2,060 matches
-
minte, inimă shi literatura. În 1837 Asachi veni cu Alăuta românească, supliment la Albina, care avu mai multe serii. C. Lecca tipări și el la Craiova, în 1838-1839, Mozaikul. Icoana lumei a lui Asachi, din 1840, e un foarte frumos ilustrat magazin. O adevărată revistă literară, întîia în înțelesul critic al cuvântului, e Dacia literară a lui M. Kogălniceanu (ianuarie - iunie 1840). Capitolul III ROMANTICII VASILE CÎRLOVA Întâia poezie a lui Vasile Cîrlova (1809-1831) este o pastorală în gustul lui Gessner
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și n-au totuși nici o atracție pentru Palestina, unde dealtfel convorbirea între un evreu excursionist și unul local se desfășură în chipul cel mai neprevăzut ostil. ROMULUS DIANU Romanele lui Romulus Dianu (Nopți la Ada-Kaleh, Adorata) sunt scrieri de magazin ilustrat, croite și înseilate rapid, dar cu tehnică franceză și un anume umor blazat care le pune adesea asupra industriei lui Cezar Petrescu. SERGIU DAN Înrudită e și manufactura lui Sergiu Dan (Arsenic, Surorile Veniamin), cu ceva mai multă semnificație psihologică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu albine, cu viță de vie, cu moșul cel bun și blând, care lucra printre albine fără mască și fără să le afume. Acolo, soarele strălucitor trecea printre crengile și frunzele pomilor ca ceva edenic, asemenea unei icoane din Biblia Ilustrată. Vara, umblam desculț, cu capul gol, cu o cămășuță și cu izmănuțe până la genunchi. Odată, când m-am dus la scăldat cu băieți mai mari ca mine, care știau să înoate, am mers la apă adâncă. Am intrat și eu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
o importanță specială sunt cele legate de alegerea unui nume, de inițiere, căsătorie și de funeralii. f) Depășirea egoismului și a orgoliului se face prin recitarea unor cântece devoționale în comun, cu acompaniament muzical. g) respinge diferențele dintre caste, fapt ilustrat și de ritualul servirii mesei în comun. h) valoarea etică fundamentală este egalitatea între oameni. I) Cultul hranei sfinte, Karah Parshad (făină, zahăr și unt degresat). j) Solicită încetarea practicii sati (sacrificiul văduvelor). k) Nu se acceptă consumul de alcool
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Limba și literatura română", București, Tipografia Universității din București, Editura Universității din București, anul I: 1952. AUI = "Analele Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași", secțiunea III, litera e. Lingvistică, anul I: 1956. CADE = I. A. Candrea, Gh. Adamescu, Dicționarul enciclopedic ilustrat. Partea I: Dicționarul limbii române din trecut și de astăzi de I. A. Candrea. Partea II: Dicționarul istoric și geografic ilustrat de Gh. Adamescu, București, Editura "Cartea Românească", [1926−1931]. CLR = L. Hoarță Cărăușu (coord.), Corpus de limba română vorbită
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
, cotidian apărut la București de la 10 mai 1893 la 7 februarie 1896 și de la 17 octombrie la 18 noiembrie 1897; în martie și aprilie 1895, la sfârșitul săptămânii, iese ca număr ilustrat. Gazeta, pe care o conducea ziaristul P. D. Christodulo, a editat câteva suplimente cultural-literare: „Țară. Supliment de duminică”, între 4 aprilie și 11 iulie 1894, și „Ilustrațiunea”, de la 15 ianuarie la 19 martie 1895. Din redacție au făcut parte Panait
ŢARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290079_a_291408]
-
