4,210 matches
-
context. Aceasta este o tehnică productivă, bazându-se pe un răspuns adecvat la situații, implicând atât permanenta acordare a axei bipolare (emitere - receptare) prin organizarea contextuală a expresiei și interpretării, cât și conectarea procesului comunicării la realitatea educațională imediată. Relațiile interpersonale din clasa de elevi sunt indestructibil legate de procesele de comunicare. O anumită funcție, care exercită o multitudine de implicații asupra comunicării educaționale în clasa de elevi, este funcția metalingvistică. Opiniile de până acum, referitoare la comunicarea educațională, consideră activitatea
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
a gândi la elevi, prin solicitarea opiniei acestora și a propriei interpretări. E important, de asemenea, ca elevii să-și pună și să pună întrebări, de fapt, să fie lăsați și educați să procedeze astfel. Paraverbalul și nonverbalul în comunicarea interpersonală au un rol major. Paraverbalul reprezintă modul concret în care „curge” vorbirea noastră. De foarte multe ori însă, insuccesul unei prezentări este determinat tocmai de acest aspect: constatăm că un vorbitor, cum este cadrul didactic, îi face peelevi să caște
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
învinuită de „pedanterie” (mai ales la numele proprii și la termenii de specialitate din limbile străine). Este bine să se evite înghițirea unor silabe, primele și ultimele, ale unor cuvinte, deoarece creează o impresie de superficialitate și neglijență. Nonverbalulîn relațiile interpersonale se referă la modul în care privirea, corpul și gesturile noastre acompaniază discursul propriu-zis, fortificând sau reducând efectele lui asupra clasei. În timp ce aspectul verbal și cel paraverbal sunt predominant conștiente și deci controlabile, cel nonverbal este cu precădere inconștient, ceea ce
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
profesor - elev) se construiește în primele 50 de secunde ale întâlnirii, timp în care, cu certitudine, nu poate fi realizat un schimb de replici. Prima impresie se schimbă foarte greu, deci atenție, cadre didactice, la nonverbal...! Tot ceea ce înseamnă comunicare interpersonală în clasa de elevi se prezintă ca fiind o componentă esențială a managementului clasei, disciplină de studiu aflată în atenția și la dispoziția cadrului didactic. 4.6. Personalitatea cadrului didactictc "4.6. Personalitatea cadrului didactic" Nu poate fi concepută analiza
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Fiedler, despre care am vorbit deja. În 1967, acesta a folosit pentru prima dată termenul de contingență, construindu-și teoria plecând de la considerentul că eficiența conducerii depinde de: - personalitatea conducătorului: are în vedere faptul că există conducători motivați de relațiile interpersonale și alții motivați de sarcinile instructiv-educative; - variabilele situaționale: au în vedere atât situațiile favorabile, cât și pe cele nefavorabile. Liderii motivați de sarcină vor fi mai eficienți atât în situațiile favorabile, cât și nefavorabile. Fiedler reproșa propriilor sale teorii faptul
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
idei și opinii, în interesul optimizării procesului educațional. Unele particularități ale controlului privesc aspectele legate de consistența unor date și rezultate obținute, care sunt greu cuantificabile, și, totodată, aspectele legate de eventualele perturbări și tensiuni produse de control la nivel interpersonal. Controlul nu ar trebui să se desfășoare și să se organizeze decât în funcție de obiectivele generale stabilite. El va fi cu atât mai eficient, cu cât va determina în unitatea procesuală controlată un reviriment, o îmbunătățire, prin angajarea și motivarea folosite
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
bănci de date, relevante pentru susținerea evaluării pe criterii juste. Banca de date manageriale este un element foarte important al procesului de conducere a colectivului de elevi și este compusă din informații structurate despre situații, evenimente, efecte ale unor relații interpersonale în clasa de elevi etc.; 2. Prelucrarea statistică are în vedere organizarea sistemului de date pe criterii aritmetice și numerice și analiza fenomenelor interacționale din clasa de elevi, prin intermediul unor mărimi și valori statistice (media, mediana, modul, dispersia etc.); - centrarea
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
a problemei sunt: - controlul curent al activităților din clasă; - sondajele psihosociale permanente; - sesizarea problemelor de către alți factori exteriori, alte cadre didactice, părinți etc. Controlul sistematic și planificat al activităților din clasă este un factor determinant al cunoașterii realităților educaționale și interpersonale. 2. Obținerea informațiilor: face referire la cunoașterea cauzelor care au generat abaterea de la linia programată. Stabilirea cauzelor - analiza logico-teoretică, analiza practică; pe calea celor două formule analitice se poate face apel la o eventuală bancă de date, alcătuită pentru o
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
clasei, de participare la activitatea colectivă a clasei și de urmărire a scopurilor grupului stabilite prin decizii colective”. Elementele cele mai importante ce rezultă din corelația dinamică a integrării elevilor în colectivul de elevi sunt elementele de ordin afectiv. Relațiile interpersonale, ca și toate celelalte relații și acte de viață, s-a constatat că sunt guvernate de inconștient. Tipul de relații conturat între doi indivizi (atracție, respingere) ia naștere în funcție de gradul de compatibilizare existent între cele două tipuri de inconștient. Inconștientul
