5,216 matches
-
imorale; 2 UTC-iști care n’au mers pe linia trasată de UTC”. Cu părere de rău, nu am găsit la dosarul cercetat și fapte concrete dar putem specula fără teamă că vom greși prea mult. Carnetele roșii ce aveau inserțiile însemnelor comuniste (secera și ciocanul) deveniseră adevărate stigmate ale trădării pentru marea majoritate a locuitorilor României, dar și ale fricii prin urmare, opinăm că simpla lor arătare provoca groaza printre comercianți și crâșmari care deveneau dintr-o dată foarte servili față de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
poate fi un model de abordare a problemelor politice, sociale, economice, deoarece este clar că filtrul este unul creștin, iar abordarea este una jurnalistică. Impactul discursului lui Savatie Baștovoi 151 nu a fost cauzat doar de discursul media presărat cu inserții ale unui umanism profund, ci ține mai degrabă de un talent publicistic înnăscut, de un dar primit de la Dumnezeu pe care a știut să îl pună în slujba Celui ce i l-a dăruit. Consider că jurnalistul se naște, nu
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
of Mân is The IMAGINATION (subl. în text, n.m.)" (E: 273) și în ultima scrisoare a lui Blake adresată lui George Cumberland și datata 12 aprilie 1827: "The Real Mân The Imagination which Liveth for Ever" (E: 783). Într-o inserție din Annotations to Berkeley's Siris, Blake atribuie antropomorfizarea lui Dumnezeu concepțiilor teologice ale lui Isus, Avram și David, ale căror vederi intra în coliziune cu abstracțiunile lui Platon și Aristotel: "Jesus aș also Abraham & David considerd God aș a
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
cu părinții: "Unii tineri manifestă adesea, într-o manieră patetică, sentimentul că nu pot fi salvați decît prin solidarizarea cu un Conducător". Această constatare face parte dintr-unul din studiile cele mai temeinice ale lui Erik Erikson asupra modalităților de inserție a adolescentului în normele de organizare socială 36. Repudiind autoritatea paternă existentă, explică Erikson, i se pare foarte greu sâ-și asume răspunderea autonomiei personale. Imaginile prenatale, recuzate sau contestate, sînt astfel, în mod firesc, "înlocuite de ierarhia imaginilor conducătorului, imagini
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
liniștitele călătorii. E ceea ce vor spune din nou versurile lui Péguy: Ceea ce în acele vremuri moarte devenise moarte Nu era decît o firească și liniștită plecare .... Ziua plecării era ca un frumos port. Vis al bucuriei în armonie, al perfectei inserții a omului în ordinea universală, căutare a purității, aceasta este viziunea sacralizantă a Edenului celest, căreia îi corespunde pe un alt plan imaginea într-un fel laicizată a "stării de natură", aceea care la apogeul secolului Luminilor a fost visată
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
categoriile cele mai productive. Iată un ultim exemplu al acestei stări "critice", aspect asupra căruia majoritatea teoreticienilor acelei mistici a unității revin cu deosebită insistență: situația în care se află femeia, problemele ei tragice, create în vremea noastră, de condițiile inserției sale în organizarea colectivă. "Nu există nimeni, spunea în legătură cu aceasta Michelet în 1859, care să nu vadă ceea ce este cel mai important acum. Printr-un curios concurs de împrejurări sociale, religioase, economice, bărbatul trăiește despărțit de femeia lui [...]. Ceea ce e
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
un exemplu cu totul deosebit; e vorba de tulburările mintale ale unor muncitori africani care au emigrat în Europa. Roger Bastide arată în mod convingător că aceste tulburări existau în stare latentă înainte de transferarea subiecților într-un alt cadru de inserție socială 93. Dar, în contextul tradițional ai vieții comunitare africane, ele erau ținute sub control. Frînele au cedat odată ce au încetat să funcționeze supapele de siguranță. Intr-o situație de vid cultural, de ruptură de mediu, simptomele nevrotice au atins
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de stabilit care ar trebui să fie caracteristicile acestuia, precum și raportul preț-calitate cel mai convenabil; iar în al treilea rând, "produsul" procesului educațional are (ar trebui să aibă) valoare în sine, contează în primul rând prin caracteristicile sale unice, înainte de inserția sa socială. Totuși, prin substituirea limbajului educației cu limbajul învățării, prin modelarea relației educaționale ca relație economică scopul școlii pare a fi acela de a "livra" societății anumite "piese", gândite ca având strict o funcționalitate economică și o durată temporală
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Poate că manualul este cel mai bun exemplu de non-lucru: "Manualele prezintă uniformitate în multe feluri. Ele au, de regulă, aceeași mărime, aceeași dimensiune a paginii, glosare, bibliografii și indexuri asemănătoare. Fiecare capitol are adesea același format: prezentarea capitolului, introducere, inserții pentru discuții suplimentare, fotografii (de obicei color), glosarul capitolului și rezumatul acestuia". (Ritzer, Mcdonaldizarea societății, 2010, p. 55) În mod evident, un asemenea manual este suportul perfect pentru un examen de tip grilă. Grila este marca mcdonalizării, adică a "nimicului
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
cu învățarea și va decide ce să învețe, când să învețe, cât să învețe, cum să învețe. Cum se poate păstra influența primei consecințe (cea pozitivă) și cum se poate diminua influența celei de-a doua consecințe (cea negativă)? Prin inserția informalului (la nivel de cum mai ales) în formal. De altfel, copiii se refugiază masiv în mediul virtual, pentru că acolo pot recupera libertatea și riscurile (virtuale), responsabilitatea pentru ceea ce decid și fac. În realitate, copiii trăiesc la granița dintre real și
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
școlii și familiei. Existența lui nu este pusă în pericol, de aceea nici nu se va produce o mobilizare a "instrumentelor" biologice de luptă pentru că pericolul este ascuns. Pericolul mortal este acela de a ajunge un marginal frustrat, incapabil de inserție eficientă în țesătura socială. Capitolul 6 Autoritatea pe care am uitat-o Luminile erau obsedate de cunoaștere și de forța eliberatoare a acesteia; calea regală de acces la cunoaștere considerau luminiștii este rațiunea, iar utilizarea rațiunii în acest scop este
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
puternic de fuzarioza porumbului și de tăciune; rezistență foarte scăzută la cădere datorită sistemului radicular slab dezvoltat precum și din cauza distrugerii de către boli ale țesuturilor vegetative de susținere; panicul foarte sărac în ramificații, în multe cazuri existând numai câteva ramificații secundare; inserție foarte joasă a știuleților pe plantă, chiar în apropiere de sol; pedunculul știuleților foarte lung, atârnând până în apropierea suprafeței solului; sistem foliar foarte sărac, cu număr redus de Populație de porumb din rasa Hăngănesc, cultivată de țărani în localități din
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
roboți” sau niște ființe pasive. Pregătirea tinerilor pentru viață presupune cultivarea și dezvoltarea unor calități cu adevărat umane, formarea unor competențe cheie (cunoștințe, deprinderi, abilități și atitudiniă de care au nevoie pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru incluziune socială și inserție profesională. Această carte se adresează cu precădere elevilor care doresc să-și însușească tehnici și deprinderi de învățare eficientă, să-și formeze un stil propriu de învățare care să fructifice capacitatea de a gândi și acționa liber și creativ specifică
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
anticipând schimbările care se presupune că vor avea loc la nivel economic, politic, social și cultural. Aceste exigențe s-ar putea rezuma în: capacitate de gândire critică și divergentă; motivație și disponibilitate de a reacționa pozitiv la schimbări; capacitate de inserție socială activă. Pentru a răspunde într-o formă optimă acestor exigențe ființa umană învață să învețe și își dezvoltă obișnuința de a învăța eficient. A învăța să înveți înseamnă de fapt a afla ce metode de învățare există și a
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
etc. Obiectivul general al disciplinei Educație fizică constă În dezvoltarea aptitudinilor bio-psiho-motrice și formarea capacității elevilor de a acționa asupra acestora, În vederea menținerii permanente a stării optime de sănătate, asigurării unei dezvoltări fizice armonioase și manifestării unei capacități motrice favorabile inserției profesionale și sociale. Disciplina Educație fizică contribuie, În general, prin cunoștințele, abilitățile și atitudinile specifice, la toate domeniile de competență importante și cu precădere la cele care vizează domeniile: „a Învăța să Înveți”, competențe interpersonale, interculturale, sociale și civice și
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
După un prim capitol care prezintă cadrul teoriei secvențiale, capitolele 2 și 5 sunt consacrate formelor monogerate (povestire, descriere, argumentație, explicație), iar capitolul 6 are o formă compozițională poligerată (dialog). În ceea ce privește capitolul 7, acesta are drept obiectiv ilustrarea modului de inserție a secvențelor narative într-un gen dialogal prin excelență: teatrul. Am ales să vorbesc despre teatrul clasic pentru a arăta ce este un gen narativ și pentru a explica prezența capitolelor precedente: o repertoriere a practicilor discursive cele mai complexe
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
De atunci, acest capitol a mai fost completat cu analiza unor alte exemple și cu câteva reajustări în "Abordare pragmatică și textuală a monologului clasic" (Champ du signe, Presses Universitaires du Mirail, Toulouse, 1966: 159-173). În plus, am examinat gradualitatea inserției "Argumentației în dialog" într-un articol din numărul 112 al Langue Française (1996: 31-43). Una din principalele motivații ale teoriei secvențiale este reflecția asupra eterogenității compoziționale a textelor. Să ne amintim că, din această perspectivă, tipologiile de la nivelul 7 nu
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
este suficientă pentru a garanta succesiunii de tipul (1) o coeziune suficientă. Într-o singură frază tipografică și un singur act de enunțare se poate ajunge la zece niveluri de delimitare sintactică (expansiuni prepoziționale interne sintagmei nominale atribut clasic și inserția unei noi propoziții relative). Dacă, în poemul lui Desnos, lipsa de coeziune-repetiție este flagrantă, aceasta se datorează faptului că elementul de legătură dintre fiecare nouă propoziție și precedenta este prea puțin nuanțat, condițiile de reluare fiind absolut insuficiente. Tranzițiile determină
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
fi valabile decât în aceste cazuri simple de structuri secvențiale (cvasi)omogene. Aplicată pe corpusuri mai complexe prin natura lor, abordarea secvențială permite luarea în considerare a cazurilor de structuri secvențiale eterogene. Două noi cazuri reprezentative apar de această dată: inserția secvențelor eterogene și dominanta secvențială. Atunci când secvențe de diferite tipuri alternează, apare o relație între secvența inserantă și secvența inserată. Astfel, ceea ce numim exemplum narativ corespunde structurii: [secvență argumentativă [secvență narativă] secvență argumentativă]; prezența unei descrieri într-un roman poate
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
poate corespunde structurii [secvență narativă [secvență dialogală] secvență narativă], iar cea a unei povestiri într-un dialog poate fi redată prin schema inversă: [secvență dialogală [secvență narativă] secvență dialogală]. Eterogenitatea este un fenomen binecunoscut de către scriitori, astfel încât atunci când are loc inserția unei secvențe eterogene, ea urmează adeseori proceduri de delimitare foarte stricte. Marcajul zonelor de frontieră, locul inițial și cel final de inserție, este codificat atât în povestirea orală (Intrare-prefață și Rezumat, în deschidere, Încheiere sau Morală-evaluare, în închidere), cât și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
inversă: [secvență dialogală [secvență narativă] secvență dialogală]. Eterogenitatea este un fenomen binecunoscut de către scriitori, astfel încât atunci când are loc inserția unei secvențe eterogene, ea urmează adeseori proceduri de delimitare foarte stricte. Marcajul zonelor de frontieră, locul inițial și cel final de inserție, este codificat atât în povestirea orală (Intrare-prefață și Rezumat, în deschidere, Încheiere sau Morală-evaluare, în închidere), cât și în dramaturgia epocii clasice. Prezența fragmentelor narative în textul dialogal al unei piese de teatru a făcut obiectul numeroaselor reflecții în epoca
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
fragmentelor narative în textul dialogal al unei piese de teatru a făcut obiectul numeroaselor reflecții în epoca clasică: este vorba explicit despre problema gestionării unei astfel de eterogenități (de această problemă ne vom ocupa în capitolul 7). Pentru ceea ce înseamnă inserția secvențelor descriptive în narațiunile romanești, sunt utilizate sintagmele introductive-tip și clauzulele la fel de stereotipe (pentru o analiză detaliată vezi Hamon, 1981; Adam și Petitjean, 1989). Celălalt tip de structură secvențială eterogenă nu corespunde inserției (mai mult sau mai puțin marcată
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în capitolul 7). Pentru ceea ce înseamnă inserția secvențelor descriptive în narațiunile romanești, sunt utilizate sintagmele introductive-tip și clauzulele la fel de stereotipe (pentru o analiză detaliată vezi Hamon, 1981; Adam și Petitjean, 1989). Celălalt tip de structură secvențială eterogenă nu corespunde inserției (mai mult sau mai puțin marcată) unei secvențe (mai mult sau mai puțin completă), ci melanjului, de această dată, de secvențe de diferite tipuri. Relația poate fi numită în acest caz de dominantă, după formula [secv. dominantă > secv. dominată] care
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
aici relațiile constante dintre dimensiunea locală microstructurală și globală secvențială a faptelor de limbă. O propoziție dată nu poate fi definită ca fiind narativă sau descriptivă sau de altă natură, decât în lumina dublului joc al caracteristicilor gramaticale și al inserției acesteia într-un cotext, într-o succesiune de propoziții pe care interpretantul le leagă între ele. O propoziție evaluativă ca cea din exemplul (17) nu poate fi interpretată fără a lua în considerare cotextul. La fel se întâmplă cu toate
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
mă privește, constrângerile morfo-sintactice și semantice care exclud (14), (15) și (16) dintr-o succesiune strict narativă de propoziții nu trebuie separate de considerațiile secvențiale. Este o constrângere datorată modului de înlănțuire care, în ultimă instanță, face posibilă (sau imposibilă) inserția anumitor propoziții într-o secvență narativă. Această constrângere globală, precum și caracteristicile gramaticale transformă propozițiile (11) și (18) în nuclee narative, iar propozițiile (12), (19) și (21) în expansiuni descriptive. Lingvistica textuală se impune aici, mai mult decât oriunde, fără a
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]