a creațiilor literare autohtone” ( În jurul unei cărți de scandal, 414/1942). Se realizează - la rubrica „O revistă pe zi”, dar și în afara ei - o panoramă a publicațiilor din toate provinciile românești: „Revista Fundațiilor Regale”, „Dacia”, „Dacia rediviva”, „Transilvania”, „Luceafărul”, „Viața ilustrată”, „Pagini literare”, „Cele trei Crișuri”, „Familia”, „Claviaturi”, „Ramuri”, „Cetatea Moldovei”, „Cuget moldovenesc”, „Viața Basarabiei”, „Revista Bucovinei” ș.a. O atenție deosebită se acordă revistei „Gândirea”. Ț. publică articole și studii de istorie, teorie și critică literară, aparținând lui Ovidiu Drimba, Manole
ŢARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290077_a_291406]
-
au condus la moderarea poziției lui T. Publicistul formulează și idei din câmpul teoriei și criticii literare. După el, caracteristica scriitorilor transilvăneni ar sta într-o dramatică dualitate spirituală: tensiunea dintre impulsul autohton tradiționalist („static”) și cel european („faustic”, „heraclitic”), ilustrată exemplar de creația lui Octavian Goga. Din inițiativa lui, în 1910 „Luceafărul” realizează o amplă anchetă privitoare la poporanism, în cadrul căreia se înscrie și răsunătorul său articol despre cele două culturi. Comentariile critice ale lui T., probe și conștiincioase, nu
TASLAUANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
le pot da de urmă”. Partea rezistentă a scrierilor lui T., la care au făcut apel cei ce au scris despre N. Iorga și care va rămâne extrem de utilă pentru cercetători este bibliografia operei savantului. Cealaltă parte este dominant expozitivă, ilustrată abundent cu citate, care în concepția biografului și comentatorului acordă studiului „un colorit de autenticitate și prospețime”. T. a fost preocupat încă de la teza de doctorat de istoria bibliografiei române. A tipărit și un studiu în acest domeniu, mai întâi
THEODORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290161_a_291490]
-
versuri lirice, s-a afirmat mai întâi ca umorist, fiind nelipsit de la rubricile sau revistele de umor de după 1875 și întâlnindu-se aici, uneori, cu I. L. Caragiale, cu care a fost, într-o perioadă, în relații amicale. În „Minerva literară ilustrată” semnează, între 1909 și 1914, poezii și cronici rimate, amintiri și evocări, susține „Rubrica lui Mitică”, înțesată cu „mofturi”, „miticisme” și anecdote, răvașe și epigrame, scrie snoave, farse, schițe umoristice, sonete. În foiletonul săptămânal al revistei publică întâmplări cu haz
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
consolidat faima de umorist și au creat o adevărată tradiție: D. Anghel și St. O. Iosif (în Calendarul lui A. Mirea), G. Ranetti, G. Topîrceanu ș.a. Poetul T. s-a relevat pe deplin abia în versurile apărute în „Minerva literară ilustrată” și mai ales în ciclul Sonete patriarhale (1916). Forma fixă a sonetului l-a silit la o rigoare și un echilibru mai puțin proprii temperamentului său. Multe sonete închid, ca în niște stampe de epocă, o lume apusă, în care
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
a afiliat la mai multe grupări literare bucureștene, Ț. este acceptat și în publicații foarte diferite: „Columna lui Traian”, „Revista contimporană”, „Revista literară și științifică”, „Ghimpele”, „Literatorul”, „Revista literară”, „România literară”, „Fântâna Blanduziei”, „Revista nouă”, „Revista Alexandri”, „Generația nouă”, „Lumea ilustrată”, „Revista theatrelor”, „Universul” și „Universul literar”, „România”, „Zeflemeaua”, „Pleiada”, „Revista literară și politică”, „Ilustrațiunea națională” ș.a. Modest artizan al scrisului, începe prin a transpune din limba italiană librete de operă (Salvadore Commarano, Lucia de Lammermoor și Saffo, Antonio Ghislanzoni, Aida
ŢINCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290184_a_291513]
-
