8,779 matches
-
cu înaltă calificare - ingineri, maiștri, turbiniști, șefi de ateliere sau de secție etc. - era compus în special din angajați străini (austrieci, elvețieni, germani, italieni ș.a.ă, cu salarii mult mai mari decât cele ale angajaților autohtoni. În bună măsură, această ierarhizare de tip piramidal s-a păstrat și în perioada interbelică, așa cum ne indică și exemplele de mai jos (muncitori necalificați/angajați cu pregătire): 1924 - fabrica de piele și talpă „L. O. Klein”, total 51 de lucrători, din care 48 cetățeni
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ceilalți. Eu, care stau la București din motive ușor de înțeles, nu mai vreau să fiu mediatizat. Refuz anumite metode de mediatizare, precum caraghioslâcuri de tipul celor o sută de români. Sunt lucruri pe care eu le refuz din start. Ierarhizările acestea, americanismele acestea... Moldovenii sunt mult prea serioși în acest sens și sper să nu-i atingă morbul neseriozității. E un lucru bine știut că înainte de '90 îi copiam pe ruși, iar după '90 pe americani. Ce ni se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Popa, față de sintezele lui Micu sau Rotaru, ori față de cele mai recente ale lui Cornel Ungureanu și Marin Mincu fiecare are rostul ei, propriile-i criterii, justificări, circumstanțe atenuante sau agravante. Înaintea lor, esențiale sunt marile dicționare. Acolo se face ierarhizarea rece, acolo e de căutat obiectivitatea, acolo se află documentarea de primă instanță. Or, după cum știm, DSR-ul a așteptat aproape trei decenii și-a apărut cam ca o pasăre fără aripi. DGLR-ul mai are puțin și face și
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
săgeți. Nodurile care pot fi de formă dreptunghiulară, ovală, etc., corespund termenilor cheie. Săgețile exprimă relația dintre concepte (noduri), iar direcția săgeții exprimă modul în care cele două concepte sunt legate între ele. Această hartă permite realizarea unor structurări și ierarhizări ale cunoștințelor, punând accent pe interacțiunea dintre acestea. Crearea unei hărți conceptuale solicită procese complexe de gândire, poate lua forme variate și reprezintă o reflexie a modului de înțelegere a celui care a elaborat-o. 3. Modelarea intereselor pentru învățare
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
După cum s-a constatat, în definirea tipurilor de relații sintactice s-a folosit două criterii: (I) criteriul omisibilității termenilor (sau proba substituției cu zero) și (II) criteriul restricțiilor formale (lărgind sfera lor). Am considerat că trebuie să se opereze o ierarhizare a acestor criterii, în sensul că proba substituție cu zero trebuie aplicată în primul rând (ea primează întrucât s-a dovedit a fi definitorie pentru stabilirea tipului de raport sintactic în toate situațiile), iar criteriul restricțiilor formale, într-o formă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
într-un anumit mod pentru a produce o nouă capacitate, care depinde de o regulă „supraordonată”. Încă din ordinea de prezentare apare un criteriu de complexitate graduală, care dispune variatele tipuri de învățare de-a lungul unei scale ascendente de ierarhizare. Studiile lui Skinner au impus și un alt tip de învățare: învățarea prin descoperire (prin care elevul poate fi învățat să utilizeze strategii euristice pentru a ajunge la adevăruri noi). O ierarhie mai complexă a învățării, formulată de S. Ball
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
prin forme anaforice, adverbe și conjuncții de coordonare. Prin urmare, structura periodică din (2) poate fi reprezentată astfel: Această schematizare explică asocierile din cadrul perioadei. Componentele care figurează pe același nivel (pe aceeași linie orizontală) fac parte din același rang ierarhic. Ierarhizarea enunțurilor arată că [P3] se leagă, nu de enunțul care o precedă (adică de [P2']), ci direct de [P1]. În același fel, [P4] este legat nu numai de [P3], prin adăugare, ci și de [P1] (în sensul: există o noutate
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
omenescului. Dar, odat asumat riscul, numai așa se explic unele formulri în care, în mod confuz, politica este considerat o perpetuare a biologicului, apariția claselor sociale este abia în ultim instanț pus pe seama factorilor economici, iar alarma anistoric a posibilei ierarhizri a religiilor devine mai curând o provocare, sau, cel mult, un pretext pentru meditație la o realitate care îl fcuse și pe Malraux s susțin c Secolul urmtor va fi mistic sau nu va fi deloc. În sfera comentariilor privind
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
o realitate care va veni și față de care avem o răspundere, motiv care ne determină să ignorăm prezentul; iar prezentul înseamnă plăcere și consum. Ca atare, s-a relativizat evaluarea, deoarece trimite în mod necesar către viitor, către efort, către ierarhizare și către premierea acelora (doar a acelora) care obțin acest drept. Relativizarea evaluării (prin introducerea și apoi prin preeminența metodelor complementare sau alternative) determină relativizarea curriculumului (prea încărcat, prea abstract etc.), preeminența ludicului în proiectarea și desfășurarea lecțiilor etc., mutarea
