2,070 matches
-
persoane - și sunt la fel de convinși de dreptatea și moralitatea lor. Ușor sofistic, aș zice că atunci când susținătorii lui Băsescu sunt avertizați că s-ar putea să își facă mea culpa, se presupune implicit că ei sunt mai morali decât restul intelectualității, fiindcă altfel n-ai avea de ce să le pretinzi atâta rușine. Altora nu li se pretinde... Și-apoi se simt rușinați intelectualii care l-au susținut în 2004 pe Emil Constantinescu, un președinte slab și nesigur pe el? Nici vorbă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
România. Atât pe plan social, cât și pe plan politic, România a pornit în decembrie 1989 cu un handicap serios față de țările central-europene. Ca structură socială, ea rămânea devotată tripticului stalinist: două clase, muncitorimea și țărănimea, plus o categorie socială, intelectualitatea. Nu aveam o clasă intermediară cu potențial de clasă mijlocie. În timp ce, în lumea capitalistă dezvoltată, noile tehnologii revoluționare ale informaticii și computerului duceau la un declin al clasei muncitoare din punct de vedere numeric și al statutului social, săltând intelectualitatea
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
intelectualitatea. Nu aveam o clasă intermediară cu potențial de clasă mijlocie. În timp ce, în lumea capitalistă dezvoltată, noile tehnologii revoluționare ale informaticii și computerului duceau la un declin al clasei muncitoare din punct de vedere numeric și al statutului social, săltând intelectualitatea la un rol strategic în societate, în România, Ceaușescu se încăpățâna în predilecția brejnevistă pentru muncitorii manuali, baza socială ideală a partidului comunist. Politica antiintelectuală era aplicată pe o scară largă mai accentuat decât oriunde în Est - de la politica salariilor
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
încercat să-și răsplătească prietenii pentru plăcere printr-o propagandă pe deplin meritată și prea modestă. Capitolul întâi România contemporană literară și artistică Ar fi o neîntemeiată pretenție să sperăm ca, în câteva pagini, să facem un tablou complet al intelectualității românești de astăzi: aceasta are toată activitatea tinereții, toate resursele noutății, toată înflăcărarea unei renașteri. Ar trebui un volum întreg pentru a-i expune manifestările bogate și variate. Dar, în lipsa unei astfel de lucrări dezvoltate, ne va fi îngăduit să
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
e că am căutat cu oarecare înfrigurare în aceste dialoguri ceva mai multe discuții chiar pe marginea Raportului, în acel calm dintre doi prieteni speram să găsesc răgaz și pentru explicarea sau discutarea unor aspecte semnalate din zona civilizată a intelectualității românești. Nu apare așa ceva, e mai comod să-i beștelești pe, deja pateticii prin imoralitate și minciună, Iliescu, Voiculescu sau Roșca Stănescu. Fiindcă veni vorba despre viața politică extrem de vizibilă, cei doi au dexteritate incredibilă în a diagnostica boli retorice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
am cum să nu-l apreciez la rândul meu aici, pentru că fenomenul de respingere a manifestărilor religioase de orice fel a devenit, în ultima vreme, un fel de joc de societate și se fac eforturi să fie inclus în zona „intelectualității lucide“, în zona „minților dezghețate“ ș.a.m.d. Or, părerea mea e cu totul alta, dar nu despre asta mi-am propus să scriu acum. Problema în comunicatul B.O.R. e alta. Sărind ecumenic în sprijinul comunității musulmane, Biserica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
părere este pusă sub semnul îndoielii - iar motive pentru asta există. Încă de când a intrat în politică, talentatul și apreciatul istoric, publicist și, aș spune eu, scriitor Adrian Cioroianu a avut un tip de atitudine greu de digerat de către membrii intelectualității. Rapid, domnia sa a devenit o persoană remarcată de revistele glossy și s-a grăbit, poate nu conștient, să-și accentueze proaspăta imagine printr-o serie de apariții televizate, ba chiar prin unele extravaganțe care au stârnit atenția mediei de acest
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
că Adrian Cioroianu ar fi putut fi omul potrivit la locul potrivit, însă cu condiția de a nu-și fi asumat această poziție într-un moment atât de nepotrivit. Nepotrivit prin faptul că nu și-a rezolvat încă relația cu intelectualitatea, nepotrivit prin faptul că nu a avut timp suficient să-și exerseze mecanismele dialogului diplomatic cu presa, nepotrivit, în fine, din cauza contextului politic general. Astfel, în ciuda calităților sale și a ascensiunii cu aparență excepțională, e posibil ca Adrian Cioroianu să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
observabil de orice vizitator străin, care constată ineficiența reglementărilor internaționale, inapetența pentru democratizare a sistemului penitenciar românesc. O rememorare a codului de onoare existent în închisorile politice din anii 1948-1964 ne arată o viziune burgheză și creștină asupra închisorii, specifică intelectualității arestate, radical diferită de codul de onoare al condamnaților contemporani. Radu Ciuceanu fost deținut politic prezintă un "decalog al ocnașului"144: 1. În pușcărie să nu faci azi ce poți face mîine. 2. Tăcerea e cel mai mare rău al
