1,897 matches
-
actorul și directorul Florin Călinescu răspunde reporterului la Întrebarea „de ce a eșuat un spectacol montat de dvs.?” : „E o piesă pentru oameni deștepți.Trebuie să fii puțin educat, să stăpînești niște mijloace teatrale...”. Just! Numai că trei rînduri mai jos, intervievatul declară :” Eu nu fac teatru pentru babele cronicărese frustrate. Teatrul se face pentru spectatorii care rup biletul - șoferi de camioane, coafeze, ingineri, maiștri militari”... Păi, nu mai Înțeleg : domnul Călinescu eșuează că face teatru pentru deștepți, ori pentru șoferi și
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
să continuu (nu se mai zice continui!) publicarea jurnalului personal ; deocamdată, antum...dar nu disperați! Acea anchetă punea și-o Întrebare nostimă : ce s-ar fi Întîmplat cu autorul Accidentului, dacă ar fi supraviețuit schimbării politice din România ? Unul dintre intervievați, răspunde cu luciditate :” Ar fi fost arestat odată cu Pătrăș canu, n-ar fi suportat tortura și, prin 1952, ar fi murit În În chisoare. Ar fi fost reabilitat În 1967 și ar fi devenit erou na țional În 1968”. Ce
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
teatrul din România plictisește!”. Aoleu! Chiar tot? Chiar și cel al protejaților cronicarei ? Chiar și al celor care nu trebuie să... tragă oblonul? Teribilă veste!... În fine, vorbind despre un spectacol contestat și adulat totodată (lucru e posibil În teatru !),intervievata explică, doct :”Natașa din Trei surori face ...pipi În samovar. În contextul regîndirii piesei , era gestul care arăta exact totala sfidare a rafinamentului. Ce poate țăranca absolută să facă?”...Chiar! Ca să arătăm că o eroină din Cehov e țărancă absolută
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
ce urmărim. În lipsa acestui „contract“, nu se petrece nimic. *** Când termin un film și îl arăt celor care apar în el, barometrul echilibrului, al unui soi de echidistanță a poziției mele este nemulțumirea cât mai multor participanți. Dacă majoritatea celor intervievați - situați pe baricade diferite - se simt nedreptățiți, știu că am reușit întrucâtva. Intelectualii de la sate, alungați de revoluționarii din orașe. Orașe-martir. R.C. Dumitru Lucrările celei de-a opta ediții a Consfătuirii Naționale a Intelectualilor de la Sate au început într-un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
rog, repetă Dan amabil. Suntem Între prieteni, nu trebuie să vă formalizați. Kitty Încercă să se adune și să-și amintească una dintre multele Întrebări la care se gândise adesea, când Îi văzuse pe reporterii consacrați punând Întrebări simpliste oficialităților intervievate. Dar acum avea mintea goală. — Știți, am primit cetățenia abia anul trecut, spuse ea Într-un final, cu o voce răgușită. Primele alegeri la care am participat au fost În noiembrie. Sunt lucruri pe care nu le Înțeleg... În legătură cu felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
umilitor decât să sugerezi, într-un mod atât de subtil, că amicul brunet ar fi rom? Noroc că amicul are și simțul umorului. Seara, în fața televizorului. Reportaje de la sărbătoarea romilor. Un reporter îl chestionează pe un etnic rom cu privire la Holocaust. Intervievatul răspunde: „A fost bine, atunci. Da, da, tare bine“. Ce comic, nu? Cât de distractiv! Romii nici măcar nu știu ce-a fost Holocaustul, conchide o voce din off. Alte câteva reportaje, în care îi vedem pe romi puși într-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
și premonitor își face loc în paginile ziarului, se intitula 30 de zile ratate, subintitulat sondaj de opinie, efectuat în comun de redactori ai ziarelor "Adevărul" și "Romaniai Magyar Szo" în legătură cu (atenție!) situația școlară din Târgu Mureș. Dincolo de afirmațiile celor intervievați, interesant este un preambul al ziarului în care apar pentru prima dată tonuri alarmiste puse pe seama unor scrisori de la cititori care sunt, de bună seamă, "alarmate" și a unor apeluri telefonice, mai mult încă, "disperate". Ziarul dă curs acestor cereri
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Marele avantaj al acestui tip de interviu îl reprezintă faptul că răspunsurile pot fi comparate. 2. interviul liber: cuprinde un set de bază format din anumite întrebări-cheie, a căror succesiune nu e prestabilită. Intervievatorul trebuie să empatizeze foarte bine cu intervievatul și să formuleze întrebări ulterioare în funcție de răspunsurile interlocutorului. Răspunsurile sunt absolut libere, fără a avea o formă standard. Această formă de interviu ne oferă mai mult informații calitative decât cantitative. 3. Interviul semistandardizat: este o combinație a primelor două forme
