2,622 matches
-
secrete de stat), dar devine total nejustificată, deci disproporționată, dacă se referă la toți cetățenii". De asemenea, sancționarea persoanelor care nu își respectă obligațiile referitoare la protejarea secretului de stat, fără să fie îndeplinită condiția existenței vinovăției, "contravine principiului legalității incriminării și pedepsei, înscris în art. 23 alin. (9) din Constituție, precum și în art. 7 din Convenția europeană a drepturilor omului, aplicat potrivit art. 20 din Constituție". Se mai arată că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat
DECIZIE nr. 104 din 11 aprilie 2001 referitoare la constituţionalitatea Legii privind protecţia informaţiilor clasificate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134490_a_135819]
-
o răspundere cu caracter obiectiv și prezumția de vinovăție. Autorii sesizării, susținând încălcarea principiului proporționalității cuprins în art. 49 din Constituție, nu arată în concret exercitarea cărui drept a fost restrânsă. Se apreciază că este neîntemeiată și afirmația potrivit căreia incriminarea încălcării obligațiilor în materie de apărare a secretului de stat contravine principiului constituțional al legalității incriminării și a pedepsei, prevăzut la art. 23 alin. (9) din Constituție, deoarece acest text "nu se referă la principiul legalității pedepsei". Or, pedepsele prevăzute
DECIZIE nr. 104 din 11 aprilie 2001 referitoare la constituţionalitatea Legii privind protecţia informaţiilor clasificate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134490_a_135819]
-
în art. 49 din Constituție, nu arată în concret exercitarea cărui drept a fost restrânsă. Se apreciază că este neîntemeiată și afirmația potrivit căreia incriminarea încălcării obligațiilor în materie de apărare a secretului de stat contravine principiului constituțional al legalității incriminării și a pedepsei, prevăzut la art. 23 alin. (9) din Constituție, deoarece acest text "nu se referă la principiul legalității pedepsei". Or, pedepsele prevăzute în art. 26 și 27 din lege "sunt legale, înscriindu-se în prevederile referitoare la pedepse
DECIZIE nr. 104 din 11 aprilie 2001 referitoare la constituţionalitatea Legii privind protecţia informaţiilor clasificate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134490_a_135819]
-
2000 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice. Excepția a fost ridicată de Grigore Hațegan cu ocazia judecării plângerii formulate împotriva unui proces-verbal de constatare a contravenției silvice emis de Ocolul Silvic Lugoj. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că "incriminarea în textul legii și sancționarea tăierii de arbori și de către proprietari" contravine prevederilor art. 41 alin. (1) și (6), precum și ale art. 135 alin. (1) și (6) din Constituție, în sensul că astfel se aduce "o atingere gravă dreptului de
DECIZIE nr. 168 din 22 mai 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) lit. c) şi p) din Legea nr. 31/2000 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136088_a_137417]
-
legale criticate se sancționează nerespectarea de către proprietarii de terenuri forestiere a obligațiilor prevăzute de lege, în limitele stabilite de prevederile constituționale ale art. 41 alin. (1) și (6). Interese majore, precum protecția mediului înconjurător, echilibrul ecologic și sănătatea populației impun incriminarea și sancționarea faptelor prevăzute de textele de lege criticate, chiar dacă acestea sunt săvârșite de proprietarii terenurilor respective. În aceste condiții, Curtea constată că restrângerea exercitării dreptului de proprietate se face cu respectarea deplină a condițiilor impuse de alin. (1) al
DECIZIE nr. 168 din 22 mai 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) lit. c) şi p) din Legea nr. 31/2000 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136088_a_137417]
-
exprimându-și opinia asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 259 din Codul penal, consideră că aceasta este neîntemeiată, deoarece obiectul acestei infracțiuni îl constituie relațiile sociale privind înfăptuirea justiției și apărarea demnității și libertății persoanei împotriva unei învinuiri nedrepte. Incriminarea și sancționarea penală a denunțării calomnioase răspund atât necesității apărării persoanei împotriva unei învinuiri nedrepte, cât și celei a apărării justiției. În conformitate cu dispozițiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicata, încheierea de sesizare a Curții Constituționale a
DECIZIE nr. 270 din 19 decembrie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 259 alin. 1 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132693_a_134022]
-
