4,971 matches
-
tendință exagerată de a domina pe ceilalți, de a se impune cu orice preț în colectivul în care-și desfășoară activitatea, se închide tot mai mult într-o stare narcisistă lumea din afară căpătând pentru ea doar un rol pur instrumental, acela de a servi la promovarea, sporirea și întreținerea tendințelor sale egocentrice. Numeroasele conflicte în care va intra cu colegii, ca urmare a manifestărilor sale de formă megalomanică, constituie dovada că funcția de reglare și integrare în comunitatea căreia aparține
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
o forță agresivă în fața unui rival al său din aceeași specie”. („Examenul critic...”, p. 40). În acest sens, H. Kendler arată că învățarea joacă un rol important în determinarea felului de comportament ca răspuns la frustrare: „Agresiunea este un răspuns instrumental care poate avea diferite consecințe; când agresiunea poate elimina sursa frustrației sau minimaliza efectele ei, aceasta se întărește și tinde a persista. S-a constatat, însă, că atunci când șoarecii sunt în mod repetat frustrați, ei învață să tolereze frustrația fără
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Hofstede, 1980, 1991; Hall, 1976) condus pe Gudykunst et al. (1988) la identificarea a patru stiluri culturale de comunicare, plasate de-a lungul unui continuum: stilul direct vs indirect; stilul elaborat vs exact vs succint; stilul personal vs contextual, stilul instrumental vs afectiv. Stilul direct vs indirect. Culturile individualiste (de pildă cultura americană) își asociază valori precum deschidere comunicativă și onestitate, manifestate printr-o comunicare verbală explicită, precisă, directă, creativă, onestă, în timp ce culturile colectiviste (de exemplu, culturile asiatice) asigură armonia în cadrul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de formalism; deicticele spațio-temporale, a pronumelor personale sunt proiecția în text a vorbitorului. Stilul contextual (Coreea, Burundi) se bazează pe informația implicită partajată de interlocutori, pe proiecția în text a statutului social și a relațiilor ierarhice, formale dintre interlocutori. Stilul instrumental vs afectiv. Stilul instrumental (folosit de americani) presupune o comunicare orientată spre receptor și centrată pe rezolvarea problemelor, în timp ce stilul afectiv presupune comunicarea orientată spre emițător și centrată pe construirea relației cu interlocutorul. Stilul afectiv poate fi: de tip deferent
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a pronumelor personale sunt proiecția în text a vorbitorului. Stilul contextual (Coreea, Burundi) se bazează pe informația implicită partajată de interlocutori, pe proiecția în text a statutului social și a relațiilor ierarhice, formale dintre interlocutori. Stilul instrumental vs afectiv. Stilul instrumental (folosit de americani) presupune o comunicare orientată spre receptor și centrată pe rezolvarea problemelor, în timp ce stilul afectiv presupune comunicarea orientată spre emițător și centrată pe construirea relației cu interlocutorul. Stilul afectiv poate fi: de tip deferent (ca în culturile din
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
relativă. Kuhn aseamănă modul de a face știință normală cu rezolvarea de puzzles: „A rezolva o problemă de cercetare normală înseamnă a obține anticipatul într-un chip nou și, pentru aceasta, trebuie rezolvate tot felul de puzzles complexe, de natură instrumentală, conceptuală și matematică”3. Obiectul cercetării în științele naturale este ca o imagine perfect determinată, pe care cercetătorul trebuie să o reconstruiască, identificând piesele din care este alcătuită și felul în care se îmbină. Iar acest lucru se întâmplă atâta timp cât
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
capitolului. Citatul exprimă în câteva cuvinte una dintre problemele cercetării sociologice: dacă dorim să construim un model teoretic, dublat de unul empiric, care să descrie perfect realitatea, complexitatea lui va fi atât de mare încât își va pierde complet valoarea instrumentală. Ca atare, va trebui să ne mulțumim cu un model (teoretic și empiric) simplificat, care să aproximeze cât mai bine realitatea. Acest lucru ne duce la esența principiului simplității, care afirmă că este preferabil să avem un model cât mai
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
planificare, strategii privind atragerea de fonduri/resurse etc.); • managementul operațional al resurselor umane, adică managementul relațional (motivarea membrilor organizației, animarea echipelor, conducerea reuniunilor de lucru, negociere, gestionarea timpului, comunicarea cotidiană în organizație etc.); • managementul operațional al resurselor materiale, adică managementul instrumental (se referă la decizie, delegarea responsabilităților, descrierea funcțiilor și activităților pentru fiecare componentă/poziție din organigrama instituției, coordonarea proiectelor etc.). Pentru a înțelege importanța fiecărui element din cadrul procesului managerial al unei organizații putem compara managementul cu un lanț compus dintr-
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
flexibilitate, curiozitate și creativitate; dezvoltarea capacității de a face alegeri responsabile, nelăsând altora decizia pentru viitorul propriu; angajarea socială; dorința de a se depăși în permanență; reîmprospătarea continuă a cunoștințelor, nu de dragul acumulării, ci pentru a degaja esențialul. 4. Scopuri instrumentale: a învăța pentru a învăța; a învăța împreună cu alții; a dezvolta capacitatea de a profita de experiența educativă deja dobândită; a avea inițiativa învățării. Din examinarea obiectivelor de mai sus rezultă o constatare: filosofia educației permanente este aceea de a
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
și îndeletniciri manufacturiere, dar să desfășoare și activități intelectuale. Exista o instruire în producție, dar se predau, pentru toți membrii, de către profesori specializați, și următoarele discipline: economie politică și „soțială”, teoria și practica agricolă, matematica și ingineria, muzica (vocală și instrumentală), desenul, jocurile. Fiecăruia după posibilitățile de asimilare și gradul de instrucție dobândit anterior! Un mare accent se punea pe învățământul agricol, teoretic și practic. În orientarea participanților acționa principiul „atracției” corespunzătoare pentru învățătură, fluctuațiile de la o grupă de studiu la
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
s Model: Government Failure and Public Sector Reform in Advanced Indstrial Democracies”, The Review of Policy Research, 19, p. 1. Downs, Anthony, 1967, Inside Bureaucracy, Little, Brown, Boston. Dunleavy, Patrick, 1985, „Bureaucrats, Budgets and Growth of the State: Reconstructing an Instrumental Model”, British Journal of Political Science, vol. 15, 2, pp. 299-328. Dunleavy, Patrick, 1991, Democracy, Bureaucracy and Public Choice: Economic Explanations in Political Science, Harvester Wheatsheaf, Hemel Hempstead. Dunleavy, Patrick; O’Leary, Brendan, 2002, Teoriile statului. Politica democrației liberale, Epigraf
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
ridicat, iar unii sunt factor de decizie în familie. Vizitele justifică și achiziția unui automobil de fabricație străină, în leasing, a cărui factură intră la cheltuielile firmei.”1 Între medicul de familie și pacient a intervenit însă o relație predominant instrumentală, formală, în care interesul strict medical era secundar. Pacientul folosea medicul de familie ca să obțină trimitere la specialist (de regulă, unul din spital) și rețete compensate. De asemenea, medicul avea nevoie de pacienți pentru a-și completa lista. „Înainte, pacientul
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Proba de certificare a competențelor lingvistice de comunicare în limba română are următoarele caracteristici: - comunicare orală, verbală, directă; - comunicare interpersonală preponderent unidirecționată (comunicarea bidirecționată apare, de obicei, ca secvență finală, când evaluatorii intră în dialog cu candidatul); - comunicare oficială (ascendentă), instrumentală (scopul explicit este evaluarea competențelor lingvistice ale candidaților). Având în vedere aceste tipologii, candidații trebuie săși adecveze ținuta, comportamen tul și discursul la contextul situației de comunicare. 3.1. Componenta verbală Pregătirea răspunsului începe cu o lectură rapidă, de orientare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
față de informația transmisă se disociază (situația purtă torului de cuvânt, de exemplu, sau, în opera literară, a personajului narator de tip mesa ger, ori situația actorului - emițător al replicilor dramatice a căror sursă este autorul dramatic). În situația comunicării uzuale/instrumentale (nonartistice), emițătorul joacă rolul principal, atât ca locutor în cursul unui dialog/monolog oral, cât și ca autor al unui mesaj scris. Emițătorul este de cele mai multe ori individual, dar poate fi și colectiv (de pildă, DOOM, publicat în 2005 sub
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
real care scapă investi gării raționale; este esențialul din om, inapt pentru logică“ (Ernesto Sabato). 1.2. Scopurile comunicării. Tipologia situațiilor de comunicare verbală În mod firesc, orice act de comunicare lingvistică vizează unul sau mai multe scopuri. -Paradigma comunicării instrumentale are în vedere finalități pragmatice, cogni tiveducative sau de divertisment. - Scopul informativ urmărește transmiterea unei serii de date, de informații, de cifre, de rezultate etc. întrun discurs obiectiv. Este prioritar în cazul textelor științifice și al celor juridic administrative. Comunicările
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de a înlocui vechile convenții (genul liric semnalat prin convenționala majusculă la începutul fiecărui vers, prin paginarea speci fică a textului, distribuit în versuri și strofe etc.) cu indici noi ai poeticității. Limbajul poetic este astfel diferențiat de limba comună, instrumentală, prin ieșirea din paradigma restrictivă a ortografiei. Aceste abateri de la normă pot fi justificate și prin faptul că actul crea ției nu este în mod obligatoriu logic, rațional; textul dobândește un caracter frag mentar, eliptic, sensurile poetice se aglomerează prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
regiuni care nu sunt pe hartă, peisaje dintr-o realitate minunată, o a doua realitate, existentă doar în imaginea idealizata a personajului. Tangoul este expresie universală, ca și jazzul și flamenco, surorile sale de epocă. Cuprinde patru arte frumoase: muzică instrumentala, dansul, poezia și vocea. Personalitatea și protagoniștii săi ajung pe ecran, pe scenă, în gândire, în literatura, teatru, român, dar și în muzică clasică, de cameră, operă și balet, care îi preiau stilurile, temele și coregrafia. "Sábato, scriind Despre eroi
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
în ciuda anteriorității sale temporare. Mijloc - expresie a interferenței semnificative între stimulările prezente în activitățile de învățare (Sa) și a celor prezente în momentele de control și evaluare a activității de învățare (Sg); motivul se comută asupra desfășurării activității (are valoare instrumentală) sau asupra variabilelor intermediare ale activității; motivația însăși apare elevului ca proces mediator al activității sale. Sursă - manifestare a echilibrului stărilor comportamentale de apropiere, de acceptare (Ca) cu cele ale comportamentului de respingere, nonacceptare (Cr) a valorilor, metodelor sau a
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
înșeală, cuminte/obraznic, iar faptele sunt judecate după consecințele lor. Stadiul 1 - al moralității ascultării în care pedeapsa și recompensa sunt criterii foarte puternice, evitarea pedepsei și supunerea la normă, apar ca avantaje personale imediate. Stadiul 2 - al moralității hedonismului instrumental naiv - conformarea la normă este sursă de beneficii, trebuie realizată pentru că fiind recompensată poate fi și plăcută în consecințele sale. II Nivelul moral - convențional (10 - 13 ani) Este nivelul conformării la normele exterioare și al jucării rolului de copil așa cum
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
de deteriorare a legăturilor din sistemul de cunoștințe, abilități și atitudini creative, mărește capacitatea adaptativă a elevului la situații - problemă care cer operativitate, mobilitate cognitivă și decizională în situații complexe, ca și disponibilitățile de folosire creativă a achizițiilor cognitive și instrumentale. 2. Analiza modului în care funcționează și se manifestă motivele învățării școlare ne-a condus la a ne situa pe pozițiile unei psihopedagogii diferențiate cu accente cognitive și dinamice. Din această perspectivă a fost analizată sfera intereselor școlare, a atitudinilor
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
ei este acela că nu sunt foarte sigură dacă utilitarismul și libertarianismul sunt teorii ale dreptății în distribuția serviciilor medicale în mod radical distincte de egalitarianism, prioritarianism sau suficientism. Utilitariștii sau libertarienii apără, de obicei, e adevărat, doar în mod instrumental, unul sau altul dintre aceste trei idealuri. Libertarienii care și-au îndreptat atenția spre problema distribuției juste a serviciilor medicale apără, de obicei, idealul suficientist al acesteia 42. La fel stau lucrurile și în cazul utilitariștilor 43. Așa cum vom vedea
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
teorii alternative. Prima dintre ele ar putea fi aceea conform căreia importanța specială a îngrijirilor medicale constă în rolul lor strategic ca și condiție necesară pentru realizarea proiectelor noastre de viață, oricare ar fi acestea. Sănătatea are o importantă valoare instrumentală. Oricare ar fi țelurile sau obiectivele noastre specifice, avem nevoie de sănătate pentru a le realiza și prin urmare de îngrijiri medicale adecvate atunci când ne îmbolnăvim. Însă, argumentează Daniels, această teorie nu este complet adevărată. Țelurile și obiectivele particulare ale
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
serviciile medicale nu este o cerință a dreptății. Așa cum observă Sreenivasan, intuiția centrală pe care se bazează argumentul lui Daniels în favoarea accesului universal este aceea că între starea de sănătate a unui individ și oportunitățile acestuia există o puternică legătură instrumentală: fără o sănătate bună, un individ va beneficia de mult mai puține oportunități de a-și realiza planurile de viață în cadrul societății. Protejarea oportunităților existente ale unui individ necesită, altfel spus, protejarea stării sale de sănătate. Din această intuiție centrală
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
ale membrilor unei societăți democratice. Din perspectiva prioritarianismului, egalitatea reprezintă o exigență a dreptății distributive numai atunci când constituie un mijloc de a îmbunătăți situația celor mai dezavantajați membri ai societății. Altfel spus, pentru un prioritarian, egalitatea are numai o valoare instrumentală, nu și una intrinsecă, așa cum consideră egalitarienii. În ciuda similitudinilor cu suficientismul menționate, prioritarianismul este o teorie a dreptății distinctă de suficientism. Prioritarienii interpretează diferit și trag concluzii diferite față de suficientiști în privința dreptății sociale. Să presupunem următoarea situație ipotetică: suntem puși
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
psihopedagogică în psihologia școlară. Alături de metodele împrumutate și adaptate necesităților specifice, psihologia școlară își elaborează însă și propriile ei metode cu o fizionomie distinctă și aplicabile doar în investigarea și cunoașterea elevilor. III. Clasificarea metodelor Metodele psihologiei au un caracter instrumental, de intervenție, informare, interpretare și acțiune. Ele pot fi clasificate după mai multe criterii: • după caracterul lor: obiective și subiective; • după specificul relațiilor investigate: calitative și cantitative; • după natura relației cercetător - subiect: directe și indirecte; • după scopul lor: metode de
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]