19,622 matches
-
reziduurilor organice din afara fermei. Conceptul solului ca un sistem viu care favorizează activitățile organismelor folositoare reprezintă centrul acestei definiții despre agricultura organică. Această definiție poate fi împărțită în 3 părți: ce nu fac fermierii organici; ce lucruri pozitive fac; o indicare a viziunii care stă la baza solului ca sistem viu prin care fermierul, în armonie cu natura, ar trebui să caute să le dezvolte. Această idee a solului ca sistem viu este parte a conceptului care susține că există o
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
așa-numitele scale de ranguri (rank scales), care permit calcularea unor coeficienți de corelație între scări diferite (coeficienți de corelație a rangurilor). Din ansamblul fenomenelor și proceselor sociale o parte însemnată permite doar realizarea unui nivel ordinal de măsură, prin indicarea rangului pe care un individ, o caracteristică, un fenomen îl ocupă pe o anumită scară de intensități variabile. În analiza relațiilor dintre diferite fenomene sociale este foarte frecvent întâlnită relația de mai mic sau mai mare, aceasta reprezentând un element
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
diferite dimensiuni, fără a fi numite explicit. Exemplu: venitul mediu ca raport dintre venitul pe gospodărie și numărul de membri dintr-o gospodărie. O altă cale de construire a indicilor empirici constă în definirea conceptului ce urmează a fi măsurat, indicarea dimensiunilor conceptului, selectarea unui număr de indicatori pentru fiecare dimensiune și în final construirea efectivă a indicilor. Primele trei etape se realizează în faza de elaborarea a proiectului de cercetare, înainte de realizarea și aplicarea instrumentului de cercetare. Dacă dorim să
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
D. Gimaret, cu cartea să Leș noms divins en Islam), apoi cu discutarea semnificațiilor posibile - începând cu sursa semantica și cu statutul gramatical al cuvântului - și păstrarea acestora în diferitele traduceri din română sau din alte limbi și sfârșind cu indicarea semnificației de bază, care rezultă câteodată și din opțiunea autoarei pentru un anumit echivalent propus de traducători. Același tipar este urmat și în cazul numelor divine din Biblie, ceea ce înlesnește comparația dintre cele două tradiții și, implicit, compararea traducerilor. Așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
prin creații concrete, prin efecte imediat vizibile și măsurabile. Aici factorul „ecuație personală” intervine În mai mare măsură. În fine, dacă se recomandă explicarea obiectivelor (sarcinilor) concrete ale unei lecții prin intermediul unor infinitive (ca moduri) care arată numele acțiunii, cu indicarea, totodată, a obiectelor asupra cărora se aplică aceste infinitive, noi considerăm că lucrurile ar putea fi duse ceva mai departe, ajungându-se până la prescrierea metodelor de Înfăptuire a acțiunilor desemnate prin respectivele infinitive. De exemplu: a) În cazul În care
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ramurile sociologiei, ceea ce, evident, nu este cazul. Tocmai din cauza acestor dificultăți trebuie renunțat la pretenția de a circumscrie de la început aria de aplicabilitate a conceptului de definit și este mai productiv să utilizăm celelalte două căi determinate de Inkeles în indicarea obiectului unei științe. 1. Ce spun sociologii educației?tc " 1. Ce spun sociologii educației?" Celebrul sociolog american de origine poloneză Florian Znaniecki (1882-1958), într-un studiu din anii ’70, publicat și în limba română („Obiectul sociologiei educației”, 1975), face pentru
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
accepte iluzia. Orientarea exprimă structurile profunde ale personalității, dispozițiile cele mai durabile ale individului surprinse în conceptul de habitus. 1.3. Habitusultc "1.3. Habitusul" Conceptul de habitus este cel mai important element al teoriei lui Pierre Bourdieu, întrucât permite indicarea relațiilor dintre poziția socială și acțiunile indivizilor (adică specificarea raporturilor dintre nivelurile macro și micro ale realității sociale), ca și concilierea între determinismul ce absolutizează structurile și individualismul centrat pe opțiunile actorilor. Numeroase sunt definițiile habitusului în opera lui Pierre
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
80e. Mutatis mutandis, am putea propune o analogie cu celebra problemă kantiană a obținerii cunoștințelor sintetice a priori, în care cunoștințele necesare nu aduceau nici un spor și noutatea cunoașterii nu era necesară, iar garanția progresului cunoașterii să fie legitimată prin indicarea unui nou tip de cunoștinte, care să conțină și necesitate, și noutate, așa cum sunt propozițiile matematicii. Cf. Phaidros, 232a și 233c. Cf. ibidem, 255b-c, trad. G. Liiceanu. Cf. ibidem, 253b-c, trad. G. Liiceanu. Sau, ibidem: „ei scaldă sufletul iubitului în
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
domenii independente de o ierarhie socială. Simpla comparare a indicelui de reprezentare a lumii artistice și a celui al lumii industriale scoate în evidență „caracterul sociologic abstract” al oricărei împărțiri în sectoare de activitate economică ce ar fi separată de indicarea nivelului social în care a fost definită. Un industriaș nu este cel mai îndemânatic dintre muncitori, ci și proprietarul sau gestionarul unor mijloace de producție. Invers, un artist nu este nominalizat pe măsură dacă a reușit doar să trăiască din