răspunderii penale pentru infracțiunile prevăzute la art. 246-250 din Codul penal de la funcționarii publici la ceilalți funcționari, prin dispozițiile art. 258 din Codul penal, nu poate fi considerată neconstituțională atâta vreme cât reglementările privitoare la noțiunile de "funcționar public" și "funcționar", inclusiv incriminările care presupun o astfel de calitate a subiectului activ, sunt caracterizate prin Constituție că ținând de domeniul legii. În ceea ce privește dispozițiile art. 248 din Codul penal, acestea nu fac decât să precizeze calitatea subiectului activ al infracțiunii, aceea de funcționar public
DECIZIE nr. 124 din 26 aprilie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 224 şi art. 172 alin. 1 din Codul de procedură penală, precum şi a dispoziţiilor art. 147, art. 248 şi art. 258 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136154_a_137483]
-
art. 147, art. 248 și ale art. 258 din Codul penal, Curtea Constituțională constată că și sub acest aspect aceasta este neîntemeiată și, în consecință, urmează să fie respinsă, întrucat reglementările privitoare la noțiunile de "funcționar public" și "funcționar", inclusiv incriminările care presupun o astfel de calitate a subiectului activ, nu reprezintă o problemă de domeniul jurisdicției constituționale. În acest sens este și jurisprudența Curții Constituționale (de exemplu Decizia nr. 192 din 12 noiembrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIE nr. 124 din 26 aprilie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 224 şi art. 172 alin. 1 din Codul de procedură penală, precum şi a dispoziţiilor art. 147, art. 248 şi art. 258 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136154_a_137483]
-
de insultă și calomnie. De asemenea, nici art. 30 alin. (6) din Constituție, care prevede că "Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine", nu are legătură cu cauza, întrucat incriminarea infracțiunilor de insultă și calomnie, precum și reglementarea modului de pedepsire a acestora, în cazul în care sunt săvârșite împotriva avocaților, reprezintă tocmai forme de sancționare a unor comportamente care încalcă limitele libertății de exprimare, prevăzute în textul constituțional respectiv. Curtea
DECIZIE nr. 161 din 22 mai 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 207 din Codul penal şi ale art. 4 şi art. 37 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136208_a_137537]
-
exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul, în punctul său de vedere, consideră că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 37 și 52 din Decretul nr. 328/1966 , în raport cu dispozițiile art. 22 din Constituție, este neîntemeiată. Prin incriminarea sustragerii conducătorului auto de la recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei nu este încălcat dreptul fundamental al persoanei la integritate fizică, prevăzut în art. 22 din Constituție. Împotriva voinței conducătorului de autovehicul, suspectat că a condus autovehiculul sub influența băuturilor alcoolice
DECIZIE nr. 29 din 1 februarie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 37 şi ale art. 52 din Decretul nr. 328/1966 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133779_a_135108]
-
și "să dispună de ea însăși, daca nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri". România a aderat, prin Decretul nr. 482 din 1955 , la Convenția pentru reprimarea traficului cu ființe umane și a exploatării prostituării acestora, incriminarea celor două fapte fiind consecință acestei aderări. State civilizate, cum ar fi Franța, incriminează în legislația lor penală săvârșirea acestor fapte. De altfel, Curtea Constituțională, prin două decizii (nr. 74 și nr. 106 din 1996), a respins excepțiile de neconstituționalitate
DECIZIE nr. 21 din 24 ianuarie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 328 şi 329 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140274_a_141603]
-
două decizii (nr. 74 și nr. 106 din 1996), a respins excepțiile de neconstituționalitate a prevederilor art. 328 din Codul penal, arătând că exercitarea dreptului la viața intimă este condiționată de respectarea drepturilor și libertăților altora, precum și a bunelor moravuri. Incriminarea acestor fapte poate fi corelata cu dispozițiile art. 49 din Constituție care permit restrângeri, prin lege, a exercițiului unor drepturi, în scopul apărării sănătății ori moralei publice. Se solicită respingerea excepției ca fiind neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și
DECIZIE nr. 21 din 24 ianuarie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 328 şi 329 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140274_a_141603]
-
