2,423 matches
-
spațiul și timpul din construcția prozastică eminesciană să nu fie decât false localizări. Pe urmele Ioanei Em. Petrescu, suntem ispitiți să considerăm că realitatea în care se mișcă "sărmanul" Dionis este doar o proiecție: a gândirii lui, decor citadin cu iluzorii imobile mărunte și rău zidite ori peisaj ozonat cu munți înșelători și văi prea adânci. Efectul a ceea ce fizicienii de astăzi numesc principiul holografic, în virtutea căruia universul se prezintă ca o structură informațională bidimensională, iar mediul înconjurător și noi am
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
și, concomitent, toți reflectorii a căror dorință avidă de obiectivitate se destramă, paradoxal, pe patul procustian al propriei lor subiectivități. Tînărul critic tulburat pînă la depersonalizare de discursul lui Vereker devine noul Orfeu (al literaturii), mesmerizat de ideea găsirii unei iluzorii Euridice (a semnificației) la sfîrșitul tribulațiilor sale (exegetice). Alături de amicul George Covick și logodnica acestuia ea însăși prozatoare -, Gwendolen Erme, la rîndul lor fascinați de idee, naratorul începe un lung proces detectivistico-literar, ce capătă, treptat, dimensiuni epopeice. Efortul la care
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
în cheie adecvată presupune să înlături evidența, căci nici un cititor serios nu lucrează doar cu suprafețe, cu fețele văzute ale textului. Ironistul, ca orice profesor bun, ține spiritul în mișcare, căci interogația perpetuă, chiar dacă ia pe drum și forma unei iluzorii cunoașteri, sfârșește prin a fi autocunoaștere. Profesorul care educă în spiritul ironiei are oroare de adevăruri definitive și este dușmanul declarat al simțului comun, dar nu agreează nici pălăvrăgeala narcisistă, prinsă în mrejele propriei deveniri, amatoare de colorate bule de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
necesității, iluzia faptului împlinit, nevoia de a arăta un respect profund față de realitate, faptul de a se prosterna în fața prezentului. Se ridică împotriva istoricilor realității, expresie prin care pot fi desemnați astăzi specialiștii în uman, în general. Renouvier recunoaște măsura iluzorie a demersului ucronic: istoria alternativă construită de călugăr nu este verosimilă. Mergînd însă pînă la capătul eșecului său, el întoarce critica. Cu ce drept ne-am arăta mai exigenți față de ucronist decît față de istorici, care întîmpină mari dificultăți în a
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
a apropiat mai mult de tonica și relativizanta înțelepciune orientală, flirtînd cu tema jocului divin al creației, a lumii himerice, a incongruității nașterii, împiedicîndu-se însă mereu de problematica nașterii și suferinței, pe care gîndirea hindusă o leagă exclusiv de spațiul iluzoriu creat de maya. Or, a nega suferința reprezintă păcatul suprem pentru Cioran! În apele cele mai adînci, atît în primele cît și în ultimele texte, apare aceeași distanțare de sine, același disconfort vital, același dezgust față de gîndirea aridă, față de abdicările
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
în ideile lui Leo Strauss și apoi în lucrările lui Hans Jonas și Robert Spaemann. Neoconservatorii se bazează pe o serie de postulate, cum ar fi irelevanța științei pentru "orientarea în lumea vieții", îndepărtarea politicii de cerințele justificării moral-practice, conținutul iluzoriu și pur privat al artei 114, putând fi trecuți în această categorie Wittgenstein I, Carl Schmitt din perioada de mijloc sau Gottfried Benn din perioada târzie 115. Această tipologie a "detractorilor" modernității îi accentuează sentimentul pericolului dat și de unele
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o violență interpretativă, care este susținută de către o gândire radicală sau chiar de una de tip paroxistic ce nu este interesată să ofere o configurație rațională lumii ci, dimpotrivă, să întindă o capcană realității, provocând-o să-și dezvăluie caracterul iluzoriu. Profesând un nihilism nuanțat, Baudrillard va construi o grilă proprie de lecturare a contextului contemporan, axându-se pe o serie de termeni-cheie cum ar fi: hiperrealitate, simulacru, strategie fatală, obscenitate, scenă, seducție, moartea socialului etc. Deși opera sa este în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de fapt, o nouă ordine mondi ală, în care suveranitatea și autonomia statală se erodează continuu. Scepti cii resping ideea subminării puterii guvernelor na ționale sau a suveranității statelor de către internaționalizarea capitalului financiar sau guvernarea globală, care are o natură iluzorie. Transformativiștii văd în globalizarea financiară o puternică forță transformatoare a soc ietăților, a instituțiilor de guvernare și a ordinii mondiale, un proces isto ric de durată, contradictoriu și modelat de factori conjuncturali, care duce la o stratificare globală de so
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