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
permanente de semnificații împărtășite între participanții la m.s. și al dialogului dintre participanții la m.s. și oponenții săi - puterea sau contramișcări. Cadrele acțiunii colective susțin mobilizarea consensului și a acțiunii în cazul protestatarilor prin identificarea problemei și atribuirea cauzelor, prin indicarea soluțiilor și a acțiunilor necesare pentru remedierea problemei și prin oferirea unor vocabulare de motive care susțin participarea (Snow și Benford, 2000). Recrutarea de participanți presupune adeseori alinierea cadrelor acțiunii colective la cadre generale, sisteme de credințe și interpretare acceptate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mecanism de deturnare a atenției de la cauzele reale, dar și un mecanism de absorbție a incertitudinii în jurul profundelor frustrări și temeri colective. Formularea problemelor-cauză are adesea o funcție compensatorie, oferind o relaxare a stresului social, prin identificarea unor cauze și indicarea unor direcții de acțiune, în speranța că problemele-situație vor fi eliminate. Definirea problemelor-cauză reprezintă un răspuns funcțional la insatisfacția amorfă a colectivității. Iată câteva exemple. Isteria identificării vrăjitoarelor care a durat câteva secole este un caz paradigmatic. Un alt exemplu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
constitutiv, are în vedere reliefarea caracterului distorsionat, masculin și masculinizant, dar aparent neutru și abstract, pe care teoriile relațiilor internaționale și, în general, întreaga înțelegere a domeniului internațional se sprijină în mod insesizabil. În sfârșit, a treia etapă constă în indicarea transformărilor pe care integrarea perspectivei genului le aduce în modul de definire, studiere și practicare a relațiilor internaționale - cu alte cuvinte, în construirea unor teorii și practici alternative, care merg mai departe decât simpla criticare a teoriilor mainstream, redenumite sugestiv
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de suport specializat și perfecționarea continuă a sistemului. Următoarele funcții vor putea fi realizate de acest sistem: • Orientarea sistemului de asistență socială centrat pe nevoi ale grupurilor/persoanelor în dificultate și promovarea unor criterii profesionale pentru stabilirea priorităților în sistem. • Indicarea gradului de acoperire a nevoii de asistență socială. • Oferirea instrumentelor de evaluare a eficacității/eficienței sistemului pe diferitele sale componente. Asistăm în momentul de față la un fenomen interesant în evoluția asistenței sociale. Pe de o parte, înregistrăm creșterea calității
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
auzit și că le-a publicat în forma lor originală. Cele două volume de balade și doine, în care pe alocuri se mai simte intervenția culegătorului, cuprind piese folclorice de o incontestabilă ținută artistică. Notele explicative ce însoțesc unele texte, indicarea localităților de unde au fost culese și notarea, câteodată, a numelui informatorilor, precum și glosarul dialectal conferă caracter științific acestei colecții, care ocupă un loc însemnat în istoria folcloristicii românești. O contribuție notabilă o aduce și culegerea Tradiții poporane române din Bucovina
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
produse trebuie să cuprindă următoarele clauze principale: a) părțile contractante, prin precizarea denumirii complete a sediului, organelor ierarhice superioare ale părților, numelui și prenumelui persoanelor care semnează, potrivit legii, contractul; ... b) obiectul contractului, determinat prin denumirea completă a produselor și indicarea caracteristicilor tehnico-functionale ale acestora; ... c) cantitatea, sortimentele, tipurile și dimensiunile produselor contractate, precum și condițiile de calitate și adaptările și îmbunătățirile constructive și tehnologice care trebuie aduse acestora; ... d) termenele calendaristice de livrare, precum și eșalonarea cantitativa corespunzătoare, pe ani, trimestre, luni
LEGE nr. 3 din 30 martie 1988 privind încheierea şi executarea contractelor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106714_a_108043]
-
la o dată ulterioară încheierii contractului, urmînd ca primă livrare să se facă pe baza prețului aprobat; ... f) modalitățile și condițiile de plată; ... g) modalitățile și condițiile de livrare, ambalare, marcare, etichetare și expediție; ... h) modalitățile de recepție și autoreceptie cu indicarea metodelor de determinare a cantității și de constatare a calității produselor contractate; ... i) modalitățile de efectuare a probelor tehnologice, formele de asistență tehnică și regimul de garanții; ... j) relațiile de transport optimizate stabilite, potrivit legii, pe baza calculelor prealabile de
LEGE nr. 3 din 30 martie 1988 privind încheierea şi executarea contractelor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106714_a_108043]
-
piață, următoarele clauze principale: a) părțile contractante, prin precizarea denumirii exacte, sediului, adresei complete, statutului juridic al firmei cumpărătoare, precum și a numelui și calității reprezentanților abilități să semneze contractul; ... b) obiectul contractului care va cuprinde denumirea completă a mărfii, cu indicarea elementelor necesare pentru determinarea preciza a produsului; ... c) cantitatea și calitatea, cu indicarea unității de măsură, a locului, momentului și modului de determinare a acestora, a documentului care atestă cantitatea și calitatea, precum și a condițiilor de ambalare și marcare; ... d
