5,805 matches
-
față ar fi verbe cu inversiune. 35 Pentru o perspectivă amplă asupra acestei corelații, vezi Levin, Rappaport Hovav (2005: 9-34) și, referitor la clasa verbelor de percepție, Gisborne (2010: 151-193). 36 Vezi la C. Tenny (1994 [1992]: 2) formularea Ipotezei Interfeței Aspectuale (engl. The Aspectual Interface Hypothesis): "The universal principles of mapping betwen thematic structure and syntactic argument structure are governed by aspectual properties. Constraints on the aspectual properties associated with direct internal arguments [=underlying objects], indirect internal arguments [=other arguments
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
fi creată prin impurificarea semiconductoarele sau formarea de minibenzi într-o structură de tip superrețea. Dificultatea în cazul celulelor IB constă în obținerea practică a distanțelor energetice dintre cele trei benzi. QDC cu înregimentare 3D, QDs foarte apropiate spațiul și interfețe de foarte bună calitate permit o suprapunere puternică a funcțiilor undă și formarea minibenzilor. In astfel de structuri, QDs joacă un rol similar cu cel al atomilor în cristalele reale. Pentru a distinge astfel de nanostructuri de rețelele QDs dezordonate
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Stoica Viorica-Alina () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92822]
-
numită matrice a tastelor. Când se apasă o tastă, un procesor aflat în tastatură o identifică prin detectarea locației din rețea care arată continuitatea. De asemenea, acestă înterpretează cât timp stă tasta apăsată și poate trata chiar și tastările multiple. Interfața tastaturii este reprezentată de un circuit integrat denumit keyboard chip sau procesor al tastaturii. Un buffer de 16 octeți din tastatură operează asupra tastărilor rapide sau multiple, transmițându-le sistemului succesiv. Există mai multe tipuri de tastaturi, însă cele mai
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]
-
Cal troian: un program distructiv care este mascat sub forma unei aplicații inofensiv. În timp ce troienii nu se auto-copiază, ei pot face pagube la fel de mult ca și virușii URL : Uniform Resource Locator: o adresa de pe Internet. USB: Universal Serial Bus: O interfață periferic extern, cu o rată de transfer de 12 MB. Acesta suporta pana la 127 de hot swappable, plug and play dispozitive. Virus : Un program care se încarcă pe calculator fără știrea dumneavoastră și rulează fără consimțământul dumneavoastră. Windows Explorer
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]
-
sunt mai multe); c. În cazul producerii a două sau mai multe evenimente, alegeri, cantitatea de informație obținută este aditivă. Homeopatia [Botez, 2006] se află de fapt situată între științele naturii (biologie) și cele ale spiritului (psihiatrie) și acționează la interfața dintre știință și religie prin intermediul luminii universale (biolaserterapie) ceea ce înseamnă tocmai a vedea întregul în parte sau a interpreta întregul prin parte, însă toate situațiile logice ori cât de variate crează câmpuri (pulsații). Logica ar putea ieși dintr-o teorie
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
soluționare a conflictului; negocierea, când părțile adverse încearcă să rezolve conflictul dintre ele confruntându-și colectiv punctele de vedere (în acest ultim caz poate să existe o a treia parte numită „coordonator” sau „purtător de cuvânt”, ca un fel de interfață a negocierii care ajută grupul să urmeze o procedură în etape ce permit principalilor protagoniști să-și identifice și să-și rezolve diferendele. Prezentarea a două cazuri (conflictul cronic dintre biroul central al inginerului și direcția unei uzine a unui
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
deciziilor; discriminări). Cooper, Dewe, O’Driscoll (2001) enumeră 6 tipuri de agenți stresori: caracteristicile intrinseci ale muncii; rolurile organizaționale; relațiile de muncă (cu șefii, egalii și subordonații); dezvoltarea carierei; factori organizaționali (structura și climatul organizațional, comunicarea, politicile organizaționale, cultura organizațională); interfața om/muncă (conflictul dintre rolurile legate de muncă și cele legate de viața particulară). Inutil să ne referim și la alte clasificări. Se observă cu ușurință marea concordanță care există între diverși cercetători. Ceea ce ar trebui să ne preocupe însă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
manieră mai nuanțată, lărgind spectrul dimensiunilor implicate în gestiunea stresului. De exemplu, Le Blank, Jonge, Schaufeli (2000) păstrează dimensiunea nivelului la care sunt amplasate strategiile gestiunii stresului (organizațional și individual), dar le completează cu o a treia: dimensiunea nivelului de interfață între organizație și individ. Apoi introduc o nouă dimensiune, și anume tipul intervenției în vederea realizării gestiunii stresului. Există, arată ei, cinci tipuri de intervenții manageriale: intervenția de identificare (care constă în detecția prematură a stresorilor slujbei și a reacțiilor la
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pe tehnologii moderne de management; • efectuarea unor studii periodice de diagnoză organizațională. Scop: instituționalizarea proceselor și serviciilor de sănătate. • fitness • programe de binefacere • programe de asistență a angajaților • biofeedback Scop: reabilitarea angajaților. • oferirea unor servicii de plasare (servicii în afara organizației) INTERFAȚA INDIVID/ ORGANIZAȚIE Scop: creșterea calificării, îmbunătățirea abilităților de organizare. • managementul timpului (învățarea folosirii eficiente a timpului) • training de abilități interpersonale • promovarea unei imagini realiste a slujbei • echilibrarea slujbei cu viața privată Scop: asigurarea suportului emoțional și instrumental • grupurile de suport
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
având drept slogan emblematic Peace and love sau „Faceți dragoste, nu război”, și de cea a reprezentanților mișcării beat, porniți pe drumurile Indiei În căutarea de noi spiritualități. S-a constituit atunci o veritabilă mișcare de masă, un fel de interfață Între diferitele curente politice de inspirație marxistă și contracultură. Dintre mijloacele sale de comunicare și de informare alternative, dazibao, de inspirație chineză, va cuceri tineretul prin nenumăratele posibilități oferite pentru exprimarea opiniilor, fie ele individuale sau colective. Acest ziar mural
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
privilegiat de rezolvare a problemelor de adaptare și de integrare. Patrimoniu de referință ce corespunde unui imperativ legat de viitor În viziunea anglo-saxonă sau asociat trecutului firmei, istoriei și identității acesteia În viziunea europeană (Sainsaulieu, 1987), această cultură servește drept interfață Între actor și mediul său și marchează o căutare a sensului conciliabilă cu eficiența tehnică. Prin Împrumuturi din etnologie și sociologie, ea se constituie ca un ansamblu de moduri de a gândi, de a simți și de a acționa dobândite
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1980, IV 1931; Bolzano's Gesamtausgabe, ed. Jan Berg, vol. 11-14 (1985-2000). Gui BONSIEPE (n. 1934), specialist german în design industrial, formulează o teorie a discursului design-ului, în care valorifică idei preluate din științele sociale, adaptîndu-le domeniului artistic. Conceptul "interfață" i se datorează, fiind preluat și exploatat în alte domenii ale cunoașterii. Abdelmadjid Ali BOUACHA, lingvist francez de origine algeriană, specialist în predarea limbii franceze ca limbă străină, profesor la Universitaté Paris VIII. Cîteva titluri: (în colab. cu Coste, Daniel
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o știre live sau de un om. „A mânca“ e cel mai contemporan extensibil verb cu putință, cea mai activă strategie de consumism intim și social. După ce se cunosc pe mess - atât cât poate fi vorba de o cunoaștere prin interfața ecranului -, tinerii se întâlnesc și recurg la un joc-șoc adrenalinic, în care devoratoarea (Sabina transformă încordarea de la început în cinism și sfidare la sfârșit) are nevoie de luciditatea celui pe cale de a fi devorat. Tipul care urmează să fie mâncat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
degrabă sociologică decât teritorială: limitele christianitas medievale sau ale occidens ului carolingian. E vorba și aici de limite, de o periferie pe care Rokkan o califica drept "buffer States" unde cultura intelectuală și spirituală se desparte de modul de producție, interfață împărțită între Occident și lumea bizantină, victimă a unui "mal-être" civilizațional care constituie ceea ce Istvan Bibó numea "mizeria micilor țări ale Europei Orientale". Note 1 Ideea potrivit căreia fie președintele Comisiei Europene, fie cel al Consiliului, poate fi ales din
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
română actuală", în Gabriela Pană Dindelegan (coord.), Dinamica limbii române actuale. Aspecte gramaticale și discursive, București, Editura Academiei Române, p. 95-112. Mikkelsen, Line, 2005, Copular Clauses: Specification, Predication and Equation, Amsterdam, Philadelphia, John Benjamins Publishing Company. Miron-Fulea, Miahela, 2005, Numele proprii. Interfața semantică - sintaxă, București, Editura Universității din București. Mîrzea Vasile, Carmen, 2009, " Un caz de pragmatica lizare - adverbul rom. chiar", în R. Zafiu (coord.), Funcționare discursivă și gramaticalizare în limba română veche, Universitatea din București (http://www.unibuc.ro/ro/mvasile
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Woolford (1999), analizează relația dintre diferitele fenomene cărora li se aplică termenul "ergativitate", argumentând că tiparele ergative nu au aceeași explicație: în anumite sisteme de acord verbal, ergativitatea sau partiția ergativă poate fi explicată de fenomene care au loc la interfața sintaxă−fonologie, mai degrabă decât de atribuirea Cazului în sintaxă. Folosind date din limba texistepec popoluca, Reilly (2007) demonstrează că anumite tipare de acord verbal ergativ sunt greu de explicat dacă se consideră că sunt determinate de atribuirea Cazului ergativ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și conține informații despre itemii lexicali și funcționali. O intrare conține matricea fonologică, categoria sintactică, proprietățile de atribuire a rolurilor tematice. Informația din Lexicon este proiectată la toate nivelurile: D-Structură, S-Structură, LF. D-Structura este un nivel de interfață în care proprietățile lexicale sunt exprimate într-o formă accesibilă pentru sistemul computațional. Reprezentarea din D-Structură este proiecția informației stocate în Lexicon. În D-Structură, argumentele ocupă o poziție în care le este atribuit rol tematic. S-Structura reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
așadar, să unifice toate operațiile gramaticale pe baza principiului "minimului efort" (least effort). Principalele diferențe de ordin tehnic dintre PM și modelele anterioare privesc, pe de o parte, arhitectura sintaxei: respingerea D-Structurii ca nivel între Lexicon și cele două interfețe interpretative, LF și PF − altfel spus, în PM, nivelele de reprezentare sunt limitate la cele necesare conceptual, adică la cele de interfață cu sistemele performative −; pe de altă parte, mecanismele tehnice: se renunță la operația de guvernare, fundamentală în GB
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
anterioare privesc, pe de o parte, arhitectura sintaxei: respingerea D-Structurii ca nivel între Lexicon și cele două interfețe interpretative, LF și PF − altfel spus, în PM, nivelele de reprezentare sunt limitate la cele necesare conceptual, adică la cele de interfață cu sistemele performative −; pe de altă parte, mecanismele tehnice: se renunță la operația de guvernare, fundamentală în GB, preferându-se operații "primitive", motivate conceptual, ale sistemului X-bară, relațiile specificator−centru (Spec-Head) și centru−complement (Head-Comp). Gramaticile (derivările sintactice) trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
altă parte, mecanismele tehnice: se renunță la operația de guvernare, fundamentală în GB, preferându-se operații "primitive", motivate conceptual, ale sistemului X-bară, relațiile specificator−centru (Spec-Head) și centru−complement (Head-Comp). Gramaticile (derivările sintactice) trebuie să fie interpretabile la cele două interfețe: interfața cu sistemul conceptual-intențional prin LF (forma logică) și cea cu sistemul articulator-perceptual prin PF (forma fonologică); dacă o derivare nu este convergentă la una dintre interfețe, atunci nu este corect formată. În PM, se renunță la Criteriul Tematic și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
parte, mecanismele tehnice: se renunță la operația de guvernare, fundamentală în GB, preferându-se operații "primitive", motivate conceptual, ale sistemului X-bară, relațiile specificator−centru (Spec-Head) și centru−complement (Head-Comp). Gramaticile (derivările sintactice) trebuie să fie interpretabile la cele două interfețe: interfața cu sistemul conceptual-intențional prin LF (forma logică) și cea cu sistemul articulator-perceptual prin PF (forma fonologică); dacă o derivare nu este convergentă la una dintre interfețe, atunci nu este corect formată. În PM, se renunță la Criteriul Tematic și la
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
centru−complement (Head-Comp). Gramaticile (derivările sintactice) trebuie să fie interpretabile la cele două interfețe: interfața cu sistemul conceptual-intențional prin LF (forma logică) și cea cu sistemul articulator-perceptual prin PF (forma fonologică); dacă o derivare nu este convergentă la una dintre interfețe, atunci nu este corect formată. În PM, se renunță la Criteriul Tematic și la ideea că un argument poartă un singur rol tematic și numai unul. Această simplificare arhitecturală permite ca un argument să primească roluri tematice multiple, prin deplasarea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
deplasarea era liberă (unbounded move), deplasarea în PM este constrânsă, decurge din necesitatea de a verifica sau de a valoriza trăsături, se produce doar dacă e necesară pentru a crea un obiect sintactic corect format care primește interpretare convergentă la interfață. Deplasarea verbului este determinată de atracția către un centru flexionar mai înalt. Trăsăturile elementelor sintactice sunt fie interpretabile (numărul și persoana sunt trăsături φ inerente constituenților DP), fie neinterpretabile (o categorie funcțională din proiecția verbală poate să conțină aceste trăsături
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
5.); în sfârșit, paralelismul dintre anumite construcții din limbile acuzative (pasivul, nominalizările) și sintaxa limbilor ergative (secțiunea 6.). Capitolul 3 SEMANTICA ȘI SINTAXA VERBELOR ERGATIVE/INACUZATIVE DIN LIMBA ROMÂNĂ Interesul pentru clasa verbelor ergative/inacuzative a sporit odată cu cercetările privind interfața dintre sintaxă și semantică și identificarea aspectelor din sensul unui verb care sunt relevante pentru sintaxă. În funcție de modelul teoretic în care s-au înscris, studiile rezervate acestei clase de verbe au mers în direcții diferite, considerând inacuzativitatea fie ca fiind
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de externalizare și de internalizare folosite de Williams (1981)57 trebuie reinterpretate. 4.2.3. Critici și alternative Teoriile referitoare la listele de roluri tematice au primit și critici. Arad (1996) − vezi infra, 4.4. − adoptă o concepție bidirecțională a interfeței, considerând că atât Sintaxa, cât și Lexiconul constrâng asocierea interpretărilor posibile cu poziții structurale și aduce argumente în favoarea ideii că rolurile tematice nu sunt potrivite pentru a media între Lexicon și Sintaxă: (a) rolurile tematice sunt entități interne ale teoriei
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]