mari păr ți a Europei, în timpul anilor 1970, sau al Americii Latine, în anii 1980, firmele evită mobilizarea capitalului pe termen lung, deoarece investitorii încearcă să obțină un profit ridicat al investițiilor, știind că expl ozi a prețurilor ar face iluzorie o mare parte a acelui profit. Într un mediu cu o inflație redusă, însă, investitor ii de pe piața financiară cer o primă de inflație mai mică, întrucât creșterea generală valorii activelor le asigură investitorilor acoperirea necesară pentru a împrumuta mai
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
în 1864, Robert Browning publică Caliban upon Setebos, subtilă satiră teologică, hipertext al shakespeareanei The Tempest, în care sălbaticul pur se definește prin ontologia metonimică a oamenilor "civilizați", meditând asupra unui zeu crud și răzbunător. La Stevenson, "celălalt" este reflexul iluzoriilor și amoralelor descoperiri științifice. Strălucitul doctor Henry Jekyll și oribilul Edward Hyde împart același corp, migrația celor două personalități antitetice realizându-se prin mijlocirea unei misterioase poțiuni. În cele din urmă, licoarea își pierde efectul, iar Hyde nu se mai
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
tot atât de bine simt că cineva se apropie de mine, mă privește, mă pipăie, se urcă pe patul meu, îmi pune genunchiul în piept, mă ia de gât și strânge... strânge cu toată puterea ca să mă sugrume". Toate remediile medicale sunt iluzorii, de vreme ce sursa maladiei rămâne obscură (2 iunie): "Starea mea s-a agravat din nou. Ce-oi fi având? Bromura nu-mi ajută; nici dușurile". Gândul unei excursii prelungite pare salutar (3 iunie): "Am să plec câteva săptămâni. Sunt sigur că
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
84-85). Vizualul prezent la Galaction nu se reduce la simpla înscenare a unui leitmotiv pictural: mișcarea epică și dezlănțuirea elementelor potențează sugestii mai curând cinematografice. După părerea mea, această nuvelă rămâne o subtilă meditație, infuzată de etica biblică, atât asupra iluzoriului existenței terestre, cât și asupra eternului conflict dintre divin și diabolic. 2.4.2. Goticul redimensionat Aranka, știma lacurilor de Cezar Petrescu Cezar Petrescu este, simultan, unul dintre prozatorii cei mai polifici și mai inegali din istoria literaturii române. Texte
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de zid, făcându-mi față. Încă o dată m-am repezit, și încă o dată mi-a scăpat". Cursa continuă, într-o sarabandă a ispitelor mobile: "Ochii scânteiau pretutindeni, iar mâinile întinse nu-i puteau captura nicăieri". Chiar și scurta victorie este iluzorie, precum formele fantomatice care dansează: "O dată am prins mâna și mâna s-a topit în strânsoare, fără nici o smucitură, ca ochii să-mi râdă în față, cu orbitoarea lor lumină, rece și nepământeană". Timpul se pulverizează în particule irelevante și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
apelează la simbolizări și alte procedee figurative folosite prin metoda încercărilor și erorilor. O regulă a acestei secvențe poate fi împletirea fermității cu toleranța la ambiguitate. Pot apărea și riscuri: absolutizarea modelelor tradiționale de căutare; congelarea metodei; autoimpunerea unor restricții iluzorii și altele. După zbuciumul petrecut cu prepararea, se trece la o fază de liniștire sub forma incubației sau a dospirii problemei, plasată acum în planuri mai puțin conștiente, cum sunt cele pe care ni le oferă somnul, visele, reveriile. Faza
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
lui Ensor, chiar acumularea de detalii conduce la un efect opus contractului mimetic al realismului, crede Francine-Claire Legrand. Dar acumularea excesivă de detalii generează tocmai efectul opus realismului. Imaginea devine o oglindă, mult mai important că prima cea vizibilă, cea iluzorie este ascunsă. Dar este prima prin care se ajunge la realitatea celei de-a doua"7. Din acest punct de vedere, simbolismul reprezintă o depășire a realismului infuzat cu elemente care-l deschid către o dimensiune transcendentă. Refuzul a ceea ce
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
implacabil al oricărui traseu destinal. Fără a reuși să fixeze nimic, prizonier al unei dinamici pulsionale caracteristice lumii vegetale sau animale, proiectul iluminist al omului rațiunii, sumă și depozitar al cunoașterii, a eșuat. De asemenea, un cuplu așezat pe un iluzoriu suport, emblematizare a cuplului adamic, întoarce spatele spectatorului. Torsul bărbatului este redutabil și cu toate acestea capul său este plecat ca sub o covârșitoare forță. Nicio putere mundană nu poate contracara presiunea cu care soarta se impune umanității. În partea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tragismul condiției umane, al existenței care include în succesiunea sa gloria și declinul, triumful perisabil al Iubirii, cât și imposibilitatea de a fixa un reper solid existenței mundane. Accentul lui Verona cade, ca și la Klimt, pe dimensiunea incertitudinii și iluzoriului existenței. Catalogul Expoziției de pictură Emilian Lăzărescu 246 oferă și câteva reproduceri, făra a