3,978 matches
-
de Peter Graf și Daniel Schachter. Ei notau: "Memoria explicită apare când performanța în sarcină necesită o reamintire conștientă a experienței anterioare. Memoria implicită se relevă atunci când experiențele precedente facilitează performanța la o sarcină care nu necesită reamintirea conștientă sau intenționată a acestor experiențe" . Prima a mai fost numită conștientă, directă, voluntară, a doua inconștientă, indirectă, involuntară. Aceasta este accepțiunea pc care o consacră și dicționarele recente de psihologie. "Memoria explicită este memoria conștientă, memoria unui material de care cineva este
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
autohtone: de la Clarins la Boots, și de la Juvena la Bodyshop, nimic nu i se părea în regulă. Cu măr, cu mușețel, cu kiwi, cu aromă de chianti sau miere de pădure. Îmi explica iritată că sunt trucate, diluate în mod intenționat, pentru a te obliga să le folosești și mai mult, doar-doar vei reuși să-ți înmoi pe vecie tegumentul. Degeaba; cu cât te oblojeai mai tare, cu-atât bătrânețea înainta mai decis. Pielea nu întinerea, venele rămâneau umflate, oasele înțepau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Leu în Vodă. În rest, scrisoarea nu-mi spunea nimic. Nu știu cine scornise treaba cu numele, dar parcă lucrurile nu se legau și, undeva în cotloanele cele mai agitate ale creierului, beculețul de-alarmă rămânea aprins: nepotrivirea îmi părea grosolană și intenționată. Așa m-am hotărât să fac verificări pe cont propriu. Trebuia să mă confrunt singur cu propria biografie, s-o recunosc imediat, reală sau trucată, corectă sau romanțată, indiferent câtă lume ar fi tropăit prin paginile ei. La urma-urmei, Ghiculeștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
accepțiune, granițele tradiționale de înțelegere ca eveniment comunicativ, fiind plasat într-o situație enunțiativă care se constituie ca un loc social. Discursul capătă proprietăți structurale constitutive, derivate din condițiile specifice de producere. Spre exemplu, discursul politic capătă determinanți precum ambiguitatea intenționată, caracterul disimulat al mesajului, tonalitatea imperativă și substratul polemic 15, rezultați din caracteristicile situației de comunicare, marcată de lupta pentru putere într-un mediu conflictual. Însă, dacă nu ne raportăm la discurs ca la o sumă de eșantioane lingvistice izolate
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
diferite forme de discurs. Discursul politic Discursul politic este o formă discursivă prin intermediul căreia un locutor încearcă obținerea puterii în lupta politică, împotriva altor indivizi, grupuri sau partide 91. Din punct de vedere textual, Constantin Sălăvăstru identifică patru caracteristici: ambiguitatea intenționată, caracterul disimulat al mesajului, tonalitatea imperativă și substratul polemic 92. Ambiguitatea intenționată are un rol pozitiv pentru că prin unul și același discurs este vizat un număr foarte mare de persoane, de diferite categorii și formații. Ambiguitatea creează posibilitatea ca fiecare
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
prin intermediul căreia un locutor încearcă obținerea puterii în lupta politică, împotriva altor indivizi, grupuri sau partide 91. Din punct de vedere textual, Constantin Sălăvăstru identifică patru caracteristici: ambiguitatea intenționată, caracterul disimulat al mesajului, tonalitatea imperativă și substratul polemic 92. Ambiguitatea intenționată are un rol pozitiv pentru că prin unul și același discurs este vizat un număr foarte mare de persoane, de diferite categorii și formații. Ambiguitatea creează posibilitatea ca fiecare să ia din respectiva intervenție sensul care îi este mai apropiat, mai
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
statutar Scop Scenă suport Actori implicați (axa comunicațională) contract de discurs Discursul jurnalistic Obiectivitate Raționalitate Interes Atractivitate Instituții media Ziar, radio, televiziune, internet Ziariști, public Specific pe fiecare gen discursiv Să informeze și să comenteze spațiul public Discursul politic Ambiguitate intenționată Caracterul disimulat al mesajului Tonalitatea imperativă Substratul polemic Instituții politice Unde sonore, ziar, radio, televiziune, internet Politicieni, public Specific pe fiecare gen discursiv Să legitimeze puterea Discursul publicitar Dezirabilitate Atractivitate Concizie Agenții de publicitate Banner, afiș, ziar, radio, televiziune, internet
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
interlocutorului (a convinge, a flata, a consola, a liniști etc.). Din perspectiva acestei teorii, manipularea poate fi înțeleasă ca un act de limbaj a cărui valoare acțională este exprimată indirect, astfel încât interpretarea normală a indicatorilor ilocuționari nu corespunde cu funcția intenționată. Se utilizează manipularea, atunci când sub marca ilocuționară a unui act de limbaj se ascunde o anumită intenție perlocuționară contrară. Astfel, în actul de limbaj emis de un politician, candidat la președinție, Promit că o să dublez pensiile, avem de a face
