3,324 matches
-
rezultatul unui singur instinct; întotdeauna acțiunile sunt rezultatul unei "negocieri" între urgențele reprezentate de fiecare instinct în parte, fără a putea fi legate strict cauzal de un instinct anume: "[...] între două instincte variabile independent unul de celălalt, pot exista toate interdependențele imaginabile. Unul îl poate promova unilateral pe celălalt, ori ambele se pot susține reciproc, ori se pot suprapune și însuma în unul și același mod de comportament fără a intra în competiție și se pot, în sfârșit, inhiba reciproc". (Lorenz
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
2.1. Influența valorilor culturale asupra comportamentului economic / 105 5.2.2. Valorile subiective și valorile obiective / 106 5.2.3. Diferențieri valorice și strategii de consum economic / 109 5.2.4. Valori personale și valori culturale / 111 5.3. Interdependența valorilor și normelor sociale / 113 5.4. Trăsăturile definitorii ale valorilor sociale / 115 5.4.1. Perspectiva sociologică de cercetare a valorilor / 115 5.4.2. Caracteristicile de bază ale valorilor / 117 5.4.3. Teoria valorilor / 119 5.4
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
al unei societăți este tezaurizat și trece, totodată, de la o generație la alta, în felul acesta netrebuind să inventăm, cu fiecare nouă generație, electricitatea, motorul cu abur sau chiar mersul pe jos. Relația dintre cultură și societate este una de interdependență Cultura este exclusiv umană, iar societatea are nevoie de cultură pentru ca indivizii să dobândească identitate, dar și un set de modele de comportament, care să le ghideze traseul în viața socială. Societatea și cultura sunt două realități distincte, dar care
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
expresiilor unei culturi, oferindu-ne datele necesare pentru a explica obiceiurile și tradițiile, modurile de gândire, sistemul de credințe și modelele de comportament dominante. 2.2. Specificul cultural al limbii române Limba și cultura se află într-o relație de interdependență, iar limba poate fi considerată elementul esențial al culturii, chiar și numai prin faptul că prin intermediul ei cultura este transmisă și interiorizată. Dacă-i dăm crezare lui Claude Lévi-Strauss, ,,problema raporturilor dintre limbă și cultură este una dintre cele mai
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
W. Norton & Company, Inc., New York Compară valorile americanilor cu cele ale altor societăți anglo-saxone. Judith Blake, Kingsley Davis 1964 Norms, Values, and Sanctions, în R. E. L. Faris (ed.), Handbook of Modern Sociology, Rand McNally, Boston A descris raportul de interdependență dintre valori, norme și sancțiuni. Everett Hagen 1964 On the Theory of Social Change, Tavistock, London Inițiază teoria dezvoltării în domeniul culturii. W. A. Scott 1965 Values and Organizations, Rand McNally, Chicago A aplicat teoria valorilor în cadrul organizațiilor sociale, deschizând
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
sau să primească ajutor financiar sau educațional (pentru creșterea nepoților, de pildă) pentru o perioadă îndelungată sau chiar pe durata întregii vieți, tinerii devenind autonomi din punct de vedere economic față de familia de origine foarte greu sau deloc. 5.3. Interdependența valorilor și normelor sociale Valorile sunt legate de normele unei culturi, dar sunt caracterizate de generalitate și abstracțiune și nu specifică exact ce fel de comportament este indicat sau trebuie urmat. Normele, așa cum am arătat, exprimă reguli care ghidează comportamentul
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
unui grup social și este alcătuită din oameni care împărtășesc o moștenire și o cultură comune. Membrii societății își însușesc propria cultură și învață să o transmită de la o generație la alta. Relația dintre cultură și societate este una de interdependență. Cultura este exclusiv umană, iar societatea are nevoie de cultură pentru ca indivizii să dobândească identitate, dar și un set de modele de comportament, care să le ghideze traseul în viața socială. Societatea și cultura sunt două realități distincte, dar care
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
W. Norton & Company, Inc., New York Compară valorile americanilor cu cele ale altor societăți anglo-saxone. Judith Blake, Kingsley Davis 1964 "Norms, Values, and Sanctions", în R. E. L. Faris (ed.), Handbook of Modern Sociology, Rand McNally, Boston A descris raportul de interdependență dintre valori, norme și sancțiuni. Everett Hagen 1964 On the Theory of Social Change, Tavistock, London Inițiază teoria dezvoltării în domeniul culturii. W. A. Scott 1965 Values and Organizations, Rand McNally, Chicago A aplicat teoria valorilor în cadrul organizațiilor sociale, deschizând
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
