2,126 matches
-
cu blîndețea sancțiunilor în condițiile încălcării normelor, în timp ce culturile caracterizate prin constrîngere culturală pedepsesc sever devianța de la norme. Studii efectuate în acest sens (Triandis, Kurowski, Gelfand, 1994; Triandis, 1995) sînt concludente în a arăta că libertinajul cultural e asociat cu individualismul, iar constrîngerea culturală cu colectivismul. 8.5.2. Complexitatea culturală Complexitatea culturală ar putea fi considerat\ un factor însemnat în diferențierea culturilor (Ember, Levinson, 1991; Triandis, 1995). Convențional, există două tipuri: culturi "complexe" și culturi "simpliste". Culturile "complexe" sînt asociate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cei proveniți din clasele sociale inferioare vor face presiuni asupra copiilor în direcția obedienței și respectării normelor. 8.5.5. Educația Implicarea în experiențe educaționale diverse și complexe va mări propensiunea oamenilor spre valori ale diversității culturale și deci spre individualism. 8.5.6. Ocupația Cu cît ocupația presupune mai mult munca în echipă, cu atît crește mai mult nevoia de conformare la nevoile celorlalți și deci tendința spre colectivism. 8.5.7. Experiența călătoriilor în străinătate Unul din marile avantaje
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în străinătate Unul din marile avantaje ale călătoriilor este exersarea unor experiențe diverse, care favorizează însușirea valorilor individualiste. A trăi în străinătate provoacă o creștere a probabilității de a decide în legătură cu propriul stil de viață și acest fapt conduce la individualism. 8.6. Caracteristici personale care se află în relație cu dimensiunea individualism-colectivism Triandis și Suh (2002, p. 140) sugerau că, de fapt, contrastul individualism-colectivism corespunde unei diferențe profunde a sistemelor de valori culturale. Există diverse studii reprezentative pentru evidențierea dimensiunii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
valori culturale. Există diverse studii reprezentative pentru evidențierea dimensiunii individualism-colectivism. Bine-cunoscuta cercetare a lui G. Hofstede (1980/ 2001) a implicat inițial 40 de culturi naționale. Variate anchete de teren s-au finalizat prin întocmirea unor scale de măsurare a dimensiunii individualism colectivism la nivel individual (Hui, 1984, 1988; Triandis, Leung et al., 1985) și intercultural (Triandis, Bontempo et al., 1988; Triandis, McCusker, Hui, 1990). Aceste măsurători au evidențiat faptul că individualismul include idei ca: independență și încredere în sine, distanță față de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
au finalizat prin întocmirea unor scale de măsurare a dimensiunii individualism colectivism la nivel individual (Hui, 1984, 1988; Triandis, Leung et al., 1985) și intercultural (Triandis, Bontempo et al., 1988; Triandis, McCusker, Hui, 1990). Aceste măsurători au evidențiat faptul că individualismul include idei ca: independență și încredere în sine, distanță față de in-grup, competiție și hedonism. Colectivismul include interdependența, sociabilitatea și integritatea familială. Triandis (2000) a examinat contrastul individualism-colectivism, utilizînd analiza activării interdependenței. Atunci cînd există interdependență promovată (obiectivele individuale și grupale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și grupale sînt compatibile), avem de-a face cu un tipar colectivist. în situația în care interdependența rezultă din obiective corelate negativ, apare conflictul. Cînd nu se poate însă proba nici o legătură între obiectivele personale și grupale, atunci se impune individualismul. Individualiștii sînt socializați în vederea autorealizării și a independenței, pe cînd colectiviștii sînt educați să fie conformiști și dependenți (Triandis, 1995). în ultimii ani s-au publicat foarte multe studii care examinează dinamici sociale prin grila de lectură a acestor patternuri
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sociale prin grila de lectură a acestor patternuri culturale. De exemplu, Bornstein (1999, apud Triandis, Suh, 2002, p. 140) a realizat o serie de cercetări privind interacțiunea mamă-copil în mai multe culturi și a semnalat cum contrastul dintre colectivism și individualism furnizează un cadru de referință util pentru explicarea diferențelor interculturale privind această interacțiune. Ansamblul cercetărilor tematice aduce cu sine dovezi consistente ce indică diferențe semnificative în ce privește procesele psihologice fundamentale între membrii culturilor individualiste și colectiviste. Astfel, diferențe au fost observate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dimensiune-resursă se articulează în luarea deciziilor: aceasta este mai scăzută în cazul celor din culturi colectiviste. De asemenea, un aspect important în percepția de sine este focalizarea pe eșec sau succes. Fenomenul evocat este legat de factorii induși de colectivism individualism, respectiv libertinaj-constrîngere culturală. Individualiștii privesc realitatea prin prisma succeselor lor, în timp ce colectiviștii o evaluează mai degrabă prin intermediul eșecurilor și al consecințelor negative ale comportamentului lor. Astfel, colectiviștii manifestă în mai mare măsură criticism în autoevaluări. Individualiștilor le sînt specifice atribuirile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