Th. A. Myller Răpirea Bucovinei („Literatorul”, 1883), lucrare dramatică minoră, ocazională. Ca orice meșteșugar, în lipsa talentului, prelucrează. Astfel, nuvelele lui A. I. Odobescu devin melodramatice compuneri teatrale: Doamna Chiajna (1891, în colaborare cu N. G. Rădulescu-Niger) și Mihnea cel Rău („Lumea ilustrată”, 1893). Prin 1892 încerca din nou comedia (Iuda). Dar Ț. aduce bune servicii scenei mai cu seamă ca traducător. Tălmăcește Mincinosul de Corneille (1895), Vânturătorii mărilor de Jean Richepin („Revista literară”, 1896), Hangița de Carlo Goldoni, strânge în volumul Comedii
ŢINCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290184_a_291513]
-
La Plata, Rio de Janeiro, Ciudad de México, Montevideo îi apar felurite însemnări iscălite Mihai Tican, Rumano fiind un adaos care intră curând în alcătuirea numelui său. În 1929-1930, la Barcelona, scoate, și încă într-un tiraj remarcabil, un săptămânal ilustrat, „Dacia”, „organ hispano-italo-român”, plin de informații privind România. Întors acasă în 1931, intră în redacția ziarului „Universul”, unde încă din 1928 publica - și o va face mai bine de zece ani - reportaje, anchete sociale, interviuri, note de drum. Sunt „fugare
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
prozator și traducător. Și-a făcut studiile liceale și universitare la București, fiind absolvent al Facultății de Litere și Filosofie (1903), le-a continuat la Bruxelles, apoi a obținut și licența în drept la București (1911). După ce debutează la „Lumea ilustrată” (1892), colaborează (semnând uneori și N. Preda, N. Stroe, N. Sorin) la „Literatorul”, „Țara”, „Carmen Sylva”, „Orientul”, „Icoana vremei” (editată în 1894, împreună cu D. Th. Neculuță), „Vieața nouă” (1898, unde era secretar de redacție), „Carmen”, „Dimineața”, „Minerva” (unde e redactor
ŢIMIRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290173_a_291502]
-
semnând uneori și N. Preda, N. Stroe, N. Sorin) la „Literatorul”, „Țara”, „Carmen Sylva”, „Orientul”, „Icoana vremei” (editată în 1894, împreună cu D. Th. Neculuță), „Vieața nouă” (1898, unde era secretar de redacție), „Carmen”, „Dimineața”, „Minerva” (unde e redactor), „Minerva literară ilustrată”. În 1907 își adună câteva poezii într-o primă plachetă, Cântecul vântului, iar o serie de articole, despre lupta națională a românilor bănățeni, despre evoluția organizării transporturilor pe teritoriul românesc sau cele intitulate Din viața Bucureștilor, le republică în volumul
ŢIMIRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290173_a_291502]
-
drama, farsa, melodrama Alte genuri și specii: 1. Oratoric : discursul(academic, religios, ocazional, politic, judiciar). Se pot aminti predica, toastul, alocuțiunea etc 2. Istoric : amintirea, memorial, biografia, autobiografia, cronica 3. Didactic : fabula, proverbul, snoava, ghicitoarea 4. Epistolar: telegrama, cartea poștală, ilustrată, scrisoarea; Opera literarA Este o creație în versuri sau în proză care prezintă într-o formă aleasă, prin intermediul imaginii artistice și a ficțiunii (a imaginației) fapte, întâmplări, aspecte din natură, personaje, gânduri, idei și sentimente reușind să-l emoționeze pe
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Mille, Al.V. Beldiman, I. Teodorescu), susține rubrica intitulată „Cronica“, semnează sute de articole cu pseudo nimele Radu Țandără, Bac, Memphis, Dragoș, Stop și conduce pentru foarte puțină vreme (din ianuarie până în mai 1897) suplimentul literar al jurnalului politic, Adevărul ilustrat. Toate acestea însă, până în aprilie 1900 când, în pragul noului secol, își ia rămas-bun de la colegii din redacția Adevărului, spre a fonda, la 5/18 mai 1900 un cotidian de seară de inspirație conservatoare, Patriotul, menit, inițial, să sprijine venirea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