privind modalitățile de organizare și desfășurare a predării - învățării, structurile curriculare, caracteristicile relației pedagogice profesor - elev, natura comunicării didactice etc. Deși ambele tipuri de activități (managerial - administrativă și pedagogică) sunt întâlnite la nivelul organizației școlare și sunt în relație de interdependență, totuși pare să domine activitatea pedagogică. Astfel rezultă o altă caracteristică a organizației școlare și anume prezența în mai mare măsură a aspectelor informale și expresive. Această manifestare este determinată atât de prezența elevilor, care au propria cultură, dar și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
educației, profesorul trebuie să armonizeze educația formală cu cea nonformală și informală și să decidă care dintre cele trei dimensiuni are ponderea cea mai mare la un moment dat. Profesorul ca membru al corpului profesoral Se află într-o strânsă interdependență cu colegii din școală, cu directorul și cu alte cadre didactice. Statutul de organizație socială a școlii face imposibilă izolarea, independența profesorilor. Instrucția și educația nu se pot realiza prin simpla punere în comun a cunoștințelor și influențelor transmise de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și social, cu determinări multiple, de ordin genetic, geografic, cultural, social și educațional. Cunoașterea particularităților definitorii ale acestei etape exclude tratarea ei unilaterală, doar în sens exclusiv biologic sau psihologic, între maturizarea organică și cea psihosocială existând un raport de interdependență. Mai mult, ritmurile dezvoltării organice și psihologice sunt inegale, între aceste fenomene putând interveni disproporții, decalaje, contradicții, stări conflictuale sau critice. Limitele adolescenței sunt și ele imprecise pentru că variază relativ funcție de condițiile geografice, de mediu socio-economic și socio cultural, dar
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
prin care un om sau un grup de oameni dobândește sau determină prin el însuși propriile reguli de conduită. Capacitatea de autonomie rezultă din interiorizarea regulilor și valorilor care urmează unui proces de negociere personală cu diferite sisteme normative de interdependență și constrângere socială“ (R. Doron, F. Parot, 1999, p. 105). Psihologia genetică a folosit această noțiune în studiul voinței și al judecății morale. J Piaget a arătat că, în comportamentul față de celălalt, copilul trece de la o morală eteronomă (când regulile
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
supune numai normelor emanate de la ele însele, care dispun libere de propria lor voință, precum și situația unei persoane, colectivități, discipline științifice care se supune unor legi, condiții, influențe din afara din afara lor (eteronomia). Atât autonomia cât și eteronomia trebuie privite în interdependență, fiind relative și în același timp corelative, orice fenomen care este condiționat și dinăuntru și din afara lui este simultan autonom și eteronom. Singura entitate care se bucură de autonomie absolută este materia (realitatea obiectivă) care nu cunoaște determinare externă ei
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
dar și cel mai dificil de atins și de menținut este poziția de mijloc, pentru că nu este suficientă numai cunoașterea teoretică a științei pedagogice sau numai înțelegerea și dragostea pentru elevi. Fiind o relație interumană, în cadrul relației pedagogice există o interdependență a comportamentului profesor-elev, în sensul că acțiunea unuia provoacă o modificare a comportamentului celuilalt. Prin poziția sa privilegiată însă, profesorul poate să ia inițiativa interacțiunii ce suscită reacții la elevi. El poate să facă să depindă mai mult sau mai
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
REUȘITA ȘCOLARĂ Întreaga artă a instruirii constă în capacitatea de a trezi curiozitatea naturală a minților tinere cu scopul de a-și satisface această curiozitate ulterior. Anatole France Între potențialul elevilor și factorii care determină reușita școlară există o strânsă interdependență. O perspectivă interesantă ne oferă analiza factorilor care determină reușita școlară și care ne duce indirect la eficiența învățării. Personalitatea elevului reprezintă factorul fundamental al reușitei școlare, condițiile interne prin intermediul cărora acționează condițiile externe. În cadrul acesteia vom distinge: a. factorii
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
general, ca fiind o capacitate de a afecta comportamentul altor persoane, în speță al elevilor; în aproape fiecare moment, învățătorul inițiază acțiuni prin care afectează comportamentul elevilor, în timp ce elevii vor acționa în funcție de intensitatea influenței învățătorului. În acest sens există o interdependență a comportamentului profesor - elev, pentru că atitudinea unuia provoacă o modificare a comportamentului celuilalt. Învățătorul însă, prin poziția sa privilegiată, poate să ia inițiativa interacțiunii ce suscită reacții de la elev. El poate după opțiunea sa pedagogică să facă să depindă mai
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
