KorAP: Find »[drukola/base=impersonal & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...61 62 63 ...88 >

2,195 matches

Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

posibilitatea acestor verbe de a accepta diateza impersonală/construcția cu se. Trebuie subliniat de la început că aceste două ipostaze ale lui se sunt complementare, verbele care conțin marca se neputând participa la opoziții de diateză/neputând accepta construcția cu se impersonal. (a) Nu se poate oferi o soluție unică pentru apariția mărcii se la verbele inacuzative din limba română decât în cazul în care se adoptă o analiză unificatoare, de tipul celei propuse de Alboiu, Barrie și Frigeni (2004). Dacă se

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
arată că, în română, nu toate ergativele acceptă construcția cu se, iar cele care o acceptă se comportă ca inergative; Dobrovie-Sorin (2004: 23) arată că, în română, un verb cu un singur argument poate fi folosit în construcția cu se impersonal numai dacă selectează un argument uman; inacuzativele primare nu se pot pasiviza; în GALR (Pană Dindelegan 2008e [2005e]: 147/145) se arată că, dintre ergative, numai cele nonreflexive cu subiect uman pot apărea la diateza impersonală. Analizând comportamentul verbelor inacuzative

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
în construcția cu se impersonal numai dacă selectează un argument uman; inacuzativele primare nu se pot pasiviza; în GALR (Pană Dindelegan 2008e [2005e]: 147/145) se arată că, dintre ergative, numai cele nonreflexive cu subiect uman pot apărea la diateza impersonală. Analizând comportamentul verbelor inacuzative inventariate în limba română, regula poate fi reformulată astfel: pentru a apărea în construcția cu se impersonal (la diateza impersonală), un verb inacuzativ trebuie să fie nereflexiv (sau să aibă și o variantă nereflexivă) și să

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
2008e [2005e]: 147/145) se arată că, dintre ergative, numai cele nonreflexive cu subiect uman pot apărea la diateza impersonală. Analizând comportamentul verbelor inacuzative inventariate în limba română, regula poate fi reformulată astfel: pentru a apărea în construcția cu se impersonal (la diateza impersonală), un verb inacuzativ trebuie să fie nereflexiv (sau să aibă și o variantă nereflexivă) și să accepte subiect uman. În lista de exemple de mai jos am avut în vedere numai inacuzativele primare, care nu creează ambiguități

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
145) se arată că, dintre ergative, numai cele nonreflexive cu subiect uman pot apărea la diateza impersonală. Analizând comportamentul verbelor inacuzative inventariate în limba română, regula poate fi reformulată astfel: pentru a apărea în construcția cu se impersonal (la diateza impersonală), un verb inacuzativ trebuie să fie nereflexiv (sau să aibă și o variantă nereflexivă) și să accepte subiect uman. În lista de exemple de mai jos am avut în vedere numai inacuzativele primare, care nu creează ambiguități (nu pot avea

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
se asudă/se transpiră mult; (f) aspectuale: nu există nereflexive primare. Verbe de schimbare de stare ca a expira, a fermenta, a flexiona, a germina, a îmboboci, a încolți, a înflori, a înfrunzi, a înmuguri, a mocni nu acceptă diateza impersonală pentru că nu pot avea subiect uman. Pentru unele verbe care descriu o configurație spațială (a apune, a asfinți, a bălti, a răsări) explicația este aceeași; pentru verbe ca a avansa, a coti, a rămâne, a sta, a staționa, a trăi

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
este aceeași; pentru verbe ca a avansa, a coti, a rămâne, a sta, a staționa, a trăi, apariția subiectului uman determină comportamentul inergativ, prin urmare, aceste verbe, în ipostaza inacuzativă, adică atunci când iau subiect nonagentiv, deci nonuman, nu acceptă diateza impersonală. Dintre verbele de existență, a fi, care este un verb inacuzativ de tip special (vezi Capitolul 5, 2.) nu acceptă diateza impersonală; pentru verbul a recidiva, construcția cu se este posibilă numai cu subiect agentiv, uman, deci numai pentru utilizarea

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
inergativ, prin urmare, aceste verbe, în ipostaza inacuzativă, adică atunci când iau subiect nonagentiv, deci nonuman, nu acceptă diateza impersonală. Dintre verbele de existență, a fi, care este un verb inacuzativ de tip special (vezi Capitolul 5, 2.) nu acceptă diateza impersonală; pentru verbul a recidiva, construcția cu se este posibilă numai cu subiect agentiv, uman, deci numai pentru utilizarea inergativă; a stagna nu acceptă deloc subiect uman. Dintre verbele de emisie, nu acceptă subiect uman a curge și a exploda. Inacuzativele

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
uman, deci numai pentru utilizarea inergativă; a stagna nu acceptă deloc subiect uman. Dintre verbele de emisie, nu acceptă subiect uman a curge și a exploda. Inacuzativele derivate nereflexive care acceptă subiect uman creează ambiguități între citirea pasivă și cea impersonală atunci când apar în construcția cu se: În nopțile cu lună plină, se adoarme greu (copilul) Dacă injecția este făcută cu pricepere, se amorțește ușor (bolnavul) În timpul concertelor rock, se asurzește (publicul) Se înaintează cu greu (o cerere) în firma asta

