omul gândește, oricare
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Pe din afară, oamenii ajung în posesia a mai multe sau mai puține idei, în măsura în care lucrurile cu care vin în contact sunt mai mult sau mai puțin schimbătoare; pe dinăuntru, reflectarea mentală depinde de măsura în care obiectele devin prelucrate ideatic". În cursul evoluției individuale, simplele idei senzoriale le devansează pe cele reflexive; atenția este fixată întotdeauna la început pe cele ce privesc lumea externă; ulterior, ea se centrează și pe ce este în interior. Din ideile simple se nasc ulterior
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a ideilor în toată complexitatea lor. Mai trebuia demonstrat și cum anume se întâmplă acest lucru. Locke vorbește în acest sens de un determinism bivalent ; alături de forțele ce acționează din exterior asupra organismului, sunt admiși și invocați și unii factori ideatici interni ai conștiinței. Pentru zugrăvirea mișcării ideilor, Locke se folosește de un factor complementar: asociația. Cu ajutorul acestuia, o anumită categorie de fenomene trece din sfera acțiunilor spontane în cea a mecanismelor corporale. Toate acestea cu ajutorul spiritelor vieții ai căror pași
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ca rezultat al influențelor exercitate de diverși agenți stimulatori asupra diverselor părți ale organismului. În interiorul organismului, acțiunile neuropsihologice generatoare de senzații (produse prin vibrații) sunt cele care decid asupra posibilității de împreunare (asociere) sau despărțire a elementelor senzoriale de cele ideatice. Apare formulată aici problema inconștientului, preluat de la Leibniz, ca definitoriu pentru natura psihicului. Or Hartley, atunci când se raportează la acest inconștient, vorbește de ceea ce se întâmplă la nivelul substratului nervos. El a formulat în acest sens o concepție conform căreia
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
o parte întinsă din Europa de Est, care a fundamentat teoretic succesul revoluției populare din viitoarea Rusie Sovietică (și pe urmă din Asia). În respectivele țări, această filosofie s-a impus ca fundament ideologic al unei alte ordini sociale, opusă celei clădite ideatic până atunci de predecesori și congeneri cu mare migală. Succesul răsunător al acestei filosofii s-a realizat prin a-l înălța pe același om concret deasupra naturii, unde, în bună sfidare a Sf. Augustin, acesta i-a luat locul divinității
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
politic este evidentă, în măsura în care și filosoful și politicianul sunt, în bună măsură, întemeietorii unei lumi. În spațiul politic însă, noua lume este modelată potrivit valorilor ideologice pe care le împărtășește locutorul, în vreme ce în cadrul discursului filosofic, conflictul este doar la nivel ideatic: "Fie că este de natură justificativă (demonstrativ-argumentativă), fie că e de natură constructivă (speculativ-abstractă), discursul filosofic își propune să aducă în fața receptorului o "ordine a lumii", fie o ordine reală a lumii, pe care o justifică și o întemeiază, fie
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
constrângerile la nivelul modalităților de expresie și al conținuturilor vehiculate sunt rezultatul dimensiunii pragmatice a comunicării. Performate între o serie de libertăți și de restricții tematice și de expresie, discursul politic și cel jurnalistic își dovedesc înrudirea sub raportul construcției ideatice pe care o implică și prin suscitarea unui comportament specific la nivelul receptării. Natura politică a limbajului publicisticii eminesciene este susținută atât de criteriul conținutului (este politic limbajul care tratează subiecte politice) și al emițătorului (persoana care utilizează limbajul politic
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
direcția universalului Origen le-a mai redat într-un pasaj celebru deosebirea, întruchipînd-o în distincția emblematică dintre sedentar și itinerant. Preluată de la Philon și dezvoltată de alexandrinul creștin, ea pornește de la pasajul Numeri, 24, 5 și va constitui o structură ideatică folosită de toate veacurile următoare. Cît sînt de frumoase sălașurile tale, Iacob, corturile tale, Israel! în schimbarea de nume a patriarhului, Origen vede trecerea ființei de la condiția instalării în lucrurile finite, de tip formal, individual, oricît ar fi ele de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ingeniozitatea, expresivitatea manifestate În procesul de creație. Creativitatea ca rezultat al stimulării și activității Înseamnă acumulări de capacități, abilități și posibilități de realizare a ceva nou, original, În plan ideal - abstract ca și, după caz, În plan practic, deci inventivitatea ideatică și practică. Mulți psihologi afirmă că la naștere copilul posedă doar o anumita potențialitate creativă. Ulterior, În procesul educației și activității, al rezolvării unor probleme ridicate de viață, sporește potențialitatea menționată, desigur, În funcție de dezvoltarea și manifestarea factorilor intelectuali, aptitudinali, caracteriali
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și de mediu, dezvoltându-se alte niveluri ale creativității - cum sunt originalitatea și inventivitatea. Pentru a asigura progresul uman și bunăstarea materială și spirituală a oamenilor este nevoie de multă creativitate, de depistarea, stimularea și de finalizarea ei În inventivitate ideatică și practică, În toate domeniile. Trebuie cunoscut, stimulat și valorificat acest potențial. Creativitatea se poate manifesta În toate etapele de vârstă, pe tot parcursul vieții, Însă vârsta cea mai productivă În creativitate este Între 25-40 ani. Factorii creativității au asemănări
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ingeniozitatea, expresivitatea manifestate În procesul de creație. Creativitatea ca rezultat al stimulării și activității Înseamnă acumulări de capacități, abilități și posibilități de realizare a ceva nou, original, În plan ideal - abstract ca și, după caz, În plan practic, deci inventivitatea ideatică și practică. Mulți psihologi afirmă că la naștere copilul posedă doar o anumita potențialitate creativă. Ulterior, În procesul educației și activității, al rezolvării unor probleme ridicate de viață, sporește potențialitatea menționată, desigur, În funcție de dezvoltarea și manifestarea factorilor intelectuali, aptitudinali, caracteriali
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]