și pe termen scurt. Măiestria unui învățător se poate evalua și după modul de luare a deciziilor educaționale. Nici unul dintre aceste roluri nu trebuie privit de către învățător separat de celelalte funcții și roluri manageriale de bază, ci într-o strânsă interdependență. Reuniunea acestor roluri construiește principala sferă dinamică a activității manageriale a învățătorului. Învățătorul, ca manager al clasei de elevi, trebuie să aibă o serie de calități comportamentale și este un bun conducător atunci când: are pregătire temeinică în științele educației și
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
de vedere al eficienței acestora. Cu alte cuvinte, tehnica presupune efectuarea rațională și economică a unui anumit tip de mișcare, specifice ramurilor de sport. Tehnica jocului de handbal nu este o componentă de sine stătătoare, ci se găsește În strânsă interdependență cu tactica, precum și cu regulile jocului, care impun un cadru precis În execuția diferitelor procedee. Pentru o nuanțare cât mai adecvată a noțiunii de tehnică În sport și implicit, În handbal, vom apela la o serie de definiții, formulate de
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
18. Alergare În tempou variat. Ex. 19. Alergare cu handicap de 1-2m, pe distanța de 20-30m. Ex. 20. Alergare de viteză cu schimbări de direcție În locuri marcate. Ex. 21. Alergări În torent: viteză maximă pe 15-20m. Aflându-se În interdependență cu prinderea și pasarea mingii, vom prezenta În subcapitolul următor și un ansamblu de exerciții, prin utilizarea căruia se pot perfecționa poziția fundamentală și deplasarea În teren a atacantului. Obs.: jocurile și exercițiile pregătitoare și de bază amintite până În acest
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
structuri de exerciții, care permit consolidarea și perfecționarea poziției fundamentale de apărare și a mișcării În teren. Obs.: se mai pot utiliza și exercițiile prezentate la subcapitolul "Tehnica atacantului", știut fiind faptul că Între atac și apărare există o strânsă interdependență (adică, fazele atacului nu se pot consolida și perfecționa În absența apărătorilor și invers). Ex. 1. Trei apărători efectuează deplasare laterală, În evantai, pe lungimea Întregului semicerc, În sensul pasării mingii de către cei cinci atacanți (fig. nr. 77). Ex. 2
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
exemplifică făcând apel la relația dintre călugării franciscani și indieni, susținând că primii, "fără a renunța vreodată la idealul lor religios și nici la obiectivul lor evanghelizator, adoptă cu ușurință modul de trai al indienilor; în fapt, într-o strânsă interdependență, mișcarea inițială de identificare facilitează asimilarea în profunzime"453. În același timp, identificarea totală cu celălalt este imposibilă întrucât implică negarea propriei identități, ceea ce ar presupune o dezrădăcinare, pierderea reperelor fundamentale, care stau la baza sensului eului 454. Descoperirea celuilalt
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și din punctul de vedere al spațiului simbolic, contribuie la conturarea identității și raportarea la celălalt. III. 3. Alteritatea ca starea pe care eul nu o poate atinge Așa cum subliniam, identitatea și alteritatea trebuie înțelese din punctul de vedere al interdependenței lor substanțiale, fiind termeni ai căror conținut se influențează reciproc. Dacă identitatea este asemănarea cu sine, de ce ar fi nevoie de sublinierea acestei asemănări dacă nu ar exista necesitatea diferențierii, a sublinierii unor elemente definitorii? Fiind legată de procesarea mentală
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
De ce tipic filosofică? Prima impresie este: pentru că dă o mare lecție de scepticism bun, unul deschis căutării ulterioare, în ce privește problemele-limită ale gândirii speculative. Al doilea răspuns este: pentru că, fără a duce la un rezultat, reliefează raporturile dintre Unu și Multiplu, interdependența lor necesară, nu fără a reliefa totodată, în stil antic, grec, un primat indiscutabil al Unului, în lipsa căruia n-ar exista nimic stabil, ba într-un sens nu poate exista nimic pur și simplu". (Constantin Noica, Notă despre structura dialogului
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
prin aceasta asimilarea de informații și, mai mult decît atât, formarea gândirii, a sferei afective, a voinței, deci formarea sistemului de personalitate. Dată fiind importanța Învățării, În desfășurarea ei sunt implicate și celelalte procese și activități psihice, existând relații de interdependență: pe de o parte toate procesele și funcțiile psihice sunt antrenate În cadrul Învățării, iar pe de altă parte ele Însele sînt constituite și structurate prin actul de Învățare. Deci, se poate spune că Învățarea antrenează Întreg psihicul și are un
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
să ne întoarcem din nou la filosofia orientală. Această filosofie susține că orice organism viu are pe lângă corpul biologic și alte două componente strâns legate între ele pe tot parcursul vieții: corpul eteri c ș i corpul astral. În strânsă interdependență cu corpul biologic se află corpul eteric. La om corpul eteric conține 7 puncte energetice ( chakre ) prin care energia vitală vieții, Prana, este pr imi tă de la Soare și transmisă corpului biologic. Aceste puncte ener get ice au un rol
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]