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
în plus, diferența dintre "informația brută" și cunoaștere este dată de prezența sensului și semnificației în cazul celei din urmă: Într-adevăr, internetul ne oferă o informație brută, de-a valma (sau aproape), fără un control al surselor și fără ierarhizare. Or, noi avem nevoie nu doar să ne verificăm cunoștințele, dar și să le dăm un sens, adică să le ordonăm, să le plasăm într-un moment al discursului nostru". (Carrière/Eco, 2010, p. 65). Este posibil ca această problemă
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
anterior). Argumentul autorului trimite la spiritul gregar al grupurilor umane primitive, care nu puteau face față provocărilor supraviețuirii decât prin conformare și prin supunere; dacă se poate vorbi îndreptățit de un conformism inițial, la fel de îndreptățit se poate vorbi și de ierarhizare, de dobândire a unei poziții preeminente în cazul grupului; dar ierarhia și dorința de afirmare în cadrul acesteia nu au debordat în individualism și unicitate (ca marcă a curajului de a fi liber), ci în supunere (consideră Andrei Cornea) care, în
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de motivare ale elevilor), cât și de factori externi (de exemplu, calitatea predării, climatul din clasă și logistica didactică). Învățarea va fi eficace atunci când, valorificând optim acești factori, va parcurge, în mod corespunzător, un șir de „evenimente” specifice, conforme cu ierarhizările propuse de specialiști (taxonomiile pe cele trei nivele: afectiv, psihomotor și cognitiv au un rol important în orientarea cadrelor didactice), cum ar fi: receptarea, înțelegerea, memorarea, păstrarea și actualizarea. Aceste evenimente se corelează strâns cu cele ale fiecărei lecții, deoarece
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
un text dat. Din punct de vedere lingvistic (J. M. Adam și A. Petitjean, 1989), este dificil să admitem ideea anarhiei sau cea a absenței unui plan construit, la care se referea Paul Valéry. Bazându-se pe un procedeu de ierarhizare foarte strictă (care se deosebește fundamental de lista-enumerație), descrierea poate fi definită ca un tip de secvențialitate dirijată de o multitudine de operații care pot fi, în cea mai mare măsură, observate în schema de sinteză a descrierii din seria
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
depreciativ din punct de vedere lexical), pe de o parte, și chipul, pe de altă parte. Se pare că, lăsând la o parte, în cea de-a doua secvență, trăsăturile exterioare personajului, izotopia devine apreciativă. Unitatea fiecărei secvențe rezultă din ierarhizarea propozițiilor descriptive. Două reformulări succesive încheie cele două fraze-secvență și conferă acestei descrieri o unitate textuală, cea a portretului în paralel din tradiția retorică clasică. În cadrul modelului dinamic indispensabil în lingvistica textuală, constatăm că este vorba mai puțin de o
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
vorbi de profesori, ci de grupuri de profesori care vor afișa o flexibilitate considerabilă. Concomitent cu aceasta, atitudinile elevilor față de diferitele conținuturi se vor modifica, iar accentul se pune pe felul de a cunoaște mai degrabă decât pe cantitatea și ierarhizarea cunoștințelor. Această schimbare de atitudini va determina una profundă la nivelul teoriilor asupra învățării și la nivelul modului de colaborare între elevi, pe de o parte, și între elevi și profesori, pe de altă parte. Încurajate vor fi colaborările între
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
este un subiect, personalitatea este imaginea obiectivă pe care ne-o facem despre un asemenea subiect (J. Stoetzel, 1963); este construcția dinamică pe care se bazează persoana în funcționarea sa, în sensul unei organizări a dispozițiilor, deprinderilor și atitudinilor individului, ierarhizarea și exteriorizarea acestora în mod original și unic. Din multitudinea accepțiunilor noțiunii de personalitate, M. Zlate(2000) selectează trei accepțiuni considerate ca fiind esențiale și complementare una în raport cu alta: accepțiunea antropologică, accepțiunea psihologică și accepțiunea axiologică. Accepțiunea antropologică Se pleacă
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
de practic, experiențe, criterii, motivații și așteptări, de modele pedagogice validate sau încă nevalidate. În scopul satisfacerii unor scopuri și interese informative, listăm câteva orientări metodologice mai mult sau mai puțin cristalizate în know how-ul învățării/studiul, fără o anume ierarhizare, efect de ordine sau de utilitate. Important este să generam o dorință de cunoaștere focalizată pe astfel de metodologii și proceduri, cu aplicație la domenii de specializare cât mai variate. Astfel, se pot examina (Neacșu, 1990 Northedge, 2005; Ostrander, Schroeder