de ordin sexual cu propriul corp, comerț care, prin sine însuși, lezează demnitatea omului, ca valoare supremă ocrotita și garantată de art. 1 alin. (3) din Constituție. Guvernul, în punctul său de vedere, arată ca excepția este, de asemenea, neîntemeiată. Incriminarea prin art. 328 din Codul penal a prostituției privește practicarea raporturilor sexuale cu diferite persoane ca mijloc de procurare a mijloacelor de existență, deci că profesie, iar acest fapt a fost considerat de legiuitor ca fiind socialmente periculos prin consecințele
DECIZIE nr. 21 din 24 ianuarie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 328 şi 329 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140274_a_141603]
-
1) Autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată. (2) Persoană fizică are dreptul să dispună de ea însăși, daca nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri." ... Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că incriminarea și sancționarea faptelor de prostituție și de proxenetism, în Codul penal de la 1968, reprezintă și îndeplinirea obligației asumate de statul român prin Decretul nr. 482/1955 de aderare la convenție, care prevede că părțile la această convenție decid pedepsirea oricăror
DECIZIE nr. 21 din 24 ianuarie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 328 şi 329 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140274_a_141603]
-
să le permită să furnizeze cu ușurință toate informațiile cerute de autoritățile competente. Asemenea evidente trebuie să fie suficiente pentru a permite o reconstituire a tranzacției - inclusiv suma și tipul valutei - și pentru a furniza, daca este necesar, probe pentru incriminarea faptelor de natură penală. ... (2) Evidentele realizate cu privire la identificarea clientelei - copii sau înregistrări ale documentelor de identitate originale -, dosarele de cont și corespondență de afaceri vor fi păstrate de către bancă cel putin 5 ani după închiderea contului sau după încheierea
NORMA nr. 3 din 26 februarie 2002 privind standardele de cunoaştere a clientelei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140358_a_141687]
-
cont și corespondență de afaceri vor fi păstrate de către bancă cel putin 5 ani după închiderea contului sau după încheierea relației cu clientul. Aceste documente trebuie să fie disponibile, în condițiile prevăzute de lege, autorităților competente în domeniul investigării și incriminării faptelor de natură penală și autorității de supraveghere. ... Articolul 57. (1) În termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentelor norme băncile vor adopta și vor implementa programe de cunoaștere a clientelei, adaptate specificului activității fiecăreia. (2
NORMA nr. 3 din 26 februarie 2002 privind standardele de cunoaştere a clientelei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140358_a_141687]
-
2 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice. Autorul excepției solicită Curții Constituționale că, având în vedere și prevederile art. 30 din Constituție, să constate că dispozițiile art. 206 din Codul penal sunt neconstituționale, "cel putin parțial sub aspectul incriminării judecaților de valoare ale ziariștilor". Exprimându-și opinia asupra excepției, Judecătoria Craiova apreciază că aceasta este neîntemeiată și că apărarea libertății de exprimare, precum și a dreptului la informare impune, în anumite situații, sancționarea penală a afirmațiilor sau a imputărilor, chiar dacă
DECIZIE nr. 129 din 16 aprilie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 206 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142573_a_143902]
-
președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Președintele Camerei Deputaților apreciază că dispozițiile art. 206 din Codul penal sunt constituționale și propune respingerea excepției de neconstituționalitate. Prin incriminarea și sancționarea faptelor de calomnie, inclusiv a celor săvârșite prin presă, se apără demnitatea persoanei, enumerata de Constituție printre valorile supreme și garantată ca atare în art. 1 alin. (3). Libertatea de exprimare, garantată de prevederile Constituției și ale pactelor
DECIZIE nr. 129 din 16 aprilie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 206 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142573_a_143902]
-
Constituție și din actele internaționale, prin care se consacră libertatea de exprimare, cuprind precizarea că aceasta libertate nu poate fi absolută, ea poate suferi restrângeri, dacă acestea sunt necesare pentru apărarea drepturilor și libertăților altora. Una dintre aceste limitări este incriminarea calomniei, care, după cum rezultă din textul art. 206 din Codul penal, nu privește sancționarea judecaților de valoare, așa cum susține autorul excepției de neconstituționalitate, ci fapte concrete, determinate, cu privire la o persoană ori imputate acesteia. Pe de altă parte, în vederea apărării unui
