5,599 matches
-
fi devenit, astfel, forța principală care ar fi asigurat „armonia dintre clase și echilibrul social ș...ț dintre proletari și capital ...” 7. Analiza lui Marinescu prezenta intelectualii și mai ales oamenii de știință ca fiind un grup care deținea calități inerente ce i-ar fi permis să se ridice deasupra conflictelor sociale și să le medieze. Marinescu nu oferea Însă la acel moment nici un indiciu cu privire la posibila filosofie a organizării sociale care stătea la baza unei asemenea susțineri. Viziunea sa a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și eforturile eugeniștilor de a câștiga sprijinul preoților. Ioan Agârbiceanu, un preot și un scriitor remarcabil, a publicat o serie de articole pe această temă. Simpatiile sale erau, În mod clar, În favoarea mișcării eugeniste. Totuși, el nu percepea un conflict inerent Între propriile sale convingeri religioase și o teorie care identifica adevărul și valorile morale cu legile obiective ale naturii: Viața ș...ț, redusă la puterile tradiției și ale forțelor spirituale moștenite, nu mai e suficientă pentru păstrarea patrimoniului național, cu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
relațiilor sociale sănătoase. Mai Întâi, astfel de căsătorii Însemnau o descreștere a bazei capitalului uman eugenic, pentru că, având un partener care nu era de etnie română, femeile urmau să dea naștere unor copii cu o moștenire genetică mixtă și deci, inerent, inferioară biologic 54. În al doilea rând, acești copii aveau toate șansele să Își dezvolte o identitate etnică diferită de cea română. În sprijinul acestei ipoteze, autori eugeniști precum Petre Râmneanțu argumentau că femeile care se căsătoreau cu bărbați neromâni
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și din cauză că se nășteau cu Înzestrări intelectuale și vocaționale diferite de alte băieților 29. Opinia lui Moldovan era susținută de numeroși alți adepți ai eugeniei. Ovidiu Comșia, dezvoltând o discuție detaliată a relațiilor de gen, afirma că, „Pe lângă diferențele biologice inerente individului, vin În cumpănă și diferențele biologice inerente sexelor ș...ț alta e structura șlorț biologică și, mai ales, menirea lor viitoare”30. Comșia a mers chiar mai departe, afirmând că femeile erau, În general, mai puțin Înclinate către gândire
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
vocaționale diferite de alte băieților 29. Opinia lui Moldovan era susținută de numeroși alți adepți ai eugeniei. Ovidiu Comșia, dezvoltând o discuție detaliată a relațiilor de gen, afirma că, „Pe lângă diferențele biologice inerente individului, vin În cumpănă și diferențele biologice inerente sexelor ș...ț alta e structura șlorț biologică și, mai ales, menirea lor viitoare”30. Comșia a mers chiar mai departe, afirmând că femeile erau, În general, mai puțin Înclinate către gândire analitică decât bărbații și că, de fapt, femeile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pentru viață, iar ceea ce se numește conflict între muncă și capital nu-i decât o formă a luptei de clasă” (ibidem, pp. 454-455). Pentru Pareto, opoziția capital/muncă generată de capitalismul industrial nu este decât o formă particulară a antagonismului inerent oricărei societăți diversificate. Așadar, el recunoaște importanța luptei de clasă ca motor al schimbării sociale. Totuși, are și unele rezerve privitoare la ponderea atribuită de Marx factorilor economici. Forța militară sau controlul aparatului de stat i se par a fi
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
fi facilitat sau, dimpotrivă, blocat de structura de oportunități prevalentă. Evident, această structură nu este neutră, ci funcție a distribuției valorilor la un moment dat. Sistemele democratice diferă de alte sisteme de guvernare prin faptul că încearcă să reducă ocolișurile inerente structurii de oportunități (Eulau, 1976, p. 24). Elitele fondate pe performanțe S-a încercat în mod frecvent delimitarea elitelor dându-le o definiție bazată pe nivelul de performanță, înțelegându-se prin aceasta, cel mai adesea, aptitudinea pentru performanță, și nu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
să fie considerate ca existând de la sine. În viziunea lui Knight (1998, p. 40), „instituțiile nu sunt create pentru a constrânge grupuri sau societăți în efortul de a evita rezultate situate sub optim, ci ele sunt mai degrabă subproduse ale inerentelor conflicte semnificative legate de distribuirea rezultatelor obținute”. Scopul principal al celor care dezvoltă reguli instituționale este să obțină un avantaj strategic față de ceilalți actori. Instituțiile ce apar astfel pot să fie sau nu eficiente social. Dacă forma instituțională care îi
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
schimbare socială în direcția dorită? Desigur, o astfel de întrebare nu poate avea un singur răspuns. 3. Identificarea i.p. este o chestiune de negociere și arbitraj, dar este și o problemă de informații. Cunoașterea necesară acestui proces este însă inerent incompletă și incertă. Nici măcar informațiile brute referitoare la prezent nu sunt ușor accesibile; variabilele sociale pot fi doar aproximativ măsurate, prin metode scumpe și care depind de cooperarea și sinceritatea unui număr foarte mare de oameni. Interpretarea informațiilor este realizată