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
începutul studiului), criteriile folosite de această dată fiind pur sintactice și independente de relația cu un verb ergativ. Faptul că adjectivele ergative nu răspund la anumite teste aplicabile verbelor ergative (posibilitatea de a apărea în construcții absolute, construcția cu il impersonal și cliticizarea prin en în franceză) este explicat de Cinque prin intervenția unor factori care țin de proprietățile speciale ale adjectivelor. Pentru limba română, alternanța de tipul celei din italiană este posibilă pentru foarte puține adjective, care nu sunt legate

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
mici de verbe. Subsecțiunea 6.2. este rezervată statutului sintactic al elementului se, așa cum reiese din câteva studii în care este descrisă și situația din limba română. Pentru verbele ergative nereflexive, am analizat problema acceptării construcției cu se/a diatezei impersonale, iar pentru cele reflexive, a tipului de se care intră în structura lor: dacă pentru inacuzativele reflexive primare se poate accepta cu ușurință că se este inerent, pentru celelalte subclase sintactice există mai multe posibilități de analiză: se din structura

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
selecția auxiliarului în limbile romanice și germanice, posibilitatea de a apărea în construcții rezultative, perfecte prenominale/participii pasive 1, cliticizarea prin ne în italiană, extracția prin en în franceză, partiția wat−voor/was−für în neerlandeză și în germană, pasivul impersonal (acceptat numai de inergative). Autorii sunt de părere că diagnosticele pentru inacuzativitate nu sunt valide în toate limbile și nu sunt valabile pentru clasele de verbe din limbi diferite, existând numeroase nepotriviri (engl. unaccusativity mismatches). Problema diagnosticelor se pune diferit

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
pot fi folosite ca modificatori prenominali, pe când verbele atelice cu un argument selectează hebben 'a avea', iar participiul lor nu poate fi folosit ca modificator prenominal. Van Hout (2004: 71) preia de la Zaenen (1993)2 ideea că, în neerlandeză, pasivizarea impersonală este sensibilă la control, iar selecția auxiliarelor și modificarea prin participiu, la telicitate; pasivizarea impersonală nu este deci un test pentru inacuzativitate. Alexiadou (2001: 38) arată că în greacă nu există teste standard pentru a distinge între inacuzative și inergative

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
avea', iar participiul lor nu poate fi folosit ca modificator prenominal. Van Hout (2004: 71) preia de la Zaenen (1993)2 ideea că, în neerlandeză, pasivizarea impersonală este sensibilă la control, iar selecția auxiliarelor și modificarea prin participiu, la telicitate; pasivizarea impersonală nu este deci un test pentru inacuzativitate. Alexiadou (2001: 38) arată că în greacă nu există teste standard pentru a distinge între inacuzative și inergative, dar distincția există. Alexiadou (2001: 84) afirmă că rusa nu distinge între inacuzative și inergative

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
essere: de exemplu, reflexivele nonclitice (de tipul sé stesso). De aceea, Chierchia reformulează regula lui Burzio: essere este selectat dacă și numai dacă subiectul leagă poziția obiectului sau un subiect clitic (pentru a explica și selecția în cazul lui si impersonal). Referindu-se tot la explicația lui Burzio, Abeillé și Godard (2000) arată că autorul derivă selecția auxiliarului essere din proprietățile structurale comune verbelor reflexive, pasive și inacuzative; pentru anumite verbe inacuzative însă, selecția auxiliarului essere este specificată lexical; pentru apariția

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
de stare. În modelul propus de Chierchia (1989, 2004) − vezi Capitolul 3, 5.3.3.1. − selecția auxiliarului de perfect compus în italiană se explică astfel: verbul essere 'a fi' este selectat de pasive, reflexive, inacuzative și construcțiile cu si impersonal, adică atunci când este aplicată una dintre operațiile asupra rolurilor tematice care afectează subiectul: P, cuantificarea existențială a poziției subiectului, în cazul pasivului; R, identificarea subiectului cu poziția obiectului, în cazul reflexivului; R și/sau E, adăugarea unei poziții de subiect

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
să mai plătim (b) Spune că trebuie să mai plătim (c) A ieșit că trebuie să mai plătim 22. Exemplul ales pentru ergative nu este însă relevant, neexistând nicio legătură între verbul de schimbare de localizare a ieși și verbul impersonal a ieși, folosit spre exemplificare de autori. 5. INFINITIV VS SUPIN Pornind de la analiza propusă de Grimshaw (1990) pentru limba engleză, Cornilescu (2001: 467−168)23 subliniază importanța ridicată a parametrului aspect pentru nominalizările românești: infinitivul este [+ Telic], iar supinul

