KorAP: Find »[drukola/base=informat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...61 62 63 ...225 >

5,625 matches

Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215

flexibilitatea necesare pentru a face față concurenței Într-un mod eficient, Într-o economie care pune preț pe ce e mai nou și mai bun. Dacă o organizație nu se dedică respectării celor mai bune decizii venite din partea managerilor bine informați, nu poate fi un adevărat jucător Într-o astfel de economie. Tendința unei companii de a-și asuma riscuri este determinată atât de cultura organizației respective, cât și de stilul managerilor de a-și asuma riscuri. Atunci când toate lucrurile sunt

[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
trebuie să considerați constrângerile și limitele de timp drept obstacole temporare. 2. Angajații dumneavoastră Înțeleg și apreciază nevoia de rapiditate? Personalul pricepe ce avantaje pot decurge dintr-o reacție mai rapidă decât a concurenței? Este esențial să vă mențineți angajații informați În legătură cu dinamica pieței dumneavoastră și să le explicați de ce rapiditatea lor este atât de importantă pentru a avea succes. 3. Compania dumneavoastră Își Încurajează personalul să-i anunțe pe manageri În legătură cu obstacolele din calea vitezei de reacție (limitatoare de viteză

[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
mai rău lucru pe care puteți să-l faceți este să rămâneți nepăsător. Transformarea eșecului În victorie 1. Păstrați Întotdeauna deschise liniile de comunicare cu angajații, mai ales dacă suspectați existența vreunui balaur care a ieșit după pradă. Mențineți angajații informați pentru a insufla Încredere și pentru a Împiedica propagarea informațiilor eronate. 2. Principalul element care contribuie la o cultură a neîncrederii este credibilitatea scăzută a managementului. Într-un astfel de caz, restabilirea credibilității trebuie să fie prima prioritate. Purtați o

[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674

cu responsabilitatea de a comunica, motiva și de a convinge. Toate ideile promovate în actul de negociere în relațiile externe ale Uniunii Europene trebuie să fie argumentate, construibile și reproductibile, condiții necesare care să permită inteligibilitatea lor pentru interlocutorii prealabil informați. Potrivit acestor proceduri, procesele cognitive în politica externă a Uniunii Europene pun în aplicare mijloace adecvate pentru atingerea obiectivelor propuse. Domeniul relațional al componentei conceptuale exterioare a Uniunii Europene se dezvoltă în jurul parteneriatelor Uniunii Europene cu alți actori internaționali, cum

Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208

săi (1999), nici noi nu ne referim direct la valoarea de adevăr a studiului narativ, dar credem că un proces de validare consensuală- mai exact, împărtășirea punctelor de vedere și a concluziilor obținute întregii comunități de cercetători și altor persoane informate și interesate de subiect - are o importanță crucială în analiza narativă. S-au spus multe în această carte despre importanța dialogului dintre cercetători, ca și despre conștientizarea existenței dilemelor interioare și, drept urmare, a necesității împărtășirii lor. Cititorul a realizat, probabil

Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180

nu au competența să se pronunțe în multe probleme. Într-o anchetă efectuată de Centrul Național de Cercetare a Opiniei din Chicago (NORC), în 1979, cu privire la cunoștințele cetățenilor americani în 12 domenii ale politicii, 19-45% dintre respondenți se declară slab informați, iar 9-20% foarte bine informați (intervalele procentuale se referă la variațiile pe diferite domenii). Pentru politica externă, de exemplu, 9% consideră că sunt bine informați (au cunoștințe suficiente), 54% moderat informați și 37% slab informați (apud Hennessy, 1985). În general

Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
pronunțe în multe probleme. Într-o anchetă efectuată de Centrul Național de Cercetare a Opiniei din Chicago (NORC), în 1979, cu privire la cunoștințele cetățenilor americani în 12 domenii ale politicii, 19-45% dintre respondenți se declară slab informați, iar 9-20% foarte bine informați (intervalele procentuale se referă la variațiile pe diferite domenii). Pentru politica externă, de exemplu, 9% consideră că sunt bine informați (au cunoștințe suficiente), 54% moderat informați și 37% slab informați (apud Hennessy, 1985). În general, dificultatea și costul accesului la

Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
cu privire la cunoștințele cetățenilor americani în 12 domenii ale politicii, 19-45% dintre respondenți se declară slab informați, iar 9-20% foarte bine informați (intervalele procentuale se referă la variațiile pe diferite domenii). Pentru politica externă, de exemplu, 9% consideră că sunt bine informați (au cunoștințe suficiente), 54% moderat informați și 37% slab informați (apud Hennessy, 1985). În general, dificultatea și costul accesului la anumite informații îl fac pe omul de rând să renunțe la a se interesa de anumite domenii, astfel încât opiniile sale

Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
dintre respondenți se declară slab informați, iar 9-20% foarte bine informați (intervalele procentuale se referă la variațiile pe diferite domenii). Pentru politica externă, de exemplu, 9% consideră că sunt bine informați (au cunoștințe suficiente), 54% moderat informați și 37% slab informați (apud Hennessy, 1985). În general, dificultatea și costul accesului la anumite informații îl fac pe omul de rând să renunțe la a se interesa de anumite domenii, astfel încât opiniile sale sunt irelevante pentru guvernatori, în sensul că nu pot fi

Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449

nu este obligatorie, mai ales din considerente de factură metodologică, dar poate întregi demersul de cercetare. Toți acești pași trebuie ghidați de metodologia de cercetare științifică (vezi David, 2006). Astfel, ipotezele evoluționiste trebuie derivate din teorii și/sau observații bine informate științific și verificate apoi prin date culese după formularea lor. Altfel spus, ele trebuie să fie falsificabile și/sau verificabile. Una dintre criticile aduse abordării evoluționiste este că ea se transformă adesea într-o „elaborare de povești”. Într-adevăr, dacă

Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
clientului nu sunt consonante cu nevoile familiei sau ale societății (Lea, Williams și Donahue, 2005). Principiile etice esențiale în testarea genetică sunt autonomia, confidențialitatea, caracterul privat al informației și echitatea. Respectarea autonomiei celuilat este invocată în majoritatea situațiilor etice. Consimțământul informat este o aplicație a autonomiei și include discutarea cu clientul a scopurilor, potențialelor beneficii, riscurilor și limitelor testării genetice. Dar crucial este faptul că participarea la testare este voluntară, iar participanții înțeleg întreaga informație relevantă legată de testare. Primul pas

Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
potențialelor beneficii, riscurilor și limitelor testării genetice. Dar crucial este faptul că participarea la testare este voluntară, iar participanții înțeleg întreaga informație relevantă legată de testare. Primul pas îl reprezintă, așadar, educarea clientului, pentru ca acesta să poată lua o decizie informată. Decizia poate fi însă influențată de o serie de variabile intrinseci, de ordin psihologic (care vor fi detaliate mai târziu), precum și de variabile extrinseci, cum ar fi dorința de implicare a familiei, ce poate impune o presiune puternică, adesea încărcată

Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
al unei boli genetice recesive se amână până când copilul ajunge la maturitate și/sau trebuie să ia decizii reproductive. Natura extrem de sensibilă a testării genetice face ca dreptul la autonomie și autodeterminare să fie principiul care stă la baza consimțământului informat. Totuși, interesele copilului și cele ale familiei sunt adesea dificil de separat, dar interesele copilului ar trebui să primeze. Acțiunea în interesul copilului cere ca nevoia părintelui de a ști să fie disociată de nevoia de a ști a copilului

Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
timpuriu față de vârsta la care au considerat că ar fi fost ideal pentru ei înșiși să afle această informație (15 ani!). Pe de altă parte, ideal ar fi ca, atunci când copilul este deja competent, acesta să participe la decizie. Consimțământul informat este unul voluntar, iar individul în cauză trebuie să fie competent în înțelegerea informației și luarea deciziei; competența este însă supusă unor constrângeri de dezvoltare. Înțelegerea noțiunii de ereditate se face deja în mod primar în jurul vârstei de 4 ani

Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
ar fi pierderea caracterului privat al informației, stigmatizarea socială. Conceptul de probabilitate este adesea „impermeabil” chiar și pentru adulți, cu atât mai mult pentru copii sau adolescenți. Cu toate aceste constrângeri care țin de dezvoltare, se consideră că unui adolescent informat și competent cognitiv, care dorește să afle, de exemplu, dacă are gena pentru boala Huntington, nu trebuie să i se refuze acest drept pe motiv că nu a împlinit încă 18 ani! 6.7. Testare genetică și psihologie După cum sugerau

Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
a bolii și a riscului/a factorilor care amenință starea de sănătate (Marteau și Weinamn, 2006; Gooding, Organista, Burack și Bowles Biesecker, 2006). De asemenea, informația trebuie să fie reamintită complet și acurat pentru a putea duce la o decizie informată (Wang, Gonzalez și Merajver, 2004). Facilitarea percepției riscului, inclusiv transformarea informației medicale despre risc în ceva ce poate fi înțeles de către pacient, este, de asemenea, un segment nodal, în care psihologia are un cuvânt major de spus (vezi și Plinick

Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2128

adecvat pentru a-și construi unicitatea. Politica educațională din România vizează reforma În structură, sistemul, organizarea, conținutul, procesul și resursa umană. Legislația În domeniu există, ea trebuie actualizată ori de câte ori dinamica socială o ia Înainte. Resursa umana există, ea trebuie doar informată și formată și din această perspectivă. Atunci când vorbim de educație incluzivă, ne referim la programe de educație cât mai incluzive, adică programe care să asigure accesul și participarea tuturor, valorizând diversitatea si acordând importanță fiecărui copil În parte. Nu este