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
închiderea sistemului față de influențele străine, dezvoltarea unei tradiții și identități puternice și căutarea explicației neajunsurilor în influența anumitor etnii inferioare sau periculoase (maghiarii, evreii, țiganii, arabii). Căutarea specificității "socialiste" și "românești" avea ca scop respingerea însăși a temei civilizației. Eforturile intelectualității comuniste de a crea modele alternative de civilizație carcerală nu au rămas fără urmări. În lupta împotriva profitului și eficienței pe care instituția occidentală le urmărea constant, s-a impus ca alternativă eliminarea totală a banilor, ajungîndu-se la o dependență
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
transferarea accentului de pe evaluarea bunăstării pe cea a satisfacției față de viață. Căutarea alternativelor lingvistice la civilizație a încetinit o vreme fundamentarea unor indicatori sociali care să permită comparații mai complexe. Dezbaterile moderate de UNESCO 154 pînă în 1989 prezintă eforturile intelectualității marxiste de a refuza comparațiile între țări pe diferite paliere și acceptarea doar a unor criterii vagi și de mare generalitate, care nu puneau în inferioritate sistemele totalitare. Primul manual ONU de indicatori sociali, din 1978, a lăsat intenționat deoparte
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și uneori cu soluții proprii pentru probleme ale crizei economice. În mod firesc, programul a suferit modificări precizate în manifeste electorale și cuvântări. Mai greu de definit a fost doctrina PNL-Gh. Brătianu. În pofida prezenței în partid a unei elite a intelectualității românești, preocupări în acest sens au avut doar liderul și George Strat, devenit șeful Cercului de studii din Transilvania. Câteva idei se găsesc și la C.C. Giurescu, Paul Negulescu sau C. Banu. Toți aceștia au încercat să completeze elementele doctrinare
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
orașelor mici și a satelor. În sfârșit, al patrulea obiectiv propunea o descentralizare culturală. Transferul marilor școli și universități din Paris spre marile orașe din provincie ar fi trebuit să permită lupta împotriva fenomenului de concentrare sau de lipsă a intelectualității, de care Franța suferea în aceeași măsură. Aceste așezăminte urmau să creeze noi centre ale unei culturi active. Era vorba de "favorizarea implementării unor dotări care să preceadă și să genereze un fenomen demografic în loc să fie consecința acestuia". La ora
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
este de „factură” veche. Necesitatea de a vedea în cercetători, profesori, inovatori, consultanți, manageri, informaticieni, ingineri automatiști etc. grupurile sociale principale ale societății noastre vine în contradicție cu mentalitățile (și interesele) unor politicieni care se bazează pe „masele” muncitoare, considerând intelectualitatea ca o categorie care nu se bucură de un prestigiu social deosebit în rândul multor alegători. A afirma că „elitele” (intelectuale, inclusiv cei ce lucrează în sectoarele high-tech ale industriei) sunt mai importante decât „masa muncitoare” pare a contrazice mentalitățile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Secenov (1829-1905), decisivă pentru apariția și dezvoltarea psihologiei. Lucrarea de frunte a lui Secenov a fost Reflexele Creierului, care a cunoscut lumina tiparului în anul 1863. În această carte el s-a identificat a fi un reprezentant de frunte al intelectualității ruse, și a realizat sinteze generoase de psihofiziologie care vor rămâne fundamentale pentru afirmarea psihologiei ca știință. În fiziologia acelor vremuri domnea o confuzie totală în privința posibilității de a invoca existența unor mecanisme organice, neuronale la baza vieții psihice. Punctul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
forma ei cea mai crudă". Burghezia, o clasă socială nou constituită, este încă slabă din punct de vedere economic și neunitară. O categorie socială aparte o reprezintă intelectualii, care, chiar și atunci când provin din rândul boierimii, se alătură burgheziei. Această intelectualitate furniza elementele funcționărimii. Numărul funcționarilor era relativ ridicat, reflectând, pe de o parte, un fenomen firesc de dezvoltare a statului modern, dar, pe de alta, și anumite fenomene nesănătoase"323. Eterogenă și marcată de contraste, societatea românească a veacului al
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cea mai dificilă, a rezolvat-o dar nu i-a mai rămas timp și pentru celelalte subiecte, cu toate că acestea aveau un grad de dificultate inferior. Nimeni din clasa nu rezolvase problemă abordată de d-sa. A făcut parte din ELITĂ intelectualității românești din domeniul ȘTIINȚEI. A introdus o metodă originală de prezentare a funcțiilor elementare și a teoriei determinanților, precum și a diverselor tipuri de integrale (definite, curbilinii, duble, triple). De asemenea, a propus demonstrații ingenioase la unele teoreme fundamentale ale Calculului