menționa și titlul tablourilor, iar două dintre ele atrag atenția, pentru caracterul lor simbolist și fantast în același timp. Într-unul dintre tablouri, care înfățișează un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de care Ofelia se înstrăinează. De aici rezidă un sentiment al insolitării, într-o lectură simbolică, apa o desparte deja pe Ofelia de planul realității. În același timp, ceea ce se vede pe celălalt mal poate fi foarte bine o proiecție iluzorie, nebuloasă a fetei. Acest clivaj poate fi urmărit în deschiderea pe care o oferă defilelul, tot în fundal, ruptura care produce această separare între eu și lume. Tot în fundal, departe, pe niște stânci se află Castelul de la Elsinore, reperul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
orice spațiu aflat în legătură cu alte spații, pe care însă le contrazice în același timp. Astfel, zonele heterotopice funcționează între cele două extreme: iluzie și realitate. Pe de o parte, spune Foucault, heterotopiile ,,creează un spațiu al iluziei, care dezvăluie dimensiunea iluzorie a spațiului real, a tuturor locațiilor în care viața este fragmentată. Pe de altă parte, acestea au rolul de a forma un alt spațiu, perfect, meticulos și bine sistematizat, în contra-dicție cu spațiul nostru real, dezorganizat, schematic și rău planificat
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
un alt spațiu, perfect, meticulos și bine sistematizat, în contra-dicție cu spațiul nostru real, dezorganizat, schematic și rău planificat"238. Cu alte cuvinte, când cineva intră în starea de iluzie, lumea exterioară își pierde dimensiunea reală de-venind și mai iluzorie, în vreme ce lumea interioară este contaminată de o realitate falsă, care pare mai adevărată decât realitatea însăși. Heterotopia devine astfel un spațiu de "compensare", și nu unul "iluzoriu", la fel cum oglinda compensează spațiul în care se află privitorul. În acest
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
starea de iluzie, lumea exterioară își pierde dimensiunea reală de-venind și mai iluzorie, în vreme ce lumea interioară este contaminată de o realitate falsă, care pare mai adevărată decât realitatea însăși. Heterotopia devine astfel un spațiu de "compensare", și nu unul "iluzoriu", la fel cum oglinda compensează spațiul în care se află privitorul. În acest mod, carnavalul lui Bahtin poate fi considerat heterotopic datorită laturii compensatorii generate de suspendarea realității. Disneyland, Paris Parcul tematic poate fi de asemenea considerat un spațiu heterotopic
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
aparține imaginarului devine "real", obiceiurile vieții cotidiene dispar, se poate experimenta o noapte perpetuă sau o zi fără sfârșit. Fiind "un spațiu destinat petrecerii timpului liber", în opoziție cu spațiile destinate muncii, parcul tematic produce narațiuni ale culturii populare, la fel de iluzorii ca și lumea parcului, narațiuni care se adresează copiilor și adulților. Potrivit lui Philips, numărul de narațiuni pe care parcul "le povestește" este redus. Acestea "ar oferi versiuni limitate de cu-noștințe în domeniul artei, istoriei și geografiei și ar impune variante
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
renume precum Dior și Versace. În al doilea rând, există tema "dragostei cavalerești", reprezentată de Excalibur, al cărui design seamănă cu castelul Cenușăresei mai degrabă decât cu un fort medieval. Lumea imaginară a cavalerilor arthurieni stă lângă o alta, la fel de iluzorie, a corsarilor, care păzesc insula comorii de cuceritorii englezi (Treasure Island), sau lângă lampa lui Aladdin din O mie și una de nopți (cazinoul Aladdin). Cele trei teme sunt reprezentative pentru maniera în care americanii au importat și exploatat miturile
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
putea fi făcute în viitor observații incompatibile cu principiile ei. Împrejurarea că teoria poate fi testată experimental este de natură să întrețină asemenea așteptări. Îmbogățirea teoriei cu noi concepte și principii face însă ca ele să ne apară tot mai iluzorii. Un bun exemplu în această privință este conceptul evoluției prin speciere, un concept introdus de Ernst Mayr. Ca răspuns la o schimbare a ambianței, o anumită restructurare genetică, ce poate oferi avantaje adaptative, va putea surveni într-o populație foarte
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
concepte ca suprapopulație, luptă pentru existență, selecție naturală, adaptare, succes reproductiv și altele. Mayr aprecia că, prin profilul epistemic al explicațiilor pe care le oferă, biologia evoluției este mai aproape de istoria socială decât de fizica teoretică. Ceea ce arată cât de iluzorie este supoziția persistentă că s-ar putea trasa o linie clară de despărțire între științele naturii și disciplinele umaniste. O temă ce constituie un punct de convergență al reflecțiilor cercetătorilor istoriei vieții este contingența accentuată a acestei istorii, care contrastează
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]