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
cumpără petrol brut în aceleași cantități. Această turnură ironică a sorții, care s-ar putea întâmpla, vă poate oferi o idee asupra complexelor și potențialelor riscuri cu care ne vom confrunta în viitorul extrem. Când am fost pentru prima oară intervievat despre această previziune, ziarele au fost prea șocate pentru a putea tipări această istorie, deși eu o susțin chiar și azi. Deoarece omenirea caută să scape ea însăși de complicațiile datorate dependenței de petrol străin, este inevitabil faptul că urmează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
perdeaua de păr lung și negru balansându-se într-o parte și-n alta. — Domnul Carter spune să intrați. Trix se întorsese și nu se putea preface prea bine că nu era surprinsă. Pe parcursul ultimelor două zile era asaltată de intervievați nervoși care așteptau lângă biroul ei și o jumătate de oră. Timp în care Trix trebuia să se abțină să nu își sune prietenele și amicii și să răspundă la întrebările insistente ale intervievaților în legătură cu șansele lor de a primi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
ultimelor două zile era asaltată de intervievați nervoși care așteptau lângă biroul ei și o jumătate de oră. Timp în care Trix trebuia să se abțină să nu își sune prietenele și amicii și să răspundă la întrebările insistente ale intervievaților în legătură cu șansele lor de a primi postul. Și, colac peste pupăză, ea știa cu siguranță că tot ce făceau Calvin Carter și Jack Devine în sala de ședințe era să joace cărți. Dar Calvin Carter fusese părăsit de Jack Devine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
abulic și egoist. Un asemenea ins, În spectacolul sau decrepit, mi-a stat În cale peste 250 de zile, pe când predăm la o școală generală din județul Iași limba și literatura română, În timpul studenției mele la cursurile fără frecvență, răspunde intervievatul. Și exemplifică: „nouăzeci și patru de anonime despre mine au fost expediate pe adresa unor foruri județene. Înființasem acolo un cenaclu ,,Nicolae Labiș”, cu rezultate notabile: o placheta de versuri, trei expoziții de artă plastică, o brigadă artistică deținătoare a
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
aceeasi instituție, neforțând anonimatul, nu a acceptat depășirea. Eram acuzat că Încărcam mintea elevilor În activitățile extrașcolare, ca, la reuniunile cenaclului incitam pubertatea, ca elevii - reporteri erau denunțători”. Activitate de substanță la brigadă artistică și la cenaclul literar a avut intervievatul și prin anii 1956 - 1962 la fabrica de rulmenți din Bârlad, la clubul Întreprinderii și la cenaclul ,,Mihail Sadoveanu”, apoi la Nicolina și CUG Iași, la cenaclul ,,Lupta cu inerția”. Malin avea atunci, cănd stătea Alexandru Tăcu de vorbă cu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ceva. Ceva interesant pentru ziaristul curios dar și pentru cititorul avizat sau nu, căruia Marin îi „traduce” spusele pe înțelesul său. Ca om de televiziune, ca președinte de Uniune de presă am cunoscut și stat de vorbă cu aproape toți intervievații săi și sunt uimit și mulțumit de felul în care D. V. Marin le pune în evidență personalitățile, realizările, uneori mai rar scăpările, le ridică la fileu spusele pentru a pasa apoi... către cititor: ce a discutat cu 9 președinți
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
Jonathan Scheele, este în avantajul fiecăruia și al nostru, al tuturor, în același timp. Vreau să vă spun că în acest studio au fost președinții în funcție ai României, au fost prim miniștri, și ne-am mândrit cu Francois Mitterand intervievat, dar difuzat pe acest post. Cum ați primit invitația noastră de a intra în direct? Jonathan Scheele: Cu plăcere, pentru că este foarte important să vorbim cu oamenii din întreaga țară și nu doar cu cei din orașele mari. D.V.M
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
probleme cu care s-a confruntat poporul nostru greu încercat: secetă, neînțelegeri interne, schimbări politice dorite și mai puțin dorite. Sunt prezentate evenimente la care a luat parte, dovedind acest lucru prin fotografii, apoi, date biografice ale multora din cei intervievați: președinți, prim-miniștri, oameni politici, înalte fețe bisericești etc. Un spațiu generos este rezervat interviului realizat cu Șeful Delegației Comisiei Europene la TV Vaslui și Radio Unison, Jonathan Scheele, în noiembrie 2005. Scriitorul Dumitru V. Marin, profesor de limba și
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
lei noi. Vorba aia, frate, frate, dar karma-i pe bani! Îmi