LEGE nr. 3 din 30 martie 1988 privind încheierea şi executarea contractelor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106714_a_108043]
-
complete, statutului juridic al firmei cumpărătoare, precum și a numelui și calității reprezentanților abilități să semneze contractul; ... b) obiectul contractului care va cuprinde denumirea completă a mărfii, cu indicarea elementelor necesare pentru determinarea preciza a produsului; ... c) cantitatea și calitatea, cu indicarea unității de măsură, a locului, momentului și modului de determinare a acestora, a documentului care atestă cantitatea și calitatea, precum și a condițiilor de ambalare și marcare; ... d) termenele de livrare, cu precizarea termenului final de livrare sau a datei livrării
LEGE nr. 3 din 30 martie 1988 privind încheierea şi executarea contractelor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106714_a_108043]
-
7 PRINCIPALELE CLAUZE ALE CONTRACTULUI DE EXPORT DE UTILAJE Contractul de export de utilaje trebuie să cuprindă, în afară clauzelor privind contractul de export de marfuri generale, si următoarele clauze specifice: a) descrierea utilajului, a principalilor parametri tehnico-funcționali ai acestuia, indicarea standardului sau documentației tehnice pe baza căreia a fost executat utilajul; ... b) precizarea cărții tehnice sau, după caz, a altor documentații tehnice aferente utilajului, necesare pentru montaj, exploatare, întreținere și reparația acestuia; ... c) prețul, ținînd seama, după caz, si de
LEGE nr. 3 din 30 martie 1988 privind încheierea şi executarea contractelor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106714_a_108043]
-
nimic pan) nu știm totul. Dac) înțelegem literal acest sofism, ne l)s)m cuprinși de disperare. Dac)-l înțelegem, în schimb, ca pe o relatare a chestiunii strategice de obținere a cunoașterii, el nu va însemna mai mult decat indicarea dificult)ților întâmpinate în orice domeniu, de a ne înscrie pe f)gasul intelectual care promite s) ne conduc) c)tre un anumit progres. Dac) nu inducția e calea de a ne înscrie pe f)gasul corect, atunci care e
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
limita sau condamnă teoria sistemelor ca atare. În politica internațional), preocup)rile juste, dar și posibilele realiz)ri ale teoriei sistemelor sunt de o dubl) natur): mai întâi, de a schița traseele probabile ale diferitelor sisteme internaționale, de pild), prin indicarea durabilit)ții și caracterului lor pașnic; în al doilea rând, de a demonstra cum anume structura sistemului afecteaz) unit)țile aflate în interacțiune, si cum afecteaz) acestea, la rândul lor, structura. O abordare sistemic) concepe sistemul internațional-politic așa cum e ar
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
chestiunile interne ale altor state, în numele necesit)ții internațional-politice. Rosecrance privește sistemul internațional ca fiind în întregime efect, și deloc cauz), si isi transform) examinarea politicii internaționale într-o ,,corelare” a condițiilor interne și a rezultatelor internaționale și într-o indicare a efectelor secvențiale. Numeroși cercet)tori moderni își consum) mult timp calculând coeficienții de corelație Pearson. Acest lucru se reduce adesea la a atașa numere la tipurile de asocieri nefundamentate, dintre condițiile interne și rezultatele internaționale, pe care le ofer
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Imperiului, la rolul jucat de aceștia în restructurarea politică și culturală a populațiilor indigene, la creionarea interferențelor religioase, culturale, etnice 37; urmărirea conexiunii dintre locul de origine (origo) și cel de reședință al comercianților, a semnificațiilor juridice, economice, afective ale indicării mediului de proveniență și a relațiilor dintre consistentes și incolae 38. Din punct de vedere al terminologiei, Vasile Pârvan nu și-a pus problema aprofundării semnificației unor noțiuni din sfera comerțului antic. Preluând rezultatele cercetării din epocă (Groag, Waltzing, Kornemann
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
GAZETA DE DUMINICĂ, publicație periodică literar-culturală apărută la București, săptămânal, între 8 noiembrie 1925 și septembrie 1930, fără indicarea comitetului de redacție; de la numărul 216/1929 își schimbă titlul în „Duminica - Magazin (Gazeta de duminică)”. Are caracterul unei publicații literare eclectice, menită să popularizeze marile nume ale literaturii române și universale și să educe gustul public prin texte reprezentative
GAZETA DE DUMINICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287187_a_288516]
-
pe care le-am văzut deja, mai există o scriere Despre slujbele nocturne (De cursibus ecclesiasticis), al cărei titlu complet este Mișcările astrelor, sau ce normă trebuie respectată pentru a ține slujbele de noapte. În esență, opera are ca scop indicarea orei la care trebuie să înceapă slujba de noapte în funcție de mișcarea stelelor: Grigorie folosește prilejul pentru a descrie cele șapte minuni ale lumii create de Dumnezeu (între care Etna și anumite izvoare calde de lângă Grenoble) și cele șapte minuni făcute
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]