EDUCAȚIA INCLUZIVĂ – UN MOD DE EDUCAȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Veronica NECULA, Dorina MARIN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2128]
Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554

lui Tommaso se răspândi în tot orașul. Oameni pe care cei din familia Tufo nu-i mai văzuse, și cu care nu mai vorbise de luni de zile, dădură semne de viață și cerură să fie poftiți la palatul lor. Informat, de fiecare dată, despre felul de a fi al oaspeților, Tommaso se pregătea pe potriva lor. Atunci când era vorba de personaje echilibrate și politicoase, atenua culorile relatărilor, dar dacă se întâmpla ca acestea să aibă legătură cu lumea spaniolă, sau dacă

by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897

salt firesc, dar totuși surprinzător, la încrederea în tratatele de pace. Smărăndăchioaia întrebă atunci: - Domnule Pomponescu, ce spuneți, oare o să fie război? Pară frumoasă (fr.). G. Călinescu Toți, afară de Ioanide, se întoarseră către cel interpelat, ca spre un om bine informat. Acesta luă un aer de circumstanță, voind a sugera ponderea pe care o punea în rezolvarea unor asemenea probleme grele. Adevărul este că Pomponescu nu avea nici cea mai mică putere de analiză politică și că, indiferent la evenimentele cosmice

Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
Mai reieșea că Doru avea un rol în "Comandament", era dar un factor de importanță și că prin el necunoscuții viitori bărbați de stat voiau să influențeze și asupra lui Ioanide. Arhitectul era examinat pas cu pas, raportul destul de bine informat dovedea aceasta. Și, lucru important, raportul nu era întocmit de Doru, nici pe baza informațiilor lui; acesta era pus să refere numai dacă e conform cu realitatea. "Cum, sări furios Ioanide din pat, scârba asta de băiat, pe care eu îl

Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
proprietății și vom feri de pieire elita societății românești. (Bancherul X părea foarte satisfăcut și a oferit șampanie.)" Interpretarea acestor fragmente documentare oferă o noțiune foarte clară a lucrurilor. Întâi de toate rezultă din ele că poliția secretă era amănunțit informată, prin agenți, de gesturile tuturor membrilor Mișcării, având până și fotografii ale lor. Numele lor erau perfect cunoscute, putem să spunem chiar familiare autorităților. Oricând organismul politic al guvernului ar fi dorit, Siguranța era în măsură să arate evidența tuturor

Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
ciuda mea, nimic despre întîmplare. În fine, a treia zi abia, un ziar vesti că oameni mascați au atacat primăria unei comune de lângă București. Alte gazete reveniră, fără a putea preciza ce maleficiu comisese banda. Un singur ziar, mai bine informat, emise ipoteza că o bandă de tineri încercase, G. Călinescu fără a izbuti, să facă un atac și apela la guvern să ia măsuri educative. În acest moment m-am crezut descoperit. Însă mă înșelam. Afacerea luă o întorsătură comică

Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
el a condus pe Gavrilcea. Ioanide merse la Gaittany, om, în ciuda superficialității, în stare de o solicitudine inepuizabilă, din simplu sentiment de obligație. Când acesta auzi cine se anunță, clătină din cap și zise și el: - Nenorocitul! Era mai bine informat decât toți, nu totuși pe deplin. După știrile lui, Pica fusese împușcată - împreună cu, sau fără Gavrilcea, bine nu știa. În momentul când arhitectul se prezenta la Casa de Artă, toată lumea cunoștea teribilul secret, afară de Ioanide. Greutatea pentru Gaittany era de

Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
Ex-ministrul renunță a mai pofti la masă un oracol atât de sinistru și-i întinse mâna foarte obosit. Ar fi preferat să se întîlnească cu Ioanide. Pomponescu ar fi dorit să stea de vorbă pe larg cu un om bine informat ca Gaittany, spre a-și face o idee justă asupra situației. Simțea nevoia de a se întoarce la catedră și a se dedica de aci înainte numai problemelor de specialitate. Nu îndrăznea să forțeze lucrurile prea devreme și, mândru cum

Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545

afiliere mai mare decât ceilalți copii. Din cercetări a reieșit, de asemenea, că tendința de afiliere crește pe măsură ce anxietatea devine mai puternică, după cum și faptul că, atunci când stresul este puternic, oamenii au tendința de a se afilia persoanelor mai bine informate, mai competente. Tot cercetările în acest incitant domeniu au arătat că tendința de afiliere este cu atât mai mare, cu cât asemănarea (de valori, de opțiuni, de aspirații, de probleme, de experiențe) este mai puternică. De exemplu, oamenii nefericiți îți

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]