15,922 matches
-
Smaranda Bratu Elian Dacia Maraini s-a născut la Florența în 1936. Fiică a faimosului etnolog, antropolog și orientalist Fusco Maraini, aparținând unei familii de intelectuali cu durabile veleități scriitoricești, și a Topaziei Allicata de Salaparuta, vlăstar emancipat și nonconformist al unei străvechi familii aristocratice siciliene, Dacia pare să fi moștenit de la ambii părinți spiritul de libertate, simțul dreptății și curiozitatea tinerească lipsită de prejudecăți cu
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
un bun cunoscător al României (născut la Cluj, a studiat tot acolo filosofia și filologia clasică, emigrînd ulterior în Ungaria, unde s-a numărat printre disidenții cei mai redutabili) și un om de o sclipitoare inteligență, iuțeala de mînă a intelectualilor români înscriși în replică nu trebuie să ne mire. Scrisoarea însăși e un minunat prilej de a discuta lucruri care ne privesc îndeaproape sau pe care le-am tot amînat, conform obiceiului pămîntului (dar să nu exagerăm: nici noi n-
G.M. Tamás față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16366_a_17691]
-
fac, de la un punct încolo, o varză de toată frumusețea (i-a spus-o și Pleșu). În ce mă privește, mă despart de autorul scrisorii în trei puncte, care mi se par importante: 1. Tamás adoptă în considerațiile sale despre intelectualii români de ieri și de azi, despre regimul Ceaușescu și despre tragicomica ascensiune a lui Vadim în alegerile recente o perspectivă de stînga, pe care n-ar fi cinstit să i-o reproșez, dacă nu l-ar conduce la eroarea
G.M. Tamás față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16366_a_17691]
-
replica sa, Z. Ornea a alcătuit o întreagă listă. Capcana monopolistă la care m-am referit își arată aici roadele: Tamás ajunge să susțină, ca și comuniștii români de după 1944, că extrema dreaptă a fost dominantă, în interbelic, că toți intelectualii marcanți ai vremii (cu excepția comuniștilor, firește, sublimi, dar lipsind aproape cu desăvîrșire) au fost naționaliști, șovini, antisemiți. Nu apelul lui Tamás de a admite "păcatele tinerețelor" lui Eliade, Cioran sau Noica e supărător - el e perfect justificat și discuția se
G.M. Tamás față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16366_a_17691]
-
politicii, 22, Orizont de la Timișoara, Familia de la Oradea, Adevărul literar și artistic, nu în ultimul rînd România literară, au reacționat în spirit liberal și democrat, și de stînga și de dreapta, la toate aceste fenomene. De unde, oare, ideea că tot intelectualul român de azi acceptă tacit naționalismul sau pe fanii postumi ai mareșalului Antonescu? Cred că Tamás nu ne citește, cum nu ne citește Mircea Iorgulescu (dar pe el însuși, din Dilema, de ce nu s-o fi citind?). Și, apoi, Humanitas
G.M. Tamás față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16366_a_17691]
-
îi repugnă ideea de patriotism. Cum să fi pierdut Păunescu sau Vadim Tudor prilejul de-a se așeza tacticos la rând, clădindu-și soclurile în consecuția lui Decebal, Mihai Viteazul, Bălcescu și, bineînțeles, a marelui Ceaușescu?! Și totuși, de ce tac intelectualii (și mai ales scriitorii) clujeni atunci când îi descoși în legătură cu Funar? Am aflat zilele trecute de ce - și nu cred că e o legendă: pentru că Funar e extrem de generos cu intelectualii și cu artiștii! Clujul e municipalitatea care acordă cele mai consistente
Fecioara Nuți și păsăroiul Cristi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16367_a_17692]
-
Viteazul, Bălcescu și, bineînțeles, a marelui Ceaușescu?! Și totuși, de ce tac intelectualii (și mai ales scriitorii) clujeni atunci când îi descoși în legătură cu Funar? Am aflat zilele trecute de ce - și nu cred că e o legendă: pentru că Funar e extrem de generos cu intelectualii și cu artiștii! Clujul e municipalitatea care acordă cele mai consistente subvenții și avantaje publicațiilor culturale, galeriilor de artă, muzeelor, teatrelor și altor instituții specifice. Cu instinctul lui de politician frust dar nu prost, Funar a intuit pe cine trebuie
Fecioara Nuți și păsăroiul Cristi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16367_a_17692]
-
trebuie să flateze și pe cine să anihileze. Dacă în alte mari orașe ale României a-i solicita, ca artist, sprijin primarului e ca și cum - vorba lui Faulkner - i-ai cere un clopoțel șarpelui cu clopoței, Funar știe să asculte doleanțele intelectualilor și nu se scumpește la tărâțe. Știu că nu foarte mulți clujeni s-au înghesuit, cu prilejul rușinosului, prostescului protest împotriva folosirii maghiarei în administrația locală, sub statuia cu aspect sexual a lui Avram Iancu. Știu că, exact ca la
Fecioara Nuți și păsăroiul Cristi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16367_a_17692]
-