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
este și ai să ajungi împărat (Creangă) - (despre noțiuni temporale) "a se împlini, a trece (când vorbim de trecut), a mai rămâne, a trebui, a lipsi (când vorbim de viitor)"; (9) Era dimineață când am intrat în oraș (C. Negruzzi) − impersonal; (10) Mânia lui Dumnezeu ce era afară: să nu scoți câine din casă, dar încă om! (Creangă) − p. ext., despre vreme; (11) Dacă ți-am făgăduit atunci, a fost numai ca să te împușc (Ispirescu) − "acesta se întâmplă cu scopul ca

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
in Australia: Free and Bound Pronouns", în: A. Y. Aikhenvald și R. M. W. Dixon (eds.), p. 67−93. Dobrovie-Sorin, Carmen, 2004, " Se−Si Type Anaphors", ms., SynCom Project, www.llf.cnrs.fr/fr/Sorin/SE SI Carmen Sorin.pdf Dobrovie-Sorin, Carmen, 1998, "Impersonal se Constructions in Romance and the Passivization of Unergatives", Linguistic Inquiry, 29, 3, p. 399-437. Dragomirescu, Adina, 2007, "Observații asupra grilei de roluri tematice a verbelor ergative", în: G. Pană Dindelegan (coord.), Limba română - Stadiul actual al cercetării, București, Editura

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
p. 332−357. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008b [2005b], "Categoria diatezei", în GALR, I, p. 480−482. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008c [2005c], "Grupul verbal", în GALR, II, p. 47−73/47−72. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008d [2005d], "Construcții pasive și construcții impersonale", în GALR, II, p. 133−147/131−144. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008e [2005e], "Construcții reflexive și construcții reciproce", în GALR, II, p. 148−171/145−167. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008f [2005f], "Predicatul", în GALR, II, p. 241−266/238−262

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
apud Desclés (1998: 164). 56 T. Tsunoda, "Remarks on Transitivity", Journal of Linguistics, 21, p. 385−396, apud Desclés (1998: 164). 57 Vezi și soluția adoptată în GALR 2008 [2005], în care conctrucțiile cu se aparțin diatezei pasive sau diatezei impersonale, după cum provin de la verbe tranzitive sau intranzitive. 58 P. Hopper, S. Thompson, "Transitivity in Grammar and Discourse", Language, 56, 2, p. 251−299. 59 R. van Valin, "Semantic Parameters of Spilt Intransitivity", Language, 66, p. 221−260. 60 Ideea apare

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
cu mai multe Cazuri este atribuit în proiecții funcționale de sus până jos. 68 Ideea este reluată în Alexiadou (2001: 117). 1 Conform acesteia, expresia sintactică a argumentelor se poate determina întotdeauna pe baza sensului verbului. 2 D. M. Perlmutter, "Impersonal Passives and the Unaccusative Hypothesis", Proceedings of the Fourth Annual Meeting of the Berkeley Linguistic Society, p. 157−189. 3 D. M. Perlmutter, P. M. Postal, "The 1 - Advancement Exclusiveness in Law", în: D. M. Perlmutter, C. G. Rosen (eds.), Relational

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
28, p. 383−400. 123 Existența acestei structuri în română ar fi un indiciu că parametrul este setat în sintaxă. 124 T. Reinhart, "The Theta System: An Overview", Theoretical Linguistics, 28, p. 229−290. 125 G. Chierchia, "The Variability of Impersonal Subjects", în: E. Bach, E. Jelinek, A. Kratzer (eds.), Quantification in Natural Language, vol. 1, Dordrecht, Kluwer, p. 107−143. 126 M. Arad, Roots and Patterns: Hebrew Morpho-Syntax, Dordrecht, Springer. 127 R. D. van Valin, D. P. Wilkins, "The Case

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
mi-au părut mai puțin obișnuite. 141 www.stirilocale.ro. 142 În termenii lui Reinhart (1996), forma nonreflexivă este aleasă dacă subiectul este specificat [+c+m], iar cea reflexivă, dacă subiectul este specificat [+c+m]. 143 R. D'Alessandro, "On Impersonal si Constructions in Italian", ms., University of Stuttgart. 144 J. Fontana, J. More, "VP-Internal Subjects and se-Reflexivization in Spanish", Linguistic Inquiry, 23, p. 501−510. 145 R. Kayne, "Romance Se/Si", GLOW Newsletter, 20. 146 M. McGinnis, "Reflexive Clitics and

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
69−96. 151 N. Hornstein, Move! A Minimalist Theory of Construal, Oxford, UK/ Cambridge, Mass., Blackwell Publishers. 152 C. Dobrovie Sorin, Syntaxe du roumain, chaînes thématique, teză de doctorat, Université Paris VII. 153 A. Naro, "The Genesis of the Reflexive impersonal in Portuguese: A Study in Syntactic Change as a Surface Phenomenon", Language, 52, p. 779−811. 154 E. Wehrli, "On Some Properties of Frech Clitic se", în: H. Borer (ed.), Syntax and Semantics, New York, London, Academic Press, p. 263−284

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]