DECIZIE nr. 129 din 16 aprilie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 206 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142573_a_143902]
-
reține că art. 19 pct. 3 prevede în mod expres limitele libertății de exprimare, care trebuie stabilite prin lege și care sunt necesare respectării drepturilor sau reputației altora ori apărării securității naționale, ordinii publice, sănătății sau moralității publice. Prin urmare, incriminarea calomniei, ca expresie a ocrotirii acestor valori sociale și morale, nu contravine libertății de exprimare așa cum aceasta este consacrată de Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice. Curtea Constituțională s-a pronunțat prin numeroase decizii asupra excepției de neconstituționalitate a
DECIZIE nr. 129 din 16 aprilie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 206 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142573_a_143902]
-
2001, exprimându-și hotărârea de a interzice orice asemenea acte, luând notă de activitățile neîntrerupte ale lui Osama bin Laden și ale rețelei "Al-Qaida" în sprijinirea terorismului internațional și exprimându-și hotărârea de a desființa această rețea, luând notă de incriminarea lui Osama bin Laden și a asociaților lui, inter alia, de către Statele Unite ale Americii pentru atentatele cu bombă asupra ambasadelor S.U.A. de la Nairobi, Kenia, si Dar-es-Salaam, Tanzania, din 7 august 1998, constatând că Talibanul a eșuat să se conformeze cererilor
HOTĂRÂRE nr. 508 din 23 mai 2002 pentru aplicarea Rezoluţiei nr. 1.390 (2002) a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite privind regimul de sancţiuni instituit anterior împotriva Afghanistanului prin rezoluţiile nr. 1.267 (1999) şi 1.333 (2000). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142341_a_143670]
-
1994: "Orice persoană acuzată de o infracțiune este prezumata nevinovată până ce vinovăția să vă fi legal stabilită." Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorii acesteia nu aduc critici concrete dispozițiilor art. 205 și 206 din Codul penal, referitoare la incriminarea infracțiunilor de insultă și de calomnie. Ei susțin însă că prin efectul prevederilor art. 207 din același cod autorul unor asemenea infracțiuni este sancționat pe baza unei prezumții de vinovăție, nepermitandu-i-se dovedirea verității afirmațiilor sau imputărilor făcute decât
DECIZIE nr. 40 din 7 februarie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205, 206 şi 207 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141175_a_142504]
-
reținut că "Insultă este o infracțiune contra demnității, iar în art. 1 alin. (3) din Constituție demnitatea omului este inclusă printre valorile supreme garantate de Legea fundamentală", precum și că " Aceasta garantare a demnității omului, în sens restrâns, se realizează prin incriminarea și sancționarea penală a faptelor contra demnității, între care și insultă". Aceste considerente se referă, evident, si la infracțiunea de calomnie. În ceea ce privește constituționalitatea dispozițiilor art. 207 din Codul penal cu raportare la prevederile art. 23 alin. (8) din Constituție, prin
DECIZIE nr. 40 din 7 februarie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205, 206 şi 207 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141175_a_142504]
-
alte mijloace prin care se aduce atingere onoarei ori reputației unei persoane sau se afirma, în public, fapte determinate care, dacă ar fi adevărate, ar expune acea persoană la sancțiuni penale, administrative sau disciplinare ori disprețului public. Curtea constată că incriminarea acestor fapte nu contravine în nici un mod prezumției de nevinovăție, principiu fundamental al procesului penal, consacrat atât de art. 23 alin. (8) din Constituție, cât și de art. 11 paragraful 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și de Convenția
DECIZIE nr. 95 din 21 martie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205, 206 şi 207 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141792_a_143121]
-
în considerare, pe baza probelor administrate în acest scop, toate circumstanțele legate de persoana, obiceiuri, timp și altele". Sub acest aspect trăsăturile esențiale ale infracțiunii, prevăzute în art. 17 din Codul penal, respectiv pericolul social al faptei, vinovăția și legalitatea incriminării, trebuie să existe și în cazul celor două infracțiuni, întrucat numai săvârșirea lor cu vinovăție poate atrage răspunderea penală a făptuitorului. Prin urmare, inculpatul, "persoană împotriva căreia s-a pus în mișcare acțiunea penală" potrivit art. 23 din Codul de
DECIZIE nr. 95 din 21 martie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205, 206 şi 207 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141792_a_143121]