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
din Cluj și în Liceul "Goldiș" din Oradea. Întrucât sistemul educațional românesc clasifica instituțiile bisericești drept școli particulare ne-publice, cu ocazia bacalaureatului susținut în altă instituție (de regulă în limba română), se ivea un nou prilej de selectare a intelectualității viitoare. Practica analizării numelor (părinți români sau germani nu își puteau înscrie copilul în școală maghiară), crearea așa-zisei zone culturale (planul ministrului învățământului public Anghelescu pentru accelerarea românizării), extinderea bisericii ortodoxe și greco-catolice (construirea de biserici prin muncă obștească
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
a creat filiale în Transilvania, din care oamenii cu greu au putut fi ademeniți înapoi în Partidul (Maghiar) Transilvan (Erdélyi Párt - EP). Nu dispunem de statistici complete, dar, din diferite rapoarte, deducem că partidul dispunea de un sprijin considerabil din partea intelectualității și a clasei de mijloc, cu precădere în orașele transilvane, dar chiar și în mediul rural. Rapoartele căpităniilor de poliție, ale prefecturilor și ale secretariatelor generale aparținând organizațiilor partidului transilvan, fac referiri la faptul că, printre propagandiști, numărul pastorilor reformați
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
prost, interesele regionale, rol în care s-a păstrat hegemon până la sfârșit, chiar dacă la periferia regiunii Partium 68. O concurență serioasă a reprezentat-o pentru pentru el Partidul Vieții Maghiare, iar, în orașe și în microregiuni - în special în cercurile intelectualității și ale meseriașilor mai înstăriți - Partidul Renașterii Maghiare. 6. Biserica și Școala Conform recensământului din 1941, pe teritoriul re-anexat 20,8% din populație (536160 persoane) erau de confesiune romano-catolică, 31,1% greco-catolică (957 753 persoane), 23% reformată (591755 persoane), 8
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
școlilor medii prevedea 99 de cadre didactice, ceea ce însemna că două treimi dintre cei care predau în învățământul mediu românesc nu erau de naționalitate română. Administrația ungară nu poate fi învinuită pentru această stare de fapt: plecarea în refugiu a intelectualității române din Transilvania de Nord nu a fost o problemă doar din punctul de vedere al învățământului, ci din toate punctele de vedere (e drept că autoritatea ungară a jucat uneori un rol evident în expulzări). Absența intelectualității române a
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
refugiu a intelectualității române din Transilvania de Nord nu a fost o problemă doar din punctul de vedere al învățământului, ci din toate punctele de vedere (e drept că autoritatea ungară a jucat uneori un rol evident în expulzări). Absența intelectualității române a deteriorat nivelul cultural general al comunității, ajunsă acum la nivelul începutului de secol. Nici în școlile comerciale, nici în cele industriale și nici în școlile pedagogice pentru educatoare de grădiniță nu se putea învăța în limba română. Milionul
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
și în opinia publică, de pildă atunci când, în liceul din Huedin, în loc de limba germană, s-a introdus ca limbă străină limba română. În ciuda feluritelor neajunsuri, absolvenții liceelor ungurești și absolvenții școlilor pedagogice ungurești din perioada acelor patru ani însemnau rezerva intelectualității maghiare pentru deceniile viitoare; negarea importanței acestui rol, din perspectiva a ceea ce a urmat, este inutilă. În învățământul superior, evacuarea de la Cluj la Sibiu a Universității "Ferdinand" și a "Academiei de Ștințe Economice" de la Cluj la Timișoara a însemnat o
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
au plecat în România voluntar sau prin forța evenimentelor. Dintre aceștia, numărul celor care nu erau născuți pe teritoriile respective era de 28 de mii (cu alte cuvinte ei se stabiliseră acolo după anul 1920). Pentru întreaga comunitate românească exodul intelectualității românești, în special, a fost unul tragic: până în toamna anului 1942 numărul avocaților scăzuse de la 877 la 161, iar, în proprietate românească, erau doar 12 farmacii. Odată cu aceste mari mișcări de populație devin plauzibile în parte diferențele dintre cele două
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/ 1996. Printed in ROMANIA CONSTANTIN MIHAI Biserica și elitele intelectuale interbelice Ediția a II-a revăzută și adăugită INSTITUTUL EUROPEAN 2014 Cuvinte-cheie: elită, intelectualitate, Biserică, tradiție, interbelic Soției mele, Grațiela-Teodora Cuprins Notă asupra ediției / 9 Introducere / 11 Partea I: ECCLESIA ȘI PROVOCĂRILE VREMII Regența Patriarhală / 21 Problema Pascală (1928-1929) / 39 Biserica și politica / 61 Învățământul religios / 91 Logos ortodox / 103 Partea a II-a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]