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
relație biunivocă) se găsește sintagma „climat educațional”, termen ce indică atmosfera, moralul, starea afectivă a clasei. Este indicatorul „sănătății” unui grup educațional și poate fi luat drept criteriu axiologic de diferențiere a unor clase de elevi. Este produsul unor raporturi interpersonale la diferite niveluri (formal sau informal), iar suma sau, mai corect spus, produsul lor este climatul educațional. Se exercită relații din interior: profesor - profesor, profesor - elev, elev - elev sau relații cu parteneri exteriori, de exemplu, cu părinții. Profesorul Emil Păun
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
ținută, poziția corpului și prin distanța menținută se realizează o cantitate mai mare de schimburi de mesaje decât prin orice alte canale specifice. Comunicarea verbală este utilizată cu precădere pentru transmiterea informațiilor, în timp ce canalul nonverbal este folosit pentru exprimarea atitudinii interpersonale, iar în anumite cazuri, pentru a înlocui mesajele verbale. Indiciile oferite de profesorul Ekman pentru a identifica comportamente leși atitudinile mincinoase, în general, și ale elevilor, în special, sunt următoarele. Elevul care minte știe perfect că are de susținut un
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Holt, Rinehart & Winston, New York, 1988), arată că există și o serie de aspecte pozitive ale conflictului: - permite expunerea directă a problemelor și face accesibilă discuția; - poate conduce la soluții și la rezultate mai bune pentru toți; - intensifică gradul de comunicare interpersonală și stimulează o mai mare înțelegere reciprocă; - oferă prilej de explorare a problemelor și de găsire a soluțiilor creative; - descătușează emoții latente; - poate fi sursă de distracții. Nu este însă recomandabil să fie asimilate conflictele numai aspectelor și conotațiilor lor
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
personal și ce câștigă clasa evitând conflictul? • Care sunt costurile personale și cele de grup în cazul evitării conflictului? • Ce urmări de durată ar avea una sau alta dintre cele două alternative? • Cum ar arăta imaginea de durată a relațiilor interpersonale la nivelul grupului-clasă? Răspunsurile obținute la toate aceste întrebări pot să contureze o eventuală strategie de intervenție. Propunerea noastră este atât de nivel preventiv, cât și de nivel intervenționist, sub formă de negociere. Negocierea este o construcție subiectivă a unei
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
ca manager constă în fixarea, pe lângă obiectivele școlare formale, și a unei serii de obiective social-afective; - structura grupului poate fi analizată dual în ceea ce privește grupurile mici și implicit clasa de elevi, atât ca modalitate de legătură a membrilor grupului în plan interpersonal, cât și ca ierarhie internă a grupului; - compoziția și organizarea sunt rezultatul interacțiunii tuturor celorlalte caracteristici ale grupului, definitoriu din punctul de vedere al acesteia fiind gradul de omogenitate sau de eterogenitate a clasei; din același indicator de dinamică a
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
cele cinci aptitudini majore. Concluzie Această concepție despre o inteligență, acoperă realități diferite a fost dusă la extrem în teoria „inteligențelor multiple” de Howard Gardner (1993), care propune șapte forme de inteligență: lingvistică, logico-matematică, spațială, muzicală, chinestezică (dansatori și atleți), interpersonală (simțul relațiilor sociale) și intrapersonală (reprezentarea sinelui). Dar această concepție este și o extensie a conceptului de inteligență, astfel încât ajunge să fie sinonimă cu orice abilitate. Dacă afirmăm că un sportiv este inteligent pentru că aleargă cu viteză sau pentru că este
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
În cadrul firmei. Faptul că eficiența firmei este evaluată global, iar diviziile (departamentele) nu au autonomie, poate conduce la distorsionarea raporturilor Între acestea, crescând costurile de oportunitate pentru unele sau altele. Prețurile pieței (cel puțin În varianta clasică) presupun o comparație interpersonală privind cea mai bună utilizare socială a resurselor (ceea ce nu este cazul În interiorul organizației unde raporturile de schimb sunt stabilite pe cale administrativă), fiind astfel rezultatul presiunilor sociale către eficiență. În acele situații Însă În care apar condițiile de specificitate și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
teoria agent - principal nu poate explica rețelele Întrucât rolurile de agent și principal nu sunt menținute, ci sunt interșanjabile, iar controlul nu este „structural” (inerent unui mod de constituire a relației agent - principal), ci derivă din obligații morale și Încredere interpersonală (Larson, 1992). În plus, abordarea rețelelor se diferențiază de concepția instituționalistă asupra organizării prin aceea că se bazează pe mecanisme particulare de guvernare a relațiilor concrete, și nu pe norme sau strategii practice generalizate și unanim Împărtășite. În cadrul rețelelor, rolurile
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