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
aceasta ia forma sofismelor. Sofismele sunt argumentări care se abat de la normele de corectitudine logică, dar se aseamănă cu cele corecte și presupun intenția de a convinge auditoriul prin această fraudă. Avem manipulare în cazul sofismelor deoarece acestea sunt erori intenționate. Intenția este de a influența atitudini sau comportamente, în sensul dorit de inițiatori. Analiza acestui concept a preocupat gânditori încă din antichitate, dar suscită interes și în perioada contemporană. Vom evidenția sofismele pornind de la perspectiva pe care o oferă Frans
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
discursul politic pe cel de a legitima sau cuceri puterea, cel jurnalistic de prezentare și comentare a spațiului public. Manipularea poate interveni, în această logică, ca o acțiune de camuflare a scopului real. Acest lucru se poate realiza prin situarea intenționată în cadrul unui alt tip de discurs pentru a beneficia de avantajele acestuia. Astfel, de la discursul publicitar nu există așteptări de obiectivitate. El trebuie să vândă un produs, fie că este de calitate, fie că nu. Acest lucru face ca o
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
schimbarea identității și a scopului discursului jurnalistic. Manipularea poate interveni, în această logică, ca o acțiune de înlocuire a scopului real, cel de informare și comentare a spațiului public, cu un altul, nespecific. Acest lucru se poate realiza prin situarea intenționată a altui discurs în cadrul discursului jurnalistic, pentru a beneficia de avantajele credibilității celui din urmă. Identificarea unor abateri de acest tip presupune determinarea, printr-o hermeneutică, a modificărilor pe care actul manipulator le produce în caracteristicile textului și în condițiile
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
rândul său, Gheorghe Tătărescu era de părere că Nicolae Titulescu acționa ineficient, „rupt” aproape complet de realitățile românești, neținând cont de faptul că politica externă a României nu putea deveni monopolul unei singure persoane, oricât de valoroasă și de bine intenționată ar fi fost aceasta 123. Cele mai puternice atacuri la adresa lui Titulescu au venit din partea legionarilor. Astfel Horia Sima îl prezenta pe ministrul român de externe ca fiind un agent „de mare clasă al comunismului mondial, unul din cei mai zeloși
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
rândul său, Gheorghe Tătărescu era de părere că Nicolae Titulescu acționa ineficient, “rupt” aproape complet de realitățile românești, neținând cont de faptul că politica externă a României nu putea deveni monopolul unei singure persoane, oricât de valoroasă și de bine intenționată ar fi fost aceasta 118. Cele mai puternice atacuri la adresa lui Titulescu au venit din partea legionarilor. A. C. Cuza spunea că diplomatul român era: “Mai mult reprezentantul Genevei în România, decât reprezentantul României la Geneva “119 . Horia Sima îl prezenta pe ministrul
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
rândul său, Gheorghe Tătărescu era de părere că Nicolae Titulescu acționa ineficient, “rupt” aproape complet de realitățile românești, neținând cont de faptul că politica externă a României nu putea deveni monopolul unei singure persoane, oricât de valoroasă și de bine intenționată ar fi fost aceasta 118. Cele mai puternice atacuri la adresa lui Titulescu au venit din partea legionarilor. A. C. Cuza spunea că diplomatul român era: “Mai mult reprezentantul Genevei în România, decât reprezentantul României la Geneva “119 . Horia Sima îl prezenta pe ministrul
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
mai am suflare în mine, nu va intra! Mă culc pe prag și s-o văd dacă poate să mă pășească!... Cu Ganea acum aproape că nici nu stau de vorbă, evit chiar să-l întâlnesc. Vă previn în mod intenționat; dacă veți locui la noi, oricum veți ajunge să fiți martor. Însă sunteți fiul prietenului meu și am dreptul să sper că... — Prințe, fiți bun și veniți la mine în salon, îl chemă Nina Alexandrovna, apărută ea însăși în dreptul ușii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mereu așa au început toate la noi, așa s-au dezlănțuit certurile. Mi-ai spus: nu vor fi nici întrebări, nici reproșuri, dar iată că au și început! Mai bine să renunțăm; zău, hai să renunțăm; măcar ai fost bine intenționată... Niciodată și pentru nimic în lume nu vă voi părăsi; altul, în locul meu, cel puțin de-o așa surioară ar fugi mâncând pământul - uite-o cum mă privește acum! Să terminăm cu asta! Chiar că începusem să mă bucur... Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