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
garanția unor rezultate pozitive sau legitimitatea. M Măsurarea dezvoltării sociale: indicatori ai dezvoltării sociale - Cosmin Briciu Măsurarea dezvoltării sociale (m.d.s.) este definită din perspectiva rolului sistemelor de indicatori de a ghida/orienta intervenția publică, de a contribui la caracterul planificat, inerent pentru definirea unei schimbări sociale ca proces de dezvoltare socială. Indicatorii sociali, în ansamblul lor, sunt definiți ca indicatori care devin elemente ale acțiunii practice (Mărginean, 2002, p. 33), reflectând anumite trăsături ale fenomenelor și proceselor sociale, măsurând atât starea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
publică implică promovarea intereselor unor persoane definite ca țintă a programului de către profesioniști ai dezvoltării (fie aceștia asistenți sociali, sociologi, economiști, ingineri, medici, cadre didactice etc). Aceste relații se încadrează în tiparul inițiator-agent, care ne atrage atenția asupra riscurilor lor inerente. Un astfel de risc constă în preluarea excesivă a controlului procesului de dezvoltare de către profesioniști, care au o înțelegere clară a obiectivelor și structurii programului, au interesul ca programul să funcționeze conform planului și au un timp special alocat pentru
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
afirmații a lui Morgenthau, ce formula chiar domeniul noii discipline, relațiile internaționale se ocupă cu studiul raporturilor de putere între actorii internaționali. Așezând în centrul preocupărilor sale conceptul de putere, în toate accepțiunile sale - ca putere-forță, putere-influență, cu raportările sale inerente la concepte precum cele de autoritate, legitimitate sau suveranitate -, relațiile internaționale se subsumează domeniului mai larg al științei politice. Definind aria de studiu ca fiind cea a raporturilor dintre actori internaționali, domeniul își afirmă specificitatea, aceste raporturi de putere având
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a sferei relațiilor sociale, păstrarea monopolului asupra violenței legitime în virtutea suveranității fiind totodată scop și mijloc în atingerea acestui obiectiv. Pe de altă parte, statul se angajează, în regiunea delimitată prin granițe, să-și apere cetățenii în fața pericolelor „de afară”, inerente unui mediu anarhic și presupus ostil. Mediul internațional este, afirmă realiștii, o lume hobbesiană, a competiției, în care nu există o autoritate centrală de natură să impună ordinea. Acest fapt face ca fiecare dintre unitățile componente ale sistemului - statele - să
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
construcției alianțelor se structurează trei mari direcții de teoretizare a politicii alianțelor. Prima o reprezintă de realismul clasic și modelul balanței de putere al acestuia. În Politics Among Nations, Hans Morgenthau (reprezentant al acestei direcții) susține că există o caracteristică inerentă a sistemului internațional - aceea de a fi ordonat anarhic - care face ca distribuția de putere să nu fie niciodată una egală în cadrul său. Ca atare, întotdeauna unele state vor avea mai multă putere relativă în comparație cu celelalte. Acest dezechilibru de putere
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
se referă însă la eșecul liberalilor de a identifica o relație cauzală suficient de dezvoltată din punct de vedere conceptual: dincolo de veridicitatea corespondenței, aparenta corelație dintre democrație și pace nu se constituie într-o demonstrație persuasivă a existenței unei caracteristici inerente regimurilor democratice, trăsătură ce ar diminua apetitul pentru război. Astfel, compus dintr-o serie de relații cauzale, pacifismul democratic nu este numai departe de a răspunde cerinței parcimoniei. Am văzut cum pentru Doyle, pacifismul democratic este legat de îndeplinirea simultană
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
războaie imperiale; într-un război dintre un regim democratic și unul autoritar, primul este de cele mai multe ori inițiatorul; democrațiile se angajează ocazional în acțiuni sub acoperire una împotriva celeilalte (Ibidem). Modelul normelor și culturii democratice sugerează că societățile democratice sunt inerent împotriva războiului, în special împotriva consecințelor acestuia, victime umane și distrugeri materiale, iar normele de soluționare pașnică a conflictelor ce s-au dezvoltat în cadrul culturii politice democratice au fost extinse și asupra relațiilor dintre statele democratice (Ibidem). În „apărarea” regimurilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Figura 1.3.1. Psihologia muncii în sistemul științelor muncii (adaptare după Klein, 1998) 1.4. Istoria psihologiei muncii Perioada de început a psihologiei aplicate, de fapt prima ei perioadă științifică, poartă denumirea de era psihotehnicii. Pe lângă neajunsurile și greșelile inerente, curentul psihotehnicii a obținut în această perioadă o serie de rezultate deosebite, mai ales în domeniul selecției