3,011 matches
-
la Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți. A fost un elev bun, fiind și foarte bun camarad, gata să-și ajute la nevoie semenii, era o fire mucalita, tăcea, tăcea și când spunea câte una ne distra pe toți. Locuia la internat în mod obișnuit dar mai făcea și neveta de la Dornesti și de multe ori cobora la gară mică din Rădăuți chiar din locomotivă care încetinea puțin, sport care ne cam speria pe ceilalti neinițiați. În ultima clasa de liceu a
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93324]
-
o fată. În vacanța de vară a acelui an ne-am mutat la părinții mei. Soțul a amenajat un grajd și un șopron, așa că toamna ne-am mutat în locuința noastră. Eu am plecat la 13 ani de acasă la internatul liceului, în continuare la facultate; astfel că am ajuns femeie tânără fără experiență în gospodărie, doar cu ce am ciupit în vacanță de la mama și de la acele mari pregătiri pentru nunți la sate, unde ajuta toată lumea. Îmi făcea plăcere să
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
până atunci despre acest subiect. Conceptul de soție care e mai răsfățată așa decât fusese ca fată în casa părinților săi mi se părea oximoronic. Ajunsesem în această familie caldă și generoasă după ce, în clasa a noua, am stat la internatul liceului, din credința părinților mei că, în compania unor tineri la fel de studioși și preocupați de aceleași lucruri ca și mine, nu aveam decât să înfloresc. Dacă pot vorbi despre anumite salturi în dobândirea conștiinței de gen, atunci prima clasă de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
liceul din Rădăuți. 1900 - A fost înființat Institutul de Creștere Națională “Ștefan cel Mare” condus o perioadă de egumenul Mănăstirii Putna - Teofil Pătraș, având ca vicepreședinte pe Iorgu G. Toma. Institutul se preocupă de strângerea fondurilor necesare pentru ridicarea clădirii internatului liceului pentru copii din împrejurimi. Donațiile cele mai mari le-a făcut țăranul Vasile Marcu din Frătăuții Vechi și învățătorul Ifrim Popescu din Vicovul de Jos. 1905 - Are loc deschiderea “Internatului de Băieți Români Ortodocși din Rădăuți”. Societatea “Ștefan cel
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93270]
-
se preocupă de strângerea fondurilor necesare pentru ridicarea clădirii internatului liceului pentru copii din împrejurimi. Donațiile cele mai mari le-a făcut țăranul Vasile Marcu din Frătăuții Vechi și învățătorul Ifrim Popescu din Vicovul de Jos. 1905 - Are loc deschiderea “Internatului de Băieți Români Ortodocși din Rădăuți”. Societatea “Ștefan cel Mare” acționează pentru înființarea claselor paralele române. Primul director al internatului din Rădăuți a fost preot dr. Ipolit Tarnavschi. 1908-1909 - Are loc reforma care aduce o mai bună așezare a cursurilor
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93270]
-
a făcut țăranul Vasile Marcu din Frătăuții Vechi și învățătorul Ifrim Popescu din Vicovul de Jos. 1905 - Are loc deschiderea “Internatului de Băieți Români Ortodocși din Rădăuți”. Societatea “Ștefan cel Mare” acționează pentru înființarea claselor paralele române. Primul director al internatului din Rădăuți a fost preot dr. Ipolit Tarnavschi. 1908-1909 - Are loc reforma care aduce o mai bună așezare a cursurilor și a examenului de bacalaureat. 1910 - Deschiderea claselor românești și anunțarea concursului pentru ocuparea a doua catedre cu profesori titulari
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93270]
-
glume acide inofensive care fac trimiteri la evenimente din viața de elevi. Ce-i leagă și-i adună pe participanții la aceste reuniuni? Colegialitatea, prietenia care s a statornicit între ei în cei cinci ani de școală, de trai în internat și... amintirile care sunt evocate de fiecare dată cu plăcere nedisimulată. Melodiile pe care le-au cântat în excursiile făcute ca elevi le reiau de fiecare dată cu vocile lor nealterate încă, la care adaugă cântece de voie-bună, acompaniate de
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
programul întâlnirilor. Relațiile dintre clasă și diriginte trebuie să se întemeieze pe sinceritate și încredere. Le ceream elevilor mei să mă țină la curent cu tot ceea ce i se întâmplă fiecăruia dintre ei în orele de curs, în timpul meditației, în internat sau în timpul liber, să aflu de la ei evenimentele mai puțin plăcute. Discuțiile asupra acestora erau mai blânde, dacă îmi spuneau ei ce și cum s-a întâmplat, și mai furtunoase în cazul că aflam de la alții. Profesorul-diriginte este agentul unificator
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
exploatezi în folos personal. În cazul că școala are și internat, apar și alte oportunități. Aprovizionarea propriei familii cu toate cele necesare se poate rezolva excelent și fără costuri, lenjeria familiei, inclusiv cea intimă este spălată la serviciul specializat al internatului, iar personalul de îngrijire își extinde, și el, aria de obligații asupra gospodăriei șefului. Dacă școala intră în reparații capitale, planificate pe durata mai multor ani, conco mitent încep și lucrările de construcții la vila de vacanță a directorului, lucrări
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
numele elevii se ridicau în picioare, spuneau localitatea de unde sunt, numele și ocupația părinților, precum și numărul copiilor din familie. Abia după această cunoaștere protocolară, Dumitru Dascălu le-a spus elevilor săi cum să se comporte în timpul orelor, în recreații, în internat, în afara școlii, ținuta vestimentară pe care trebuie să o aibă elevii normaliști ș.a. Cele mai ferme cerințe formulate au vizat atitudinea elevilor față de învățătură și frecvență. Le-a amintit că părinții i-au trimis la școala normală și fac mari
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
pe fundul cufărului. Desele mutări și neatenția au făcut ca valorosul pachet, cu toate răvașele Mărioarei, să se piardă. Și cât de amărât a fost când a făcut această descoperire! Așa se scurgea viața ternă a lui Dumitru Dascălu în internatul unei școli normale, aflată la circa patru km de oraș, așteptând vacanțele și întâlnirile cu iubita lui, Mărioara. Era vârsta adolescenței încărcată de romantism și de vise, de speranțe și de proiecte. Pentru nici unul dintre cei doi îndrăgostiți sărăcia și
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
se întorcea din oraș. Ca să se achite față de colegii care l-au ajutat să arate ca scos din cutie, cel în cauză era obligat să povestească, în amănunt filmul întâlnirii, fără înflorituri. Pentru elevii din ultimele clase evadările nocturne din internat, cu sau fără știrea pedagogului erau o practică destul de frecventă. Plecările aveau loc înainte de baricadarea ușilor care dădeau în exterior și revenirea după ora 6, când ușile se deschideau din nou. *** Dacă aveai, cu adevărat, o problemă de sănătate, sau
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
pământului. Șansa noastră a fost - își amintea la deplină maturitate Mihai Munteanu -, că în urma probelor de examen am fost admiși ca bursieri, ambii cu aceeași medie, a treia în ordine descrescătoare. Cei opt ani de școală și de trai în internatul cu condiții precare ne-au apropiat sufletește, ne au înfrățit pentru tot restul vieții. Încă din primii ani de elev normalist, Mihai Munteanu a îndrăgit lectura. Era un cititor pasionat și, în taină, începuse să cocheteze cu creația poetică. Interiorizat
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Anii de școală Amintirile primilor ani de școală privesc mai mult viața mea interioară decât lucrurile petrecute în jurul meu. Nici nu s-ar fi putut altfel. Lumea mea de atunci era așa de redusă; școala cu disciplina și datoriile ei, internatul cu zidurile lui de mănăstire, deși totuși atât de imensă, grație acelei fantezii neastâmpărate, care mi-a purtat sufletul dincolo de toate disciplinele și de toate zidurile... Voi trece astfel mai repede peste primii trei sau patru ani de liceu, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
într-o alta, care nu mai există de demult și care se găsea de partea cealaltă a străzii, pe locul ocupat de clădirea actuală a liceului. De o parte erau externatul, sălile de studiu, cancelaria și repetitoriul internilor; de cealaltă, internatul. Iar între amândouă, ca element de legătură, "Arcul", faimosul arc, cu coridorul de trecere de la un corp la celalt, care a dat străzii numele pe care-l poartă până azi. (Ce minune, ce minune că-l mai poartă!) Cu arhitectura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
aspirăm încă, ei au avut rolul și contribuția lor, cum le-au avut desigur unele dispoziții și înclinații din sufletul nostru, cum (o repet) le-a avut mai ales mediul în care am trăit și ne-am dezvoltat, adică Iașul. Internatul Când am aflat că persoana pe care trebuia s-o vizitez în după-amiaza aceea rece și umedă locuiește în fundacul Lozonski, în casa albă, liniștită, înconjurată de grădini, în care nu mai intrasem de atâta timp, am avut o vie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
dar niciodată, în ocaziunile acestea, n-am putut vedea mai mult, în tăcutul capăt de stradă înfundat, decât cele câteva case și grădini pline de umbră, a căror înfățișare nu se schimbase aproape deloc, cum și zidul lung care împrejmuia internatul, fostul internat, zidul care separa viața mea prezentă de trecutul inaccesibil. Și acum, aveam ocaziunea să trec dincolo de zidul acesta, să pătrund în curte, în grădină, în casa plină de mistere și de fantome; aveam ocaziunea să trec dincolo de prezent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
în ocaziunile acestea, n-am putut vedea mai mult, în tăcutul capăt de stradă înfundat, decât cele câteva case și grădini pline de umbră, a căror înfățișare nu se schimbase aproape deloc, cum și zidul lung care împrejmuia internatul, fostul internat, zidul care separa viața mea prezentă de trecutul inaccesibil. Și acum, aveam ocaziunea să trec dincolo de zidul acesta, să pătrund în curte, în grădină, în casa plină de mistere și de fantome; aveam ocaziunea să trec dincolo de prezent și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
până la lacrămi, "să fie adevărat că, în timpul acesta, în jurul nostru până departe, învrăjbită de moarte, omenirea își varsă sângele pentru lucruri care cine știe dacă prețuiesc sângele acesta?..." Timp de patru ani, viața mea s-a împărțit între Liceu și Internat. Nici de vorbit că mediul de aici era mai familiar, mai calm, mai cald, decât cel pe care-l oferea școala publică. Pe atunci, Iașul număra multe internate de felul acesta. Excelente case de educație, mai toate. Pot însă afirma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Timp de patru ani, viața mea s-a împărțit între Liceu și Internat. Nici de vorbit că mediul de aici era mai familiar, mai calm, mai cald, decât cel pe care-l oferea școala publică. Pe atunci, Iașul număra multe internate de felul acesta. Excelente case de educație, mai toate. Pot însă afirma că, printre ele, pensionatul "Weitzecker" era dintre cele mai bune. Era francez sau elvețian, profesorul Weitzecker? Nu știu. Soția lui era însă franceză. Și toată atmosfera institutului la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Și toată atmosfera institutului la fel: franceză. Deși la Liceul Național, unde era profesor, Weitzecker preda limba italiană. Dar directorul nostru era un poliglot; și calitatea aceasta nu era singura care făcea obiectul admirației noastre. Amintirile mele din viața de internat se aseamănă și se împletesc cu acele care se referă la viața mea din liceu. Bucurii și tristețe. Tristețe, de ce? N-aș putea-o lămuri. Tristețe vagă, fără cauze precise, fără cauze inteligibile. Dacă memoria mea afectivă nu mă înșeală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
atât le cred dispărute din amintirea mea. Pe toate. Aproape toate. Afară de una, în orice caz; de una singură, care intervenind periodic, regulat și sigur, tulburător desigur, n-a putut lua drumul celorlalte. Iat-o, anume: Atâta timp cât am stat în internat, adică până ce familia mea s-a strămutat la Iași, nici o vacanță n-am petrecut-o departe de ai mei. Toate le-am făcut acasă, la Piatra. Chiar pe cele de iarnă, atât de scurte pe atunci (din ajunul Crăciunului și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
visului, luam în stăpânire lumea mea, lumea creată de imaginația mea, în care totul era strălucire și izvor de bucurie... Dar câteodată, somnul venea așa de repede că nu mai aveam timpul să-mi dau seama că adorm. Drumul de la Internat la Liceu, și-ndărăt, de patru ori pe zi, forma unul din cele mai interesante puncte ale programului cotidian. Mergeam în ordine, firește, în coloană, doi câte doi, sub conducerea și supravegherea unui "pedagog", urmând, invariabil, același itinerar: fundacul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Planquette, sunt nume care nu spun mare lucru și mai cu seamă care nu evocă nimic. Eram încă în școală, în cursul superior. De câțiva ani familia mea se mutase la Iași; și odată cu schimbarea aceasta pusesem capăt vieții de internat. Ca și pentru colegii mei, teatrul forma una din atracțiile mele principale. Nimic mai natural de altfel, întrucât pe timpurile acele Iașul se bucura de spectacolele cele mai variate și mai alese. Opereta nu era genul nostru preferat; dar o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Liceul național, clădire ridicată în anii 1895, 1896. (Colecțiunea Socec et Co., Iași.) Pag. 39. Iașul vechi. Casele Bașotă, în care a funcționat gimnaziul Ștefan cel Mare. (Foto-Regal) Pag. 39. Turnul mănăstirei Galata. (Foto-Regal) Pag. 42. "Zidul lung care împrejmuia internatul, zidul care separa viața mea prezentă de trecutul inaccesibil..." Pag. 43. Iașul în timpul războiului: Regina Măria, printre orfani, la Miroslava. (Foto-Regal) Pag. 44. "Puritatea și calmul copilăriei le regăsesc în orele de reverie..." Pag. 45. A. Weitzecker. Pag. 46. "Stăteam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]