prezintă avantaje pentru menținerea ordinii interpersonale și a armoniei în grup (exprimată și printr o sensibilitate mai pronunțată în relațiile interpersonale). 8.6.5. Motivația Cu cît complexitatea mediului și a situației este mai ridicată ceea ce caracterizează cel mai adesea individualismul -, cu atît indivizii doresc în mai mare măsură să fie calificați drept unici și devin mai motivați de circumstanțele care le permit acest lucru. Iyengar și Lepper (1999) au probat cum copiii europeni ce trăiesc în SUA sînt mai motivați
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Five. Autorii au descoperit o corelație negativă între alocentrism, pe de o parte, și deschidere și extraversie, pe de altă parte, precum și corelații pozitive între agreabilitate, într-un registru, și conștiință și alocentrism, în celălalt registru. 8.7. Implicații ale individualismului și colectivismului în mediul educațional Un domeniu privilegiat în care s-a urmărit specificul comportamental și atitudinal care rezultă din asumarea unui pattern individualist sau colectivist îl reprezintă mediul educațional (Hofstede, 1986). Astfel, în școală, diferențele dintre cele două modele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
așteaptă ca profesorii să aplice tratamente preferențiale anumitor elevi (de exemplu, pe bază de afiliere etnică sau la recomandarea unei persoane influente), pe cînd în culturile individualiste se așteaptă ca profesorii să fie mai degrabă imparțiali. 8.8. Implicații ale individualismului și colectivismului în mediul organizațional Și dintr-o perspectivă organizațională mai largă (școala reprezentînd numai unul din mediile organizaționale posibile), culturile colectiviste și individualiste prezintă diferențe ce se cuvin luate în seamă. Studiile au indicat diferențe semnificative în ce privește: satisfacția în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în cadrul organizației (Triandis, Suh, 2002), munca în echipă, compoziția, procesele de grup și rezultatele grupului (Cocs, Lobel, McLeod, 1991; Earley, 1991; Watson, Kuman, Michaelsen, 1993; Sosik, Jung, 2002; Sosik et al., 2005). Studiul lui Chiu și Kosinski (1999) privind influența individualismului/ colectivismului asupra satisfacției în muncă și stresului ocupațional demonstrează diferențe evocatoare, observații validate de literatura de specialitate. Astfel, individualiștii experimentează de obicei stări afective pozitive la locul de muncă și se adaptează mai ușor în medii nefavorabile. Totodată, se observă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Hofstede și S. Schwartz, au fost propuse mai multe modele structurale pentru sistemul de valori. Astfel, Parsons, Shils (1951, apud Roe, Ester, 1999, p. 6) au distins cinci dimensiuni polare pe baza cărora oamenii iau decizii: afectivitate vs neutralitate afectivă, individualism vs colectivism, universalism vs particularism, realizare (caracterizarea pe baza a ceea ce face persoana, pe baza abilităților) vs descriere (cine este persoana respectivă), specificitate vs generalitate. O altă abordare referențială aparține lui M. Rokeach (Rokeach Value Survey, 1973), care descrie cum
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a fiecăruia. Oricum, media priorității atribuită fiecărei valori de către membrii societății reflectă centralitatea fiecărei valori în cadrul sistemului de valori culturale (Schwartz, 1999, p. 25). Diferite valori culturale sînt parțial asociate cu factori ecologici și economici. S-a observat, bunăoară, că individualismul este puternic corelat atît cu dezvoltarea economică, cît și cu anumite determinări climatice (de exemplu, țările cu climat moderat și rece tind să fie individualiste). Hofstede (1980/2001) a demonstrat în această zonă tematică faptul că pe măsură ce o țară se
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
vedere economic, devine din ce în ce mai individualistă. Cînd bogăția unei țări crește, cetățenii au mai mare acces la resurse care le permit să aibă mai multă independență și intimitate și posibilitatea de a alege singuri, lucru ce potențează, într-un mod circular, individualismul inițial. Spre deosebire de individualism și distanța față de putere, dimensiunea culturală masculinitate-feminitate și evitarea incertitudinii nu sînt corelate cu nivelul economic și nici cu reperele climatice (Basabe et al., 2002, p. 108). Societățile relativ izolate tind să fie rînduite după reguli mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
din ce în ce mai individualistă. Cînd bogăția unei țări crește, cetățenii au mai mare acces la resurse care le permit să aibă mai multă independență și intimitate și posibilitatea de a alege singuri, lucru ce potențează, într-un mod circular, individualismul inițial. Spre deosebire de individualism și distanța față de putere, dimensiunea culturală masculinitate-feminitate și evitarea incertitudinii nu sînt corelate cu nivelul economic și nici cu reperele climatice (Basabe et al., 2002, p. 108). Societățile relativ izolate tind să fie rînduite după reguli mai stricte, oamenii fiind
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mediului înconjurător, frumusețea lumii) (Smith, Dugan, 1996, p. 234). 9.10.3. Modelul lui H.D. Trompenaars Perspectiva teoretică reunită în modelul psihologului intercultural olandez include șapte dimensiuni ale sistemului de valori: universalism (valorizarea expectațiilor sociale abstracte) particularism (valorizarea legăturilor interpersonale), individualism (orientarea asupra propriului self) colectivism (orientarea spre grup), realizare (caracterizarea pe baza a ceea ce face persoana, pe baza abilităților, efortului depus) descriere (cine este persoana respectivă) se referă la caracteristicile unei persoane care determină statutul său, afectivitate-neutralitate, specificitate difuziune (derivate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
