1,657 matches
-
rog. Nu-l deranjezi pe tata... Nici el pe noi... El nu deranjează pe nimeni, niciodată... Costache: N-are rost să te porți așa... Eu știu că n-am opinie... Octav: Așa e, tata, n-ai... Asta e. Infirmități și infirmități... Costache: Tu n-ai apucat să fii infirm... de aceea ai și ieșit în stradă... Eu n-am ieșit... de frică... de o mare frică... generația mea a fost castrată de curaj... Am fost învățat să stau în genunchi și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
fac ca persoana respectivă să fie invalidată, dependentă de ceilalți, să nu mai poată avea o stare de autonomie, să fie nevoită să trăiască asistată de societate. În această categorie de situații de dificultate intră următoarele: aă Situațiile de handicap, infirmități congenitale sau dobândite, ce invalidează persoana, făcând-o să fie dependentă de ceilalți care trebuie să o asiste. bă Situațiile de dependență socială sunt În primul rând datorate unor condiții de viață precare, frustrărilor, lipsei familiei de origine sau existența
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
aprobarea pe care o așteptăm din partea colectivului și indiferența acestuia; discrepanța dintre posibilitățile noastre și cerințele profesionale etc. Categoria „frustrărilor interne” este, de asemenea, destul de bogata reprezentată, în ea incluzându-se barierele „fizice” și cele „psihice”. Cele dintâi, concretizate în infirmități, răni, boli, deficiențe organice permanente etc., pot fi învinse fie prin vindecare, fie prin „mecanismul compensației”. Barierile psihice cuprind acele însușiri ale personalității care împedică individul să adopte cele mai eficiente modalități de răspuns la propriile nevoi, sau la situațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
umană constată cu durere — spune A. Adler — cât de puțin pregătită este, în comparație cu adulții, să răspundă adecvat cerințelor complexe ale mediului social. Acest sentiment al inferiorității proprii al copilului poate fi accentuat de o constituție fizică anormală (ex. debilitate accentuată, infirmități, boli congenitale etc.), de o situație economică și socială precară a familiei în care copilul trăiește, de o educație deficitară primită de copil etc. Depășirea „sentimentului de inferioritate” se realizează frecvent, se știe, prin mecanismul compensației. Dar trebuie arătat că
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
-n sfinte mănăstiri!// cântă-mi cântecul acela vechi/ să uit fărădelegile mele,/ să uit odată pentru totdeauna/ că nu m-am născut!" (Nimic mai înalt sub soare). În tot ansamblul ei, poezia lui Dorin Popa este totuși o confesiune a infirmității existențiale. Volume precum Utopia posesiunii (Editura Junimea, Iași, 1990), Fără întoarcere (Editura Institutul European, Iași, 1992), Tentativa de spovedanie (Editura DAB, Iași, 1994), Ce mai aștept (Editura Helicon, Timișoara, 1996); Moartea mea viața mea (Editura Apollonia, Iași, 1997) sau Nimeni
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
prin intermediul jocurilor colective, În care jucătorii trebuie să poarte obligatoriu corset. c) Malformațiile congenitale fiecare sport este recomandat În funcție de posibilitățile motrice ale persoanei. d) Persoanele cu afecțiuni neurologice În cazul poliomielitei, Înotul este sportul cel mai recomandat. În caz de infirmitate motrice cerebrală, sporturile recomandate sunt halterele, tenis de masă, alergări În fotoliu rulant, Înot. Sportul asigură dezvoltarea autocontrolului, a Încrederii În sine, consolidarea tăriei de caracter și a gustului pentru competiție. Toate aceste aspecte benefice ale sportului sunt foarte bine
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela-Narciza CADIŞ, Daniela ZOTA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2175]
-
nu mai vor sau nu mai pot săși crească fiii, rănile din sufletul de copil nu se închid niciodată și iertarea sau uitarea sunt imposibile: Nici eu, nici fratele meu - afirmă Gelu - nu ne cunoaștem părinții. Întrun fel, aceasta este infirmitatea noastră. Imposibilă este și întoarcerea (mitul fiului risipitor este deconstruit, transformat în anti mit al tatălui vinovat de rătăcire în hățișurile unei lumi distructive), fiindcă memoria are două tăișuri (și subtitlul roman împotriva memoriei ne avertizează). Pe de o parte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de chirurgie ortopedică reprezentată de profesorul Ion Bălăcescu la rangul aceleia din marile centre europene. Probleme importante au făcut obiectul studiilor bazate pe vasta sa experiență și au fost publicate în reviste românești și germane: studiul și tratamentul diformităților și infirmităților, studiul și tratamentul modern și rațional al fracturilor și luxațiilor, studiul tuberculozei osoase și articulare în România, precum și tehnica și terapeutica ortopedică în general. Pentru activitatea sa științifică a fost ales ca membru al societăților germane de chirurgie ortopedică, de
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