reflectă strategii practice (cogniții) preluate ca atare (instituite); rolurile sunt mai degrabă asumate prin reciprocitate, fiind În permanență reconstruite contextual, pe măsura desfășurării interacțiunilor. Rețelele nu reflectă „Încredere generalizată, difuză” (Sandu, 2003:17), ci mai degrabă se bazează pe Încredere interpersonală particulară, rezultat al interacțiunilor repetate Între actori. Încrederea se bazează pe experiență și informație Între parteneri determinați („Încredere strategică” - Uslaner, 2002). Pentru a Înțelege mai bine relația dintre rețele și instituții vom relua problematica Încrederii interpersonale. „Teoreticienii clasici ai schimbului
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
se bazează pe Încredere interpersonală particulară, rezultat al interacțiunilor repetate Între actori. Încrederea se bazează pe experiență și informație Între parteneri determinați („Încredere strategică” - Uslaner, 2002). Pentru a Înțelege mai bine relația dintre rețele și instituții vom relua problematica Încrederii interpersonale. „Teoreticienii clasici ai schimbului au sugerat că este mai probabil ca Între parteneri să se dezvolte Încredere interpersonală (n.a.) atunci când schimbul are loc fără negocieri explicite sau Înțelegeri constrângătoare. În aceste condiții, riscul și incertitudinea schimbului oferă partenerilor oportunitatea de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
informație Între parteneri determinați („Încredere strategică” - Uslaner, 2002). Pentru a Înțelege mai bine relația dintre rețele și instituții vom relua problematica Încrederii interpersonale. „Teoreticienii clasici ai schimbului au sugerat că este mai probabil ca Între parteneri să se dezvolte Încredere interpersonală (n.a.) atunci când schimbul are loc fără negocieri explicite sau Înțelegeri constrângătoare. În aceste condiții, riscul și incertitudinea schimbului oferă partenerilor oportunitatea de a-și demonstra credibilitatea lor (trustwortiness)” (Molm et al., 2000:1396). Coleman (1990) face distincția Între schimbul reciproc
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
o concepție a uniformității unei „moralități generalizate” (Arrow, 1974), reprezintă o concepție integrantă, supra-socializantă a acțiunii umane (Wrong, 1961). Granovetter propune modelul implicării care accentuează „rolul relațiilor personale concrete sau al structurilor („rețele”) de astfel de relații În generarea Încrederii interpersonale și descurajarea comportamentului malign. Preferința larg răspândită de a tranzacționa cu indivizi a căror reputație este cunoscută implică faptul că puțini se bazează fie pe moralitatea generalizată fie pe aranjamentele instituționale (impuse de a treia parte - M.P.) pentru a se
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
acestea, construcția instituțională nu este irelevantă atât timp cât actorii colectivi implicați sunt organizații, iar schimburile au totuși loc În cadrul reglementat al pieței. Totuși, mecanismele asiguratorii ale instituțiilor nu sunt suficiente pentru generarea cooperării, fiind complementate, Într-o măsură decisivă, de Încrederea interpersonală rezultantă a relației durabile, implicate Într-un context mai larg de schimburi Între actori. Uzzi identifică mai multe caracteristici și funcții ale legăturilor implicate. În primul rând, acestea presupun Încrederea Între parteneri: așa cum afirmau Molm și colaboratorii (2000) Încrederea se
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
pieței În condițiile În care legăturile partenerilor din rețea devin redundante (Burt, 1992). Granovetter (1973) diferențiază Între legături slabe și legături tari; distincția Între aceste tipuri de legături echivalează cu gradul de implicare În relație al actorilor: astfel, „tăria” legăturii interpersonale este o combinație liniară a timpului, intensității emoționale și reciprocității implicate În relație. Relația de prietenie presupune o legătură „tare”, În timp ce o cunoștință (acquaintance) este o legătură „slabă”. O legătură slabă este bazată pe reciprocitate, dar presupune un grad de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
aceasta dă substanță diferenței teoretice cu care operăm Între conformarea instituțională generalizată (În virtutea normelor, valorilor) ce generează așteptări și Încredere (În sensul de asigurare) și comportamentele pro-sociale derivate din implicarea În rețele de relații concrete. Sandu diferențiază astfel Între sociabilitatea interpersonală și sociabilitatea centrată pe instituții. Este de așteptat ca prima să aibă efecte de tip capital social (sociabilitate productivă) În mult mai mare măsură decât Încrederea În instituții. Într-o oarecare masură sinonimă distincției operate de Sandu (2003) Între Încredere
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și sociabilitatea centrată pe instituții. Este de așteptat ca prima să aibă efecte de tip capital social (sociabilitate productivă) În mult mai mare măsură decât Încrederea În instituții. Într-o oarecare masură sinonimă distincției operate de Sandu (2003) Între Încredere interpersonală și Încredere generalizată. Folosind un exemplu din teoria jocurilor, strategia utilizată este similară DTFT (downward tit for tat) În schimbul generalizat În care reciprocarea nu se realizează direct către partenerul de la care firma a primit resurse (În acest caz Încredere sau
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]