se transformă într-o atitudine globală, care reprezintă structura cognitivă a valorilor care domină în viața unei persoane. O altă accepțiune a noțiunii de bine psihologic se referă la conceptul de comunitarianism, care reprezintă o reacție împotriva creșterii exacerbate a individualismului. Deși uneori este perceput greșit, comunitarianismul nu se referă la înăbușirea individualității prin promovarea mai accentuată a nevoilor comunității în dauna nevoilor individului. Mai degrabă acest concept explică starea de bine psihologic al oamenilor în funcție de dedicarea lor față de binele comun
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
constitui un mijloc de securizare și satisfacere a nevoilor fundamentale asociate unei vieți nesigure și pline de lipsuri. Cu privire la evidențierea relației dintre starea de bine psihologic și valorile comunitare, Raz (apud Mulhall, Swift, 2000, pp. 343-345) a argumentat împotriva unui individualism asocial, susținînd că societatea este cea care îi oferă individului o matrice de semnificații în care acesta își poate defini cu succes identitatea și idealurile de viață. Totodată, starea de bine psihologic a mai fost studiată și în relație cu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cooperare și susținere în relațiile primare ale individului; 2. performanță productivă și inovatoare în sarcină; 3. gratificarea și orientarea individuală a propriilor nevoi și dorințe. Desigur, toate aceste determinări se cuvin citite în interrelația lor reciprocă. 9.15.3. Relația individualism locus of control și starea de bine psihologic examinate intercultural în mediul organizațional Datele studiului realizat de către o echipă complexă (Spector et al., 2001a), care a reunit cercetători din 24 de țări, printre care și România, pornea de la un proiect
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
superioare și căsătoriți. Instrumentele de măsură aplicate au fost: Indicatorul de stres ocupațional (Occupational Stress Indicator), Locus of control în muncă și Grila de valori a lui G. Hofstede (Value Survey Module). Rezultatele cercetării au demonstrat existența unei relații între individualism și LOC intern în muncă și o corelație semnificativă între internalitate și starea de bine psihologic. O corelație la limita pragului de semnificație s-a obținut între dimensiunea individualism-colectivism și starea de bine psihologic. Rezultatele pentru eșantionul românesc au evidențiat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
rețelele de putere din corpul social, se va schimba (sau nu) România de un mîine foarte apropiat. PARTEA A CINCEA IMPACTUL DETERMINĂRILOR CULTURALE ASUPRA UNOR REGISTRE ALE PERSONALITĂȚII CAPITOLUL 10 Dialogul cu "celălalt" la nivel structural și interindividual 10.1. Individualismul și colectivismul analizate comparativ între culturi naționale diferite Paginile anterioare au dovedit că cele mai relevante dimensiuni în cercetarea interculturală s-au probat a fi individualismul și colectivismul. Individualismul caracterizează acele persoane care, prin acțiunile lor, vizează atingerea propriilor obiective
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ALE PERSONALITĂȚII CAPITOLUL 10 Dialogul cu "celălalt" la nivel structural și interindividual 10.1. Individualismul și colectivismul analizate comparativ între culturi naționale diferite Paginile anterioare au dovedit că cele mai relevante dimensiuni în cercetarea interculturală s-au probat a fi individualismul și colectivismul. Individualismul caracterizează acele persoane care, prin acțiunile lor, vizează atingerea propriilor obiective, chiar dacă există divergențe între scopurile personale și cele colective. Dimensiunea individualistă exprimă, așadar, nevoia de autonomie și independență a subiectului, legăturile cu ceilalți fiind valorizate modest
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
10 Dialogul cu "celălalt" la nivel structural și interindividual 10.1. Individualismul și colectivismul analizate comparativ între culturi naționale diferite Paginile anterioare au dovedit că cele mai relevante dimensiuni în cercetarea interculturală s-au probat a fi individualismul și colectivismul. Individualismul caracterizează acele persoane care, prin acțiunile lor, vizează atingerea propriilor obiective, chiar dacă există divergențe între scopurile personale și cele colective. Dimensiunea individualistă exprimă, așadar, nevoia de autonomie și independență a subiectului, legăturile cu ceilalți fiind valorizate modest. Societățile individualiste promovează
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
trebuință fundamentală de a face parte dintr-o rețea socială percepută ca influentă. Reciprocitatea, loialitatea, armonia și nevoia de suport social sînt mult mai accentuate decît în societățile individualiste și corespund atributelor lui homo sociologicus. încercînd să surprindă relația dintre individualism, colectivism și dezvoltarea economică, R. Ball (2001) a pornit de la premisa unei relații bilaterale: pe de o parte, caracterul individualist/colectivist al unei societăți influențează dezvoltarea economică, pe de altă parte, creșterea economică și transformările în structura acesteia conduc societatea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]