putea întâmpla să rămână acolo câteva zile“. Filisova era o femeie cu privirea vioaie și fața ascuțită, de vreo patruzeci de ani și se uita la el cu viclenie și circumspecție. La întrebarea cu privire la nume, întrebare căreia, parcă în mod intenționat, îi conferise o nuanță misterioasă, mai întâi prințul nu voi să răspundă; dar imediat se întoarse și o rugă insistent să-i comunice Nastasiei Filippovna numele lui. Filisova primi această insistență cu o atenție și mai mare și cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
lor se face remarcată. Cu toate acestea, Nastasia Filippovna se poartă foarte decent, se îmbracă modest, dar cu un bun-gust neobișnuit și toate doamnele “îi invidiază bunul-gust, frumusețea și echipajul“. Incidentul excentric de ieri, zise Ganea, a fost cu siguranță intenționat și, firește, nu schimbă cu nimic situația. Dacă cineva ar dori să creeze o opinie defavorabilă despre ea, ar trebui să-i caute nod în papură sau s-o calomnieze, ceea ce, de altfel, nu va întârzia să se întâmple, încheie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
1881] ["A GENERALIZA O ASERȚIUNE... A generaliza o aserțiune susținută numai în parte e o sofismă din cele mai comune. E adevărat că sofismele sunt atât de dese în gazete încît mai nu merită ca cineva să releveze erorile, parte intenționate, parte neintenționate, câte obvin în ele. Un cod al șiretlicului gazetăresc, al apucăturilor sofistice a acestei bresle de negustori de vorbe, scris popular pentru înțelegerea fiecărui ar merita în adevăr acel nume pe care călugării 'l dădeau în evul mediu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
corpuri autonome ca să reziste una câte una și toate la un loc introducerii clandestine, năvălirii elementelor esploatatoare și improductive. Cu "jalnica tragodie " a fratelui Rosenthal nu se face treabă. S-ar mai putea afla încă o sută de Rosenthali bine intenționați, și nici nu ne îndoim că se vor fi aflând, fără ca activitatea lor să poată abate un rău social carele nici nu răsare măcar din propriile noastre păcate, ci din criza socială a unui popor cu mult mai numeros decât
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
inspira pentru mai multe cuvinte o îngrijorare serioasă, o îngrijorare ce privește pe România însăși. Cât despre monarhia noastră, oricine înțelege că drumurile însemnate de mai înainte ale dezvoltării ei economice nu se pot altera din direcția lor prin piedici intenționate sau pregătite de România. Nu credem ca interesele noastre dunărene să fie câtuși de puțin primejduite prin nevoința sau împrotivirea României de-a conlucra cu noi; dar tânărul regat e amenințat de grea pagubă daca sferele lui determinante vor continua
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
colectivității puterilor europene, în schimbul declarării de neutralitate, garantată de aceeași colectivitate. "Romînul" schimbă această declarare ipotetică în una categorică, imperativă chiar: "Să renunțăm la suveranitate pe Dunăre! ". Aceasta n-a spus-o nimeni și e o invenție și neadevărată și intenționată, deci îndoit de culpabilă din partea organului guvernamental. Nu mai vorbim de alte foi, cari, înainte de-a fi ieșit discursul tipărit în "Monitor", l-au și numit pe orator "spion " al Austriei sau al Prusiei sau a mai știm cui
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sănătos. Încerci să‑ți dai seama cum trebuie să te simți când mori de cancer și astfel să spui și să faci lucrurile care ar putea fi de un oarecare ajutor persoanei nefericite de la capătul receptor al eforturilor tale bine intenționate. Dar Încearcă să te pui În locul persoanei care are o reală nevoie de ajutor. Spre exemplu, să presupunem că mama ți‑a murit recent și, ca urmare, ești profund tulburat. Cine te‑ai aștepta să fie mai abordabil și mai
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
asupra provenienței mijloacelor financiare cu care este realizată investiția; posibilitatea de a induce în economie o influență nefastă; teama că ar putea avea efecte nefavorabile asupra economiei japoneze; - restricționarea participării străine într-o companie japoneză sub nivelul de control; - întârzieri intenționate în desfășurarea activităților administrative; - încurajarea acordării de licențe; - impunerea de condiții pentru realizarea de joint-ventures. Condițiile impuse erau foarte vagi, de tipul „întreprinderea mixtă propusă nu trebuie să intenționeze să schimbe în mod radical metodele tradiționale de încheiere a afacerilor
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
confruntă o corporație (vezi tabelul 8.1). Uneori, așteptările privind comportamentul etic al transnaționalelor pot părea naive. De George (1993) a enunțat un set de principii minimale privind comportamentul etic al transnaționalelor, și anume: • să nu facă rău în mod intenționat (la adresa ecosistemului și a siguranței consumatorilor); • să aducă, pe ansamblu, un plus de bunăstare în economia în care operează; • să contribuie la dezvoltarea economiei-gazdă; • să respecte drepturile omului; • să respecte cultura locală și să se adapteze la ea, în măsura în care normele
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]