3,652 matches
-
riscuri și avantaje. Pentru a înțelege acest comportament suntem nevoiți să reanalizăm trecutul, aspect destul de dificil, deoarece a discuta despre schimbare la timpul trecut reprezintă o misiune aproape imposibilă. Ar fi mai nimerit probabil să analizăm această problematică prin prisma inexistenței sale, ceea ce ne-ar permite să înțelegem mult mai bine prezentul și să ne imaginăm în linii mult mai clare viitorul. Nu de puține ori, prin raportare la dificultățile și întârzierile constatate în celelalte domenii ale vieții sociale, care solicită
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
la care nu se aștepta. Mensonge, cel a cărui unică fotografie existentă e o chelie văzută de la spate, care nu a fost niciodată văzut, care nu a scris nimic dar opera lui s-a epuizat, a cărui învățătură este, în ciuda inexistenței dovezilor că a existat, de importanță capitală, e creat cu o ironie nesfârșită. Textul se citește cu mare satisfacție intelectuală, dacă nu pentru teza lui, pentru puterea de a râde pe care o degajă. Romanul Desperado se vrea sinonim cu
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de a strânge în palmă acea esență a iubirii și tandreții care e aura ființei. George Szirtes se străduiește să-și potolească dorul disperat refugiindu-se din armura rimei în tihna tonului conversațional dar acest dor de dincolo, dor de inexistență, îl acaparează. Tablou cu orhidee și Nori sunt poeme ale spațiului securizant. Spre deosebire de floarea vie, orhideea pictată e "la adăpost de ploaie și frig". Când " Norii pleacă din gară / Nespus de agale", în rime care fac lectorului poftă de cuvinte
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
religiei, care, ca orice obiectivare, trebuie să recurgă la număr și la masă disciplinată pentru a se impune. Dacă e agresiv laică, perspectiva obiectivantă constată anemia religiei în spațiul public și inferează de aici caracterul de convingere privată al credinței, inexistența transcendenței, irelevanța ei pentru destinul omului. Obiectivantă și normativă, ea luptă pentru legiferarea drepturilor individului, fără a-și permite să se intereseze de substanța persoanei, al cărei conținut fiecare este liber să și-l construiască după voie. Dacă e neangajată
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
aplică oricărei ființe, ci numai uneia, adică Ființei absolut perfecte (care, pentru Anselm, trebuie să fie și o Ființă necesară, pentru că dacă i-ar lipsi necesitatea nu ar mai fi absolut perfectă). În al doilea rând, Gaunilon obiectează că dacă inexistența lui Dumnezeu ar fi realmente de neconceput, atunci nimeni nu s-ar putea îndoi de existența Lui; dar oamenii se îndoiesc și unii chiar o neagă; există atei. Anselm răspunde că, deși, oamenii se pot îndoi sau pot nega inexistența
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
inexistența lui Dumnezeu ar fi realmente de neconceput, atunci nimeni nu s-ar putea îndoi de existența Lui; dar oamenii se îndoiesc și unii chiar o neagă; există atei. Anselm răspunde că, deși, oamenii se pot îndoi sau pot nega inexistența lui Dumnezeu, ei nu pot concepe inexistența lui Dumnezeu. Chiar dacă putem vorbi despre inexistența lui Dumnezeu, totuși nu o putem concepe, deoarece ar fi o contradicție, din moment ce existența lui Dumnezeu se impune cu necesitate. În al treilea rând, pentru Gaunilon
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
neconceput, atunci nimeni nu s-ar putea îndoi de existența Lui; dar oamenii se îndoiesc și unii chiar o neagă; există atei. Anselm răspunde că, deși, oamenii se pot îndoi sau pot nega inexistența lui Dumnezeu, ei nu pot concepe inexistența lui Dumnezeu. Chiar dacă putem vorbi despre inexistența lui Dumnezeu, totuși nu o putem concepe, deoarece ar fi o contradicție, din moment ce existența lui Dumnezeu se impune cu necesitate. În al treilea rând, pentru Gaunilon conceptul de ființa perfectă, posibilă reprezintă doar
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
îndoi de existența Lui; dar oamenii se îndoiesc și unii chiar o neagă; există atei. Anselm răspunde că, deși, oamenii se pot îndoi sau pot nega inexistența lui Dumnezeu, ei nu pot concepe inexistența lui Dumnezeu. Chiar dacă putem vorbi despre inexistența lui Dumnezeu, totuși nu o putem concepe, deoarece ar fi o contradicție, din moment ce existența lui Dumnezeu se impune cu necesitate. În al treilea rând, pentru Gaunilon conceptul de ființa perfectă, posibilă reprezintă doar un șir de cuvinte care nu au
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
aceea, este logic imposibil să negăm existența reală a Existentului necesar 93. Între cele două argumente poate fi sesizată următoarea deosebire: în timp ce prima se bazează pe posibilitatea afirmării existenței unei Ființe absolut perfecte, a doua este bazată pe imposibilitatea conceperii inexistenței unei Ființe necesare. O consecință a acestei diferențe este că în timp ce prima formă pare să fie supusă unei critici cum ar fi, critica lui Kant că existența nu este o predicație, cea de a doua ar ieși de sub incidența acestei
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ne întrebăm cum un lucru poate să existe cu necesitate atunci va trebui să pornim de la analiza conceptului său, iar analiza existenței divine trebuie să fie explicată prin conceptul său. Slăbiciunea argumentelor raționale pentru existența lui Dumnezeu nu dovedește neapărat inexistența unei ființe perfecte. Singura concluzie validă ce se poate trage de aici este că existența lui Dumnezeu depășește puterile noastre de înțelegere, depășește puterile rațiunii umane. Rațiunea teoretică nu ne-a convins în mod absolut că Dumnezeu nu există, ci
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
nimic mai mare nu poate fi gândit". Findlay a considerat că obiectul venerației religioase nu trebuie să acopere numai teritoriul actualului, ci și teritoriul posibilului. Și nu numai că existența altor lucruri este imposibilă fără Dumnezeu, ci chiar propria-i inexistență trebuie să fie considerată în orice circumstanță inimaginabilă. "Și în acest fel suntem conduși către noțiunea prea puțin inteligibilă a Ființei în care Esența și Existența se condundă"245. Este în mod general susținut, datorită lui Charles Hartshorne și Norman
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
3. Este posibil ca Dumnezeu să nu existe. Atunci Dumnezeu nu poate să existe în această lume, ceea ce înseamnă că Dumnezeu nu există 327. Aceasta face, după autorul citat, ca argumentul ontologic modal să fie mai degrabă un argument pentru inexistența lui Dumnezeu, decât unul în favoarea existenței unei asemenea entități. Rămâne de văzut dacă argumentul ontologic, în varianta sa modală emisă de către Plantinga se dovedește a fi util pentru un scop pe care acesta nu și-l propusese. Ceea ce trebuie remarcat
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
gunoaielor sub cerul liber provoacă formarea cenușilor, a fumului a mirosurilor dezagreabile, având efecte nocive asupra atmosferei. Traficul redus de automobile pe drumul județean și mai puțin pe drumurile comunale, precum și lipsa fabricilor sau a altor unități industriale poluante determină inexistența altor surse de poluare esențială a aerului. O altă problemă care se ridică sub aspectul calității mediului e reprezentată de deversarea dezorganizată a apelor utilizate în scopuri industriale și agroindustriale(Centrul de Vinificare, Centrul de Prelucrare a Laptelui; morile,brutăriile
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
și resimțite ca atare astfel Încât să fie luată hotărârea de a fi angajate cheltuieli pentru satisfacerea lor. Presiunea unei populații În creștere poate, fără Îndoială, să creeze o necesitate socială sub forma unei piețe mai extinse. Sau, În mod paradoxal, inexistența lucrătorilor specializați În domeniile specifice economiei locale poate să necesite folosirea mașinilor care să-i Înlocuiască. Sau imposibilitatea de a rezolva unele probleme tehnice care impune căutarea unei noi soluții. A treia condiție constă În resursele sociale de absorbție a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și resimțite ca atare astfel Încât să fie luată hotărârea de a fi angajate cheltuieli pentru satisfacerea lor. Presiunea unei populații În creștere poate, fără Îndoială, să creeze o necesitate socială sub forma unei piețe mai extinse. Sau, În mod paradoxal, inexistența lucrătorilor specializați În domeniile specifice economiei locale poate să necesite folosirea mașinilor care să-i Înlocuiască. Sau imposibilitatea de a rezolva unele probleme tehnice care impune căutarea unei noi soluții. A treia condiție constă În resursele sociale de absorbție a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
respectiv cu semnificat și semnificant; acești termeni au avantajul de a marca opoziția care ii separă fie între ei, fie de totalitatea din care fac parte.” Una din controversele pe care le-a suscitat teoria semnului lingvistic este existența sau inexistența unei legături între complexul sonor și conceptul pe care acesta îl reprezintă. Platon formulează acest punct de vedere în Cratylos; Hermogenes declara că „de la natură și în chip originar nici un nume nu aparține vreunui lucru în particular, ci în virtutea unei
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
B (Babor, T.F., 1996) și tipul 1 și 2 (Cloninger, C.R., Sigvardson, S., Bohman, M., 1996). Putem menționa și tipologia lui Jellinek -tipurile alfa, beta, delta, gama și epsilon. Tipurile A și 1 pot fi caracterizate prin debut mai târziu, inexistența sau prezența sporadică a factorilor de risc în copilărie, dependență ușoară; în timp ce tipurile B și 2 sunt caracterizate de alcoolism în familie, factori de risc în copilărie, dependență severă și o incidență mare a tipului de personalitate antisocială. Potrivit glosarului
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
studiu placebo. În ceea ce privește dieta se consideră că prin eliminarea glutenului și a cazeinei, concomitent cu introducerea de vitamine esențiale ca B6 și B12, se poate îmbunătăți digestia și se reduc alergiile. Există și critici asupra acestui tip de intervenție datorită inexistenței unei baze de studiu experimental pe un număr foarte mare de cazuri. Cele mai folosite vitamine în autism sunt cele din complexul B care au ca rol crearea enzimelor necesare creierului. Au fost realizate studii care au folosit și magneziu
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
problema fundamentală a unei părți importante a epocii medievale. Ea nu putea fi neglijată din cel puțin trei motive majore. Primul dintre motive este cel teologic: Dumnezeu, așa cum am văzut este "generalul" suprem, iar o concepție pur nominalistă ar determina inexistența acestuia, El fiind privit doar ca o creație a minții omenești. Al doilea motiv privește existența intermediarilor, astfel încât tot ceea ce este între cele două zone ale existenței ar putea fi privit ca o creație a minții omenești. Al treilea motiv
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a minții omenești. Al doilea motiv privește existența intermediarilor, astfel încât tot ceea ce este între cele două zone ale existenței ar putea fi privit ca o creație a minții omenești. Al treilea motiv este epistemologic, pentru că știința este cunoașterea generalului, iar inexistența acestuia determina o inconsistență logică a acesteia. Datorită acestor trei motive problema universaliilor era considerată prima dintre problemele ce trebuiau rezolvate pentru a se clarifica viziunea asupra cosmosului. Impactul acestei probleme își are originea în modul în care poate fi
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sustrasă oamenilor diversitatea intelectuală, care pare să fie singura dintre părțile sufletului care rămâne după moarte, nu rămâne nimic din sufletele oamenilor afară de substanța unică a intelectului"126. Astfel se ajunge la cea de-a doua componentă privind această problemă, inexistența liberului arbitru și implicit dispariția răsplății și a pedepsei corespunzătoare. Cea de-a treia problemă este aceea a unui animism natural. Sufletul individual, făcând parte din cel universal, participa în mod pasiv la acesta, iar prin interrelație erau într-o
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
degrabă încearcă să dezvolte o imagine în care adevărul și falsul să fie diferențiate în mod clar. Dar într-o analiză a certitudinii cunoștințelor realizată atât în Meditationes de prima philosophia, cât și în Discourse s-a ajuns la concluzia inexistenței certitudinii. În acest context singura certitudine devine dubito-ul și implicit cogito-ul ce susține această îndoială. Transferul de la dubito spre cogito reprezintă trecerea de la cenzură la construcție: "dubito ergo cogito; cogito ergo suum". Acest transfer aduce două certitudini ce pot fi
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și de consultanță pentru activități economice, în special profil agricol și zootehnic; - Dezechilibre sociale și demografice - evoluția negativă a natalității; - șomaj ridicat. - Dezechilibre ale zonelor funcționale - densitate mică în intravilan; - accesibilitate redusă la instituțiile publice de interes general; - incompatibilități funcționale; - inexistența zonelor destinate industriei. - Aspecte ale calității locuințelor și dotărilor - lipsa de echipare cu utilități (apă, canal,); - lipsa echipării conform normelor sanitare a instituțiilor publice (administrație, învățământ, sănătate); - insuficința spațiilor destinate instituțiilor publice, - procent redus al locuințelor durabile. - Disfuncționalități în echiparea
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Tudor plasează hotărârea sinodului sub semnul declanșării unei schisme 10. În schimb, Mircea Vulcănescu încearcă să demonstreze ce implicații ar decurge din decizia sinodală. Astfel, trecând în revistă argumentele aduse de colegii săi de generație în problema pascală, referitoare la "inexistența științifică a deciziei sinodale"; la "caracterul ei anticanonic și potrivnic Predaniei"; la "caracterul schismatic", Vulcănescu vorbește despre "nulitatea de fapt și de drept a deciziei sinodale pentru Biserica lui Hristos"; de "căderea din treaptă a semnatarilor ei, adică de lipsirea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
naturalis care există în sine presupune negarea dimensiunii spirituale. În Ortodoxie, autoritatea nu se regăsește la papalitate; Ecclesia nu este nici monarhie văzută, nici aristocrație văzută, nici democrație văzută. Pentru ortodocși, mergând pe linia gândirii teologice a lui Homiakov cu privire la inexistența autorității exterioare, autoritatea ecleziastică este "autoritatea întregii lumi creștine de la Iisus Hristos și până astăzi și de astăzi înainte". Mai mult chiar, existența Sinoadelor ecumenice nu își fundează autoritatea pe forme juridice. În cele din urmă, criteriul peremptoriu este unul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]