profesionale și în elaborarea unor metode de examinare deosebit de eficiente. Din punct de vedere al tematicii, psihotehnica și-a concentrat eforturile în jurul a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de vedere al tematicii, psihotehnica și-a concentrat eforturile în jurul a două teme mari și importante: selecția uzinală și orientarea profesională. Având în vedere rezultatele ei practice spectaculoase, unele chiar științifice și aspectele de modă coroborate cu nereușitele și exagerările inerente, psihotehnica nu poate fi tratată, apreciată și înțeleasă în mod simplist. Ni se pare mai utilă o analiză critică, în primul rând a epocii în care a apărut curentul psihotehnic iar în al doilea rând, a rezultatelor sale propriu-zise. Conținutul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
programului și cadrul de lucru, predarea de principii generale și nu specifice, variabilitatea stimulilor și condițiile specifice pentru exersarea sarcinilor de învățare. Sau altfel spus, modul în care am proiectat programul (ce va fi învățat, metodele utilizate, resursele și constrângerile inerente), caracteristicile cursantului (nevoi, experiență anterioară, abilități, motivație, stil de gândire) și mediul de lucru, sunt doar trei dintre forțele ce contribuie la reușita, durabilitatea învățării și ameliorarea performanțelor (Baldwin și Ford, 1988, apud. Tuijnman, 1996). Este foarte dificil de construit
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și mai pernicioasă, cu cât victimele ei, care se socotesc „spirite libere”, „pozitive” etc. nu-și dau seama că de aici le vine plictisul, acreala și dispendioasa meschinărie a vieții. Vorbele acelea mari acoperă concepte mari, de o mare splendoare inerentă. Dacă nu se orientează și nu se prețuiește după aceste mari noțiuni, viața devine de o insipiditate mortală. Grandilocvența și exprimarea sforăitoare de care au râs totdeauna fără cruțare marile spirite lucide și ironice, cum a fost Caragiale, nu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
fost posibil. Este o convingere personală faptul că astfel de atitudine și deschidere sunt în măsură să promoveze în România un management performant al resurselor umane, autentic centrat pe valoarea umană, receptiv la nou și dispus să privească dincolo de limitele inerente ale activităților curente. 2. Hărțuirea psihologică 2.1. Mobbing și Bullying. Analiză terminologică Introducerea termenului mobbing în vocabularul științific este meritul etologului Konrad Lorentz, care l-a folosit pentru prima oară în descrierea comportamentului animal pentru a desemna atacul unui
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Blau sunt cu atât mai valoroase cu cât pun în evidență și efectele pe care conflictele le produc în cadrul grupurilor de muncă, și anume ineficiența și nivelul crescut de anxietate. O altă cauză a conflictelor este dată și de diferențele inerente dintre oameni (cum sunt, de exemplu, diferențele de experiență) sau cele inerente situației (de tipul diferențelor structurale ale organizației). Acestea încurajează dezvoltarea unei atitudini de tipul „noi-ei”, ce favorizează apariția situațiilor conflictuale (Voinea, 2002). Diferențele dintre indivizi sunt naturale în cadrul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
efectele pe care conflictele le produc în cadrul grupurilor de muncă, și anume ineficiența și nivelul crescut de anxietate. O altă cauză a conflictelor este dată și de diferențele inerente dintre oameni (cum sunt, de exemplu, diferențele de experiență) sau cele inerente situației (de tipul diferențelor structurale ale organizației). Acestea încurajează dezvoltarea unei atitudini de tipul „noi-ei”, ce favorizează apariția situațiilor conflictuale (Voinea, 2002). Diferențele dintre indivizi sunt naturale în cadrul organizației și sporesc capacitatea acesteia de a rezolva probleme complexe, întrucât angajații
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
împărtășească cunoștințele și experiența, persoanele care fac parte din a doua categorie vor acționa individual și competitiv. Așadar, dacă aceste persoane ar fi nevoite să lucreze împreună la rezolvarea unei sarcini, nu va întârzia să apară nici situația conflictuală. Diferențele inerente structurii organizației reprezintă o altă sursă potențială de conflict, care poate să apară între diferitele departamente ale organizației, cum ar fi, de exemplu, departamentul de marketing și cel de producție, sau între departamentul de cercetare și cel de producție. Cel
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
potențială de conflict, care poate să apară între diferitele departamente ale organizației, cum ar fi, de exemplu, departamentul de marketing și cel de producție, sau între departamentul de cercetare și cel de producție. Cel mai adesea, conflictele cauzate de diferențele inerente structurii organizației apar în situațiile în care unul dintre departamente propune o schimbare cu care altul nu este de acord sau în situațiile în care un departament încalcă sau este perceput ca încălcând „granițele” și atribuțiile altuia. Alte cauze ale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]