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
într-un anumit mod pentru a produce o nouă capacitate, care depinde de o regulă „supraordonată”. Încă din ordinea de prezentare apare un criteriu de complexitate graduală, care dispune variatele tipuri de învățare de-a lungul unei scale ascendente de ierarhizare. Studiile lui Skinner au impus și un alt tip de învățare: învățarea prin descoperire (prin care elevul poate fi învățat să utilizeze strategii euristice pentru a ajunge la adevăruri noi). O ierarhie mai complexă a învățării, formulată de S. Ball
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
recunoaștere și condamnare a politicilor antisemite, începând cu perioada 1866-1878, trecând prin crizele din 1899-1900, 1930, pogromurile din 1941 și deportările evreilor în Transnistria din 1941-1943, au avut și o consecință nefastă. Elitele intelectuale au început să facă noi clasamente, ierarhizări pe o scară a antisemitismului, potrivit căreia cineva putea fi "mai mult", "mai puțin" sau "absolut deloc" vinovat. Un fel de nou "a supraveghea și a pedepsi" insinuat prin folosirea de fraze izolate, declarații trunchiate sau scoase din context, documente
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
rezolvarea problemelor tehnico-organizatorice în procesul creativ și viața creatorului. 5. Motivația. Aceasta reprezintă totalitatea motivelor sau mobilurilor care determină o persoană să facă un act de creație. Motivațiile sunt multiple, de aceea s-a propus de către A.H.Maslow o ierarhizare a lor: a. motive de ordin material (hrană, apărare, sănătate, odihnă etc.); b. motive de securitate (a muncii, a locului de muncă, a relațiilor de muncă); c. motive sociale (nevoia de familie, grup de prieteni, elite); d. motive de realizare
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
de informare. Unanim se acceptă parcursul unor etape ale informării: a. Clarificarea obiectivelor informării și identificarea surselor utile de informații. Sursele se regăsesc de către specialistul interesat, din servicii specializate de cercetare bibliografică, identificare mixtă, utilizarea computerului (atenție la termeni). b. Ierarhizarea lucrărilor selectate, după volumul informațiilor utile și procurarea lucrărilor c. Consultarea propriu-zisă a lucrărilor, în spirit critic și ofensiv, trierea și sistematizarea finală a informațiilor. Putem face insemnări, note, schițe, pe hârtie sau suport electronic și în final un raport
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
cel economic rezultatul fiind descoperirea de idei pentru proiecte și produse noi. Matricea tehnică-economică inventariază toate punctele tehnice și toți factorii din întreprindere (inclusiv piețe). Se descoperă noi cunoștințe și necesitățile satisfăcute și pe baza resurselor identificate are loc: a. ierarhizarea și ponderea resurselor, b. extinderea matricei pe termen mediu și lung. Matricea descoperirilor este un instrument cu valențe deosebite, un suport și un catalizator al cercetării bazate pe imaginație, precum și unn mijloc de gestiune a potențialului tehnic și economic al
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
contradicții Între cunoștințele asimilate anterior și pe cele pe care le indică situați nou creată; alegerea dintr-un sistem de cunoștințe, uneori incomplete, numai pe acelea care sunt necesare la rezolvarea situației date și completarea datelor care lipsesc; selectarea, prelucrarea, ierarhizarea cunoștințelor dobândite anterior și folosirea lor În condiții noi. La teme ca: Moldova În vremea lui Ștefan cel Mare, Lupta românilor pentru libertate și independență În timpul lui Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Unirea Principatelor Române etc. am formulat situații problemă
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
prescrise de imaginea pe care o avem deja formată. "Spre deosebire de reprezentări [...], imaginea socială este fluctuantă și deci pasibilă de modificări. Este rezultatul unor procese de percepție și de interpretare care depind de o RS" (ibid., p. 151). Cunoașterea structurală a ierarhizării unei RS ne va permite deci să cunoaștem și să prevedem imaginile sociale pe care indivizii le vor produce plecînd de la diverse surse de informare. Prin aceasta, ele sînt structurate în jurul a două componente: una este descriptivă, iar cealaltă evaluativă
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Capitolul 5 Identificarea structurii Obiective * Prezentarea cîtorva proceduri accesibile pentru a pune în evidență existența elementelor din nucleul central și din sistemul periferic al unei RS. * Explicarea utilității practice a cunoașterii structurii. * Elaborarea diverselor tehnici de detectare și verificare a ierarhizării componentelor unei RS, ca fiind complementare și strict subordonate obiectivelor unei cercetări. 1. Relații între cogniții 1.1. Legătura "frecvență/rang" Pornind de la o listă asociativă, putem descrie structura unei RS adoptînd metoda de calcul a lui Grize et al
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]