3,665 matches
-
ACȚIUNE: Mediatizarea atribuțiilor IP prin: realizarea de pliante de informare și distribuirea acestora cu sprijinul autorităților locale, postarea pe site a unei rubrici "Ceea ce poate face IP pentru Dvs." etc. 5.3. Care sunt modalitățile prin care instituția implementează procese inovatoare implicându-i pe cetățeni? OBSERVAȚII FAVORABILE OBSERVAȚII NEFAVORABILE Nu se cunosc exemple de bune practici din cadrul altor autorități, organizații în acest sens. CĂI DE ACȚIUNE: Identificarea unor practici și metode care ar putea fi transferate și ar inspiră introducerea unor
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
de iruperea unei antropologii economice marxiste care se înscrie într-o mișcare generală de reevaluare a ipotezelor materialismului istoric prin extinderea lor la societățile non-capitaliste. Câmp al unor confruntări teoretice multiple, aceasta apare ca polul cel mai activ și mai inovator al antropologiei franceze din perioada anilor 1960-75, participând activ și pe mai multe fronturi la reînnoirea generală a marxismului angajat din jurul lui Althusser și Balibar. În contextul care succede decolonizării -, care este în același timp unul al destalinizării -, mai multe
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a întreprinderii. Nu am putea totuși să concepem anchetele etnologice actuale asupra întreprinderii fără a lua în calcul filiația intelectuală a acestora cu cercetările care, pe terenuri apropiate și îndepărtate, le-au hrănit și, într-un fel, prin tematicile lor inovatoare, le-au făcut posibile. Să dăm câteva exemple, care ne permit mai ales să vedem cum a fost percepută întreprinderea înainte ca ideea de a o studia ca atare să fie efectiv emisă. Să amintim mai întâi primele cercetări efectuate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pp. 1056-1057. "Cultura", înțeleasă ca expresie (simbolică), este așadar determinată de tipul de regim economic, de raporturile de dominare și exploatare rezultate din diviziunea socială a muncii. Ea se manifestă prin intermediul fenomenelor de "fetișizare", de "reificare" sau de "alienare". Deosebit de inovatoare în această abordare este nu atât caracterizarea culturii, în continuare asimilată, în tradiție idealistă, suprastructurilor ideale, manifestărilor ideologice și imateriale, cât ideea că acestea pot fi "explicate" prin raportarea la bazele materiale și economice, la condițiile de viață: o "știință
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în sociologia valorilor de un deceniu, cu rezultate certe. În acest caz, li se solicită explicații actorilor și se substituie "proba adevărului prin proba coerenței" (Heinich, 2001). Într-o optică weberiană, valorile sunt cele care motivează actele. Această abordare este inovatoare în principal în câmpul practicilor culturale, care, așa cum o indică denumirea, se limitează la aspectul "practic". • De la "practici" la valori Perspectiva comprehensivă evidențiază o carență esențială a anchetelor despre practici: la fel cum analiza religiei subliniază dubla dimensiune a acesteia
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
plecare al distincției lui Keohane este într-adevăr la originea matricei metateoretice pe care tocmai am expus-o. Keohane, adresîndu-se Asociației Americane de Studii Internaționale în 1988, ca președinte al ei, a încercat să ofere o descriere comprehensivă, corectă și inovatoare a disciplinei. El s-a referit la două arii principale. Prima este cea raționalistă a dezbaterii neorealiste și neoinstituțio-naliste; pe cealaltă o numește reflectivism. Și există două mari neajunsuri în această împărțire. Prima problemă cu această distincție este natura reziduală
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pays are sarcina de a proiecta și implementa un proiect de dezvoltare în timp ce o agglomération este preocupată mai mult cu oferirea de servicii la fel ca celelalte EPCI. O trăsătură cheie a unei unități de tip pays este caracterul ei inovator. Adică, aceasta este un mecanism flexibil și suficient de deschis pentru a răspunde mișcărilor socio-economice în continuă schimbare. Sloganul adoptat pentru a descrie această abordare a fost "un territoire un project un contract [cu consiliul regional]", adică un teritoriu un
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și mari. În final, Masson, un apărator înverșunat al egalității dintre sexe, a inclus în proiectul de lege o măsură pentru adoptarea sistemului parității sexelor în alegeri. Sistemul electoral regional Înființarea consiliilor regionale alese direct a fost un element cheie inovator al reformelor de descentralizare din 1982. Înainte de 1982, după cum am observat într-un capitol precedent, consilierii regionali erau aleși printr-un colegiu electoral care era format din deputații și senatorii din regiune, primarii din marile orașe, reprezentanții celorlalții primari și
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
se desfășoară chiar înaintea sau în același timp cu alegerile naționale, participarea crește. Dacă se desfășoară imediat după alegerile naționale, atunci participarea scade și are loc o reîntoarcere la problemele locale. Alegerile cantonale si regionale 50 Una dintre cele mai inovatoare dezvoltări din cadrul reformelor de descentralizare din 1982 a fost decizia de a ridica regiunile la rangul de consilii regionale complete, alese prin sufragiu universal. În practică, consiliile regionale s-au confruntat cu mari dificultăți în stabilirea lor ca nivel de
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a mijloacelor legitime de atingere a scopurilor sociale care generează comportamentul deviant și, (2) un sens larg "devianța pozitivă" -, care reprezintă transgresiunea normelor și valorilor unui grup, evaziunea sau revolta împotriva lor, tendința de a le schimba, care generează comportamente inovatoare sau revoluționare. În acest al doilea sens, devianța constituie o încercare de a face lucrurile altfel decât în mod tradițional sau a schimba ordinea socială recunoscută. Putem spune, în ideea celor arătate, că funcționarea societății este o mixtură între conformare
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
miză esențială pentru destinul omului și pentru viitorul societății în care trăiește. Prin educație ne însușim cunoștințe și ne formăm abilități și comportamente adecvate, iar prin toate acestea dobândim capacitatea de a realiza produse noi și de a căuta soluții inovatoare la problemele noastre. Însă, la fel ca în multe alte probleme, punctele de vedere ale sociologilor sunt diferite în legătură cu rolul școlii și al educației în societate, așa cum putem remarca din sinteza abordărilor istorice realizat de Ion I. Ionescu (1997, pp.
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
vedere. Universitățile și colegiile încurajează în mod deosebit studenții să pună întrebări și să se îndoiască cât de bine înțeleg sau cred că funcționează aranjamentele sociale. De aceea, unul din rolurile bine argumentate ale învățământului superior este să asigure căile inovatoare de rezolvare a problemelor cu care se confruntă ansamblul societății și, în acest sens, să promoveze critica socială. Pentru aceasta din urmă, universitățile și colegiile au tradiționala protecție a libertății academice dreptul profesorilor și studenților să examineze și să promoveze
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
este acea caracteristică sau trăsătură a afacerii care vă diferențiază de concurență. Iată un exemplu de declarație de viziune: Îmi propun să devin lider recunoscut pe plan național în domeniul serviciilor legate de competențele de prezentare și să ofer programe inovatoare de instruire, formare, facilitare și servicii de consultanță clienților noștri. Care este viziunea dvs.? Redactarea unui plan de afaceri Indiferent de tipul afacerii pe care doriți să o demarați, elaborarea unui plan de afaceri este o etapă esențială. Planul de
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
față a fost structurată în cinci capitole, de fiecare dată încercând să stabilească asemănările, ce s-au dovedit uneori frapante în operele celor doi scriitori, între modalitatea de surprindere a personajului feminin, viziunea asupra lumii, tonul general, umanismul profund, ideile inovatoare. Am apelat, ca metodă, la numeroase trimiteri referitoare la istoria mentalităților, la unele abordări feministe sau la studiile culturale. 10 Într-un prim capitol facem o trecere în revistă a punctelor comune din destinul celor doi autori, reliefând rolul decisiv
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
unei donna demonicata mai veridice, mai autentice și mult mai comice. Prin evidențierea unei percepții mai mult decât actuale a personajului feminin, lucrarea noastră își propune să reamintească că cei doi scriitori de la sfârșitul Evului Mediu pot fi considerați spirite inovatoare, le subliniază meritul de a fi scris niște capodopere care sunt citite cu o deosebită plăcere și după atâtea secole de la redactarea lor. Credem că cercetarea de față poate reprezenta un punct de plecare pentru alte studii mai ample care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cu o personalitate remarcabilă. Giovanni Boccaccio și Geoffrey Chaucer o acceptă, manifestând îngăduință față de tot ceea ce ea întreprinde, o fac scuzabilă și simpatică unui auditoriu cât mai divers. Pentru acest nou tip de femeie, care ilustrează o atitudine incipient feministă, inovatoare, a unui sfârșit de Ev Mediu ce întrezărește zorii Renașterii, par a fi scrise Decameronul și Povestirile din Canterbury. Modelul pozitiv (angelicul) se demitizează, pentru ca cel negativ (demonicul) să se pozitiveze, să preia din aprecierile destinate inițial primei tipologii umane
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
acela că nu sunt și în rândul femeilor scriitori care să răspundă criticilor antifeministe aduse de către învățați. Eroina chauceriană, o donna demonicata, este un tip de personaj care acționează mult mai insistent și mai direct în spațiul public, ideile ei inovatoare sau libertine răstoarnă o ordine socială vetustă, impunând un climat al libertății, al posibilității de alegere. Prin povestirea pe care o rostește în pelerinajul spre Canterbury, nevasta din Bath va încerca să dovedească din nou superioritatea feminină. 50 Derek Brewer
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pat,/ și-ar fi nuntit-o orice om bogat.”907 Remarcăm comparațiile cu elemente din cadrul natural sau din viața cotidiană, simpliste în felul lor, amintind de creațiile orale, dar denotând pasiunea autorului englez pentru amănuntul semnificativ, particularizant, cu toate acestea inovatoare, prin multitudinea lor, pentru epoca în care se redactează opera. Portretul făcut personajului feminin, în această povestire, este cel mai lung și mai reușit din punct de vedere stilistic, dând impresia unei vitalități extraordinare și a veridicității. Se pune un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
oferă soluții optime la propriile necesități. Inovarea poate, de asemenea, proveni de pe urma eforturilor de cercetare efectuate de universități, laboratoarele guvernamentale și incubatoare sau organizații private nonprofit. Un motor de bază al inovării sunt firmele. Acestea se potrivesc bine cu activitățile inovatoare, deoarece în mod tipic au resurse mai mari decât indivizii și au un sistem de management pentru a gestiona aceste resurse spre un scop colectiv. De asemenea, firmele sunt mai stimulate să realizeze produse și servicii noi, diferențiate, ceea ce ar
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
șapte surse poate releva caracteristicile definitorii ale fiecăreia. 1) Neprevăzutul: succesul neprevăzut, eșecul neprevăzut, evenimentul neașteptat din exterior Nici o altă zonă nu oferă ocazii mai bogate de inovații de succes decât succesul neașteptat! În nici o altă zonă nu sunt ocaziile inovatoare mai puțin riscante și urmărirea lor mai puțin anevoioasă. Totuși, succesul neașteptat este aproape în întregime neglijat; mai rău, sistemul managerial tinde să-l respingă. Conducerii îi este dificil să accepte succesul neașteptat și pentru faptul că toți tindem să
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
fazei de implementare. Organizațiile din sectorul public trebuie să îl configureze în așa fel încât să facă față puternicelor influențe politice externe și reglatoare. Inovațiile variază considerabil ca mărime, natură, grad de noutate ș.a.m.d.; la fel și organizațiile inovatoare. Dar la acest nivel de abstractizare, este posibil să vedem același proces de bază care funcționează în fiecare caz. De exemplu, dezvoltarea unui nou produs de consum atrage după sine culegerea semnalelor despre nevoile potențiale și noile posibilități tehnologice, dezvoltarea
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
complexă de căi de comunicație, intraorganizaționale și interorganizaționale, care asigură legăturile dintre diferitele funcții și conectează întreprinderea atât la comunitatea științifică și tehnologică, precum și la cerințele pieței. Procesul inovării reprezintă, de fapt, împletirea abilităților tehnologice cu nevoile pieței în cadrul întreprinderii inovatoare. Modelul inovării din cea de-a treia generație a fost considerat, până la mijlocul anilor ’80, de majoritatea întreprinderilor occidentale ca fiind cel mai adecvat pentru a fi aplicat în cadrul unei întreprinderi, date fiind condițiile economice din acea perioadă. 2.2
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
la presupusul monopol al Occidentului asupra dezvoltării și științei. Două dintre caracteristicile proeminente ale inovării care au călăuzit întreprinderile japoneze și constituie bazele modelului de inovare din cea de-a patra generație sunt: integrarea și dezvoltarea în paralel. Întreprinderile japoneze inovatoare integrează, într-o fază incipientă, furnizorii în procesul de dezvoltare a noului produs încă din fazele incipiente și în același timp, adoptă pe scară largă abordarea în paralel a activităților. În comparație cu abordarea secvențială (în serie), abordarea paralelă (simultană) a activităților
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
în cazul metodei PDM fără utilizarea unor activități fictive, ceea ce reprezintă principalul avantaj al acestei metode. 3.2. Organizarea activității de inovare Specificul acestor activități <footnote Ceaușu, I., Enciclopedia managerială, Editura ATTR, 1998, p. 534. footnote> , caracterul lor accentuat creator, inovator, nerepetitiv impune adoptarea unor forme de organizare flexibilă, caracterizată la rândul ei prin descentralizarea decizională avansată, definirea funcțiilor și descrierea posturilor făcute în termeni generali, sporirea rolului comunicațiilor informale. Flexibilizarea structurii organizatorice necesară activităților creative se bazează pe existența unor
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
va selecta proiectul căruia îi corespunde cea mai mare valoare a indicelui economic de costuri și beneficii. 8) Raportul beneficiu-cost Datorită faptului că scopul final al proceselor de inovare este obținerea unui profit suplimentar față de cel obținut anterior, majoritatea întreprinderilor inovatoare tind spre evaluarea proiectelor de inovare pe baza raportului beneficiu/ cost. Costurile reprezintă cheltuielile totale implicate în realizarea unui proiect de inovare, iar beneficiile se referă la profitul net estimat a se obține din vânzarea noului produs. Dacă raportul beneficiu
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]