În Flt. Aștept vreo ocazie, căci altfel e greu prin poștă sau tren. Cu cele mai bune salutări și urări de la casă la casă. V. Tempeanu 19 Bft., 23 aug. 1971 Stimate și iubite domnule Dimitriu, Mulțumesc pentru c.p. ilustrată trimisă, din care am văzut, că 540 șiretul Vasile Toporan a apelat la prof. V. Tempeanu pentru Împrumutul de documente de la „Galerie”, fiind sigur că nu-l voi refuza. Din păcate, Dl. Tempeanu nu știa că ori de unde a Împrumutat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
prin Buc., vă rog să mă vizitați, mi-ar face plăcere. Vă doresc multă sănătate și spor În munca nobilă pe care o duceți, cu atâta pasiune. A Dv. Ortansa Tempeanu Transmiteți soției, toate cele bune din partea mea. 997 2 C.P. ilustrată (București, nedatată, după Revoluția din 1989) Stimați prieteni, Vă mulțumesc pentru dorințele de bine, pe care să dea Dzeu să se Împlinească și la dumneavoastră. Vă doresc, Ortansa Tempeanu 3 (București, după Revoluție) Stimați prieteni, Vă trimit un gând de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
gușa de idei, mesaje, coduri și informații, pe care de mult le-aș fi pus În dezbatere cu tine, dacă te-aș fi avut aici „in urbem Clausensis”. Cer iertare pt. neputincioasa mea tăcere neeuropeană, și-ți mulțumesc enorm pt. ilustrată și urare. Mi-a priit. Am rămas cu un gust 703 De la sediul central al Muzeului, am fost mutat din primăvara lui 1978, la Fondul memorial-documentar „S.Fl. Marian”. 1030 amărui În urma vizitei tale clujene din cauza grabei tale (de la un
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la București, alături de Horia Sima, înființarea primului cuib la Mândra, apoi la Sâmbăta de Sus, înființarea Gărzii de Fier, întâlnirile cu Căpitanul și păcat că se întrerupe. Nu știm de fapt dacă s-a oprit efectiv din povestirea acestor momente ilustrate splendid sau poate a scris mai mult, dar numai atât a ajuns în mâna Securității, de unde am putut noi, astăzi, să le găsim și să le dăm luminii tiparului. Mai apare o întrebare. Aceste note au fost scrise în Germania
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pe o poezie. Nu găseam nimic care să nu-mi placă la ea. Mi-a scos la imprimantă datele culese și mi-a întins hârtia, spunându-mi: Aveți nouă titluri dintre care puteți alege. 1. Generalități despre mamifere 2. Atlasul ilustrat al mamiferelor 3. Scheletul mamiferelor 4. Istoria mamiferelor 5. Eu, mamiferul 6. Anatomia mamiferelor 7. Sistemul cerebral al mamiferelor 8. Schelete de animale 9. Oasele vorbesc Cu permisul pe care-l aveam, puteam împrumuta trei cărți. Am ales 2, 3
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
trei cărți. Am ales 2, 3 și 8. Eu, mamiferul și Oasele vorbesc mi se păreau interesante, dar am decis să le las pe altădată, considerând că nu au legătură directă cu ceea ce mă interesa. — Îmi pare rău, dar Atlasul ilustrat al mamiferelor se consultă doar în sala de lectură și nu vi-l pot da acasă, spuse ea, scărpinându-se cu pixul la tâmplă. — Mă interesează mult acest atlas și este foarte important pentru mine să-l pot răsfoi puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mai aspră decât a unui os obișnuit. Parcă ar fi fost smuls ceva de acolo. Ceva. Să zicem un corn. Corn? Dacă acela fusese corn, înseamnă că eu țineam acum în mână craniul unui unicorn. Am mai răsfoit o dată Atlasul ilustrat al mamiferelor, căutând doar mamifere cu corn în frunte. Rinocerul ar fi fost o posibilitate, dar nici vorbă de așa ceva de data asta. Difereau și mărimea, și forma. N-avea cum să fie rinocer. M-am dus la congelator, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]