judecății critice cum este cea a lui Eugen Lovinescu: "Teatrul lui Caragiale e un izvor de apă tulbure în care joacă o pulbere de necurățenii", înfățișează "o colecție de imbecili, de imorali", peisajul uman fiind "întristător ca un spital de infirmități morale și intelectuale", o "vulgaritate de altminteri colorată". Lui Ibrăileanu i se pare că "ceea ce face odioase tipurile lui Caragiale este egoismul lor josnic", Eugen Ionescu le categorisește printre "cele mai josnice din literatura universală"; pentru Călinescu, "femeile sunt fără
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
este deosebit de gravă, mai ales în cazul în care pot exista asocieri cu imaturitatea intelectuală ceea ce predispune la manifestărea unor comportamente antisociale grave; * complexul de inferioritate individul resimte o incapacitate personală în raport cu anumite realități obiective; acesta se dezvoltă în urma unei infirmități reale sau imaginate, toate acestea fiind potențate și de către disprețul și dezaprobarea manifestate de către cei din jur. Acestă stare de conflict puternic resimțit de către individ implică de cele mai multe ori mobilizarea resurselor cu scopul de a obține anumite rezultate deosebite în
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
semenilor și acționează prin intermediul rolului jucat verbal, printr-o mimică și construcție adecvată și se urmărește înduioșarea acestuia pentru a obține bunuri materiale: mâncare, hrană, bani. Pentru a atrage atenția utilizează metode precum: modularea vocii, invocarea unor mari necazuri. Eventualele infirmități sunt subliniate cu grijă și apoi fie etalate ostentativ, fie sugerate discret. Acest tip de infractori profită de orice sentiment sau interes al publicului, fiind un bun cunoscator empiric în sesizarea și exploatarea trăsăturilor psihologice ale celor de la care cerșesc
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
în treacăt, e recunoștința fiului față de părintele adoptiv. Alta, exemplificată de profesorul de muzică: posibilitatea salvării de ratare. Virtualul nucleu al unei drame e iubirea dintre Andrei și fiica profesorului, Ada, atrasă și de Mihai, spre care Andrei, complexat de infirmitatea lui, o împinge. Pluralitatea surselor de dramatism (politico-ideologică, etico-ideologică, etnică, erotică) generează în Passacaglia mai multe nuclee dramatice, reunite arbitrar într-o singură piesă. O unică idee, politico-filosofică, sudează piesa și scenariul de film Puterea și adevărul (1973): rămânerea în urma
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
ca actor important al acestei supreme confruntări între Bine și Rău: asediate, ambele instituții lansează în eter apeluri disperate care cheamă cetățenii, Armata, pe oricine, "veniți să ne apărați!". Răspunsul generos al civililor la acest SOS disperat a dus la infirmitate și moarte zeci de naivi care nu s-au mai gândit că, masați de-a valma cu militarii în preajma celor două clădiri, riscau și să stânjenească eventualele operații de apărare, și să fie prinși, așa cum au fost, între două focuri
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
oferă o perspectivă exagerată referitor la astfel de fenomene. CONSECINȚE PENTRU FAMILIE * Bătrâni pot ajuta rudele pentru îngrijirea medicală a acestora sau pentru supravegherea copiilor. Cei mai înstăriți îi pot ajuta și cu bani. * Tensiunea emoțională și încordarea bătrânilor, posibilitatea infirmității, determină rudele să îi aducă în familia lor. Aceasta poate cauza conflicte în cupluri ori între copii și bunici. * Apar probleme în planificarea concediilor, în schimbarea locului de muncă sau pentru promovare, cauzate de necesitatea îngrijirii unui bătrân dependent. * Scăderea
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
părăsim pe Pascal. în acest sens, căutăm îndeosebi să ne dezvoltăm inteligența. Cât despre activitățile spirituale, morale, etice, acestea sunt neglijate aproape complet. Slăbirea acestor activități fundamentale face din omul modern o ființă oarbă din punct de vedere spiritual. Această infirmitate nu-i permite să fie un bun element constitutiv al societății. Putem atribui prăbușirea civilizației noastre slabei calități a individului. De fapt, domeniul spiritual se arată tot atât de necesar reușitei vieții ca și cel intelectual și cel material. Este deci necesar
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
dezechilibreze, să ne strivească. Teama de mediocritate intră (tot mai) adânc în cele mai ascunse fibre ale existenței și actelor noastre. Ni se cultivă și ni se întărește în și prin actuala ideologie un eu hiperexigent, care ne evidențiază implacabil infirmitățile, neputințele, ratările. "Sentimentului greșelii i se substituie obsesia eșecului", punctează M. Lacroix (2009, p. 58). Nu numai că trăim sub presiunea concurenței, a comparației (sau tocmai de aceea!), dar și sub cea a excelenței. Ea atinge pentru mulți dintre noi
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
anormale. Această definire este utilă întrucât ea oferă oportunități pentru o măsurare precisă a stării de sănătate, dar eșuează în a cuprinde toate atributele asociate stării de sănătate. Din perspectivă medicală, oamenii sunt sănătoși dacă sunt lipsiți de boli sau infirmități, dar o persoană cu factori de risc pentru sănătate poate fi considerată o persoană nesănătoasă. Deși numărul persoanelor supuse controalelor medicale a crescut, iar tehnologia medicală a cunoscut în ultimii ani progrese spectaculoase, numărul de îmbolnăviri a crescut (Institute of
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
dincolo de structura și funcționarea corpului uman, înglobând sentimentele, emoțiile, valorile, abilitatea de a gândi și natura relațiilor interpersonale. În 1948, OMS definea sănătatea ca fiind „o stare de completă bunăstare fizică, mentală și socială și nu doar absența bolii și infirmității” (World Health Organization, 1947). Sănătatea poate exista, astfel, chiar și în prezența unei boli sau a unei infirmități, nefiind necesară absența acestora pentru ca o persoană să fie satisfăcută sau productivă. Această definire globală a sănătății este cuprinzătoare, dar greu de
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
În 1948, OMS definea sănătatea ca fiind „o stare de completă bunăstare fizică, mentală și socială și nu doar absența bolii și infirmității” (World Health Organization, 1947). Sănătatea poate exista, astfel, chiar și în prezența unei boli sau a unei infirmități, nefiind necesară absența acestora pentru ca o persoană să fie satisfăcută sau productivă. Această definire globală a sănătății este cuprinzătoare, dar greu de aplicat în măsurarea și ameliorarea stării de sănătate. În urma analizării dimensiunilor stării de sănătate, Hahn și Payne (1997
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în condițiile de normalitate „corpul este trăit în tăcere”. H. Tellenbach face aceeași afirmație că trupul reprezintă o zonă mută în raporturilor sale cu sinele, această „tăcere” a corpului fiind tulburată numai de senzațiile de foame, sete, somn, oboseală, durere, infirmități etc. Toate acestea reprezintă „obiectivări ale trupului” prin care acesta își manifestă tendințele sale exterioare. Un aspect important îl reprezintă „durerea” care apare la frontiera dintre Eu și trup (G. Marcel). Durerea, în cazul bolilor somatice, ne relevează raportul „trup
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
introvert-schizotim, extraver-ciclotim, mix-epileptoid); b) fizionomia se referă, în primul rând, la aspectul „morfopsihologic” al feței (retractat-introvert sau dilatat-extrovert), apoi la expresia „mimicii” bolnavului respectiv (indiferentă, tristă, veselă, tensionată, irascibilă, bizară, grimase, ticuri, cicatrici etc.); c) semne sau stigmate ale unor infirmități: stigmate de degenerescență care țin de tipul constituțional biopsihologic al bolnavului respectiv și care pot fi: - stigmate fizice: talie redusă, hipostaturală (nanism, infantilism) sau talie exagerată, hiperstatură (gigantism), microsau macrocefalie, hidrocefalie, urechi asimetrice, asimetrie facială, defecte de închidere a liniei
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
scăpa de constrângerile vieții și ale societății, atrăgând atenția celorlalți asupra lui; el va fi „preluat în grijă” de alții (medic, familie etc.) valorificându-se statutul prin „beneficii” secundare bolii; b) boala-compensare este situația în care experiența patologică a unei infirmități permite individului să facă dovada unei voințe excepționale; c) boala-vindecare apare ca o „corupere” a unor slăbiciuni ale personalității individului; d) boala-voluptate este legată din punct de vedere psihanalitic, de principiul plăcerii și de principiul realității; rolurile în cadrul relației „medic-bolnav
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este teoria degenerescenței enunțată de A. Morel și dezvoltată de V. Magnan și C. Lombroso. Plecând de la criteriile de evaluare etiologică a bolilor psihice, A. Morel, izolează o grupă de afecțiuni cu un caracter particular, la baza căreia stau fie „infirmități de evoluție”, fie „infirmități de involuție”. Pe primele le consideră „degenerescențe”, pe celelalte le consideră „degradări”; în sensul acestor delimitări etiologice, sunt izolate următoarele categorii nosologice psihiatrice: 1) Degenerescențele, care sunt tare organice ale individului sau care pot fi dobândite
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de A. Morel și dezvoltată de V. Magnan și C. Lombroso. Plecând de la criteriile de evaluare etiologică a bolilor psihice, A. Morel, izolează o grupă de afecțiuni cu un caracter particular, la baza căreia stau fie „infirmități de evoluție”, fie „infirmități de involuție”. Pe primele le consideră „degenerescențe”, pe celelalte le consideră „degradări”; în sensul acestor delimitări etiologice, sunt izolate următoarele categorii nosologice psihiatrice: 1) Degenerescențele, care sunt tare organice ale individului sau care pot fi dobândite familial. K Regis distinge
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
imbecilitatea și idioția. Ulterior acestor două forme se mai adaugă o a treia, reprezentată prin debilitatea mintală și ulterior cea de encefalopatie infantilă. În secolul XX în cadrul stărilor deficitare se descriu următoarele: cazuri limită de pseudo-debilitate, sindroame psihiatrice precoce și infirmitatea motorie cerebrală. Noțiunea de arierație mintală va rămâne considerată ca o stare de deficiență mintală, dar cu limite imprecise, variind în raport de criteriile utilizate pentru a o delimita și defini. În sensul acesta sunt menționate următoarele criterii care urmăresc
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]