politicienii români nu pare serios preocupat de ceea ce se petrece sub ochii noștri. Spre deosebire de G.M. Tamas, a cărui "Scrisoare către prietenii șsăiț români" (publicată în revista "Dilema") a scandalizat atâta lume (nu și pe mine, mărturisesc!), în care contestă dreptul intelectualilor din țară de a-l ataca pe Vadim Tudor, pentru că ar proveni din aceeași familie spiritual-ideologică, adică din național-fascismul interbelic, eu constat că nu doar intelectualilor, dar nici politicienilor nu le trece prin cap să-l atace pe Vadim! Și
Fecioara Nuți și păsăroiul Cristi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16367_a_17692]
-
Dilema") a scandalizat atâta lume (nu și pe mine, mărturisesc!), în care contestă dreptul intelectualilor din țară de a-l ataca pe Vadim Tudor, pentru că ar proveni din aceeași familie spiritual-ideologică, adică din național-fascismul interbelic, eu constat că nu doar intelectualilor, dar nici politicienilor nu le trece prin cap să-l atace pe Vadim! Și nu pentru că ar fi conduși de o identică ideologie (această afirmație a contradictoriului intelectual budapestan e o pură prostie!) Ci pentru că, fără excepție, de la liberali și
Fecioara Nuți și păsăroiul Cristi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16367_a_17692]
-
aceeași familie spiritual-ideologică, adică din național-fascismul interbelic, eu constat că nu doar intelectualilor, dar nici politicienilor nu le trece prin cap să-l atace pe Vadim! Și nu pentru că ar fi conduși de o identică ideologie (această afirmație a contradictoriului intelectual budapestan e o pură prostie!) Ci pentru că, fără excepție, de la liberali și țărăniști la pediști și pedeseriști, sunt prea prinși în mucozitățile propriei meschinării pentru a vedea și a le păsa de ce se întâmplă cu adevărat în România. Pe acest
Fecioara Nuți și păsăroiul Cristi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16367_a_17692]
-
-o rup pe franțuzește în ritmul sâmburilor de măsline pe care le mastică temeinic între măselele tip vipia iar englezește cam cât prim-soliștii din corul muților (am aflat că avem și așa ceva pe metafizicele noastre plaiuri!), evident că un intelectual sobru precum Răzvan Ungureanu șochează. Șochează de la felul în care știe să zâmbească la ideile pe care le susține, pentru că în lumea burtos-danubiană astfel de valori n-au nici un fel de trecere. La noi, intelectualul de bodegă și demagogul de
Soia și ciocanul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16385_a_17710]
-
noastre plaiuri!), evident că un intelectual sobru precum Răzvan Ungureanu șochează. Șochează de la felul în care știe să zâmbească la ideile pe care le susține, pentru că în lumea burtos-danubiană astfel de valori n-au nici un fel de trecere. La noi, intelectualul de bodegă și demagogul de tribună, care în public te spurcă iar în privat te îmbrățișează "cu muci", cum zice Caragiale, sunt preferați cuiva ai cărui pori emană civilitate, politețe, competență, farmec și dorință de a construi o țară la
Soia și ciocanul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16385_a_17710]
-
trece la...; a începe să facă...". Foarte la modă e și reflexivul a se da urmat direct de un substantiv sau un adjectiv, "a se prezenta ca..., a pretinde, a se preface că este într-un anumit fel": "Ne dăm intelectuali?" (S. Preda, 1988: 136);"vicepreședintele (...), se dă "epurat politic"" (România liberă = RL 2116, 1997, 19); "îmi pare foarte rău că dînșii, care se dau moderni și deștepți, stagnează acum reforma în învățămînt" (RL 2419, 1998, 3); "30 000 de olteni
"Dă bine..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16412_a_17737]
-
pe șoferul mașinii în care se afla Priboi. Dar cu martorul din mașină cum rămîne?!!! * Octavian Paler s-a despărțit de România liberă: Ceea ce a umplut însă paharul a fost o descoperire pe care am făcut-o întîmplător. Un reputat intelectual, colaborator al ziarului, a socotit că-mi poate lua apărarea (față de atacurile apărute în același ziar împotriva lui Octavian Paler, n. Cronicar), dar articolul său a fost refuzat. Aceasta m-a silit să înțeleg că am devenit la România liberă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16400_a_17725]
-
nostru tehnologic și economic - este un hârb atât de jalnic ?... De ce, când suntem intervievați pe stradă în legătură cu atribuțiile instituțiilor statului, dăm răspunsuri atât de tembele?... De ce unii dintre noi năvălesc în capitală să răstoarne guverne și să-i "pedepsească" pe intelectuali cu bâte preistorice?... Dacă suntem atât de deștepți și civilizați, atunci de ce suntem atât de proști și sălbatici? * Pentru că nu vrem sau nu putem să înțelegem că "acum" trebuie să flecărim cu măsură și să muncim mai bine și mai
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
temeliile teoretice, presupozițiile și aspirațiile, un set de concepte fundamentale, o metodă distinctă de a citi literatura? Pe scurt, răspunsul ar fi: nu. Mai în detaliu, răspunsul ar fi cu totul altul. La origine, noul istorism a fost răsfățul unor intelectuali americani dezamăgiți de rigiditatea noii critici (New Criticism) și deopotrivă sceptici față de ideologia marxistă dar mai cu seamă dezgustați de vocabularul marxist (cu ale sale "supraproducție", "bază" și "consum"). Importurile sale teoretice soseau, aflăm în prefața acestui volum, în egală
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
toate speranțele în ajutorul discret al acestuia. Cealaltă mână ar trebui, ne atrage atenția dl. Iliescu, să stea întinsă la bănci străine, care ar băga ele în buzunare profitul, și nu cine spusesem mai dinainte. N-am semnat manifestul acelor intelectuali dintotdeauna opuși opiniilor d-lui Iliescu, dar care ne-au poftit să-l votăm, ca să nu se aleagă dl. Vadim. Nu e gustos să lingi unde ai scuipat și, în orice caz e neigienic. Însă ceea ce m-a împiedicat în
În fine, o prognoză optimistă! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16425_a_17750]
-
dintre Hannah Arendt și Mary McCarthy, descoperind astfel nu doar două puternice personalități individuale, ci o întreagă lume: intelectualitatea americană din anii '30-'60, grupată în bună măsură în jurul revistei Partisan Review. Pe lîngă mai sus amintitele doamne, între acești intelectuali se numărau Edmund Wilson, Philip Rahv și Lionel Trilling. M-a atras puternic la acest grup aerul lor de frondă - atît de necesar în atmosfera anilor din preajma războiului - dar poate mai ales profilul lor moral, mai curînd decît cel intelectual
Un intelectual new-yorkez by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16440_a_17765]
-
intelectuali se numărau Edmund Wilson, Philip Rahv și Lionel Trilling. M-a atras puternic la acest grup aerul lor de frondă - atît de necesar în atmosfera anilor din preajma războiului - dar poate mai ales profilul lor moral, mai curînd decît cel intelectual. Hannah Arendt e fără îndoială un nume de notorietate în Europa și în România, dar McCarthy, Rahv, poate chiar și Wilson ori Trilling, nu. Explicația nu constă doar în europenismul primeia și americanismul depărtat geografic al celorlați, ci ține mai
Un intelectual new-yorkez by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16440_a_17765]
-
fără îndoială un nume de notorietate în Europa și în România, dar McCarthy, Rahv, poate chiar și Wilson ori Trilling, nu. Explicația nu constă doar în europenismul primeia și americanismul depărtat geografic al celorlați, ci ține mai curînd de mentalitate. Intelectualul american simbolizat de unul din cei numiți mai sus poate părea suspect pe Bătrînul Continent: militant pînă la naivitate uneori, detașat pînă la imoralitate alteori, idiosincratic pînă la exasperare dar și capabil de o cuprindere universală a umanului în toată
Un intelectual new-yorkez by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16440_a_17765]
-
citadela propriului sine și loialitatea, deschiderea față de ceilalți. O tensiune care face din fiecare dintre membrii acestei grupări potențiale personaje de roman. Dar și o tensiune fertilă ca temă de reflecție, de problematizare, ca mod de a înțelege însăși misiunea intelectualului în societatea civilă. Lionel Trilling a murit în 1975 cu reputația de a fi fost poate cel mai important critic literar american al secolului. A lăsat în urmă cîteva cărți fundamentale, între care Beyond Culture și The Liberal Imagination, laolaltă
Un intelectual new-yorkez by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16440_a_17765]
-
bine de precizat, dacă la noi vestitul Kunisch a cules basmul (au fost două; capitolul cu pricina din carte e intitulat Basme valahe) direct din surse muntene. E mai curînd posibil să i le fi povestit cineva din conlocutorii săi intelectuali cu care se tot întreținea în franțuzește. Dar e meritul lui de a nu fi uitat basmul și a-l fi transcris în carte. Evident, Kunisch, venit la noi cu vaporul pe Dunăre, a poposit mai întîi în Ungaria, pe
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
Nicolae Manolescu Punctul de plecare pentru însemnările de mai jos îl constituie două numere din revista franceză Esprit (și anume cele din martie-mai 2000) și îndeosebi un dialog intitulat Sfîrșitul intelectualilor? cu Jacques Julliard și Michel Winock, republicat fragmentar în Lettre internaționale, ediția română din toamnă lui 2000. S-a discutat mult în ultima vreme despre rolul intelectualilor și despre contribuția lor politică. A existat chiar tendința de a-i opune
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16444_a_17769]
-
Esprit (și anume cele din martie-mai 2000) și îndeosebi un dialog intitulat Sfîrșitul intelectualilor? cu Jacques Julliard și Michel Winock, republicat fragmentar în Lettre internaționale, ediția română din toamnă lui 2000. S-a discutat mult în ultima vreme despre rolul intelectualilor și despre contribuția lor politică. A existat chiar tendința de a-i opune pe intelectuali politicienilor. Apelul la istorie n-a dus la clarificarea lucrurilor. incepand cu noțiunea însăși de intelectual, departe de a avea o definiție unanim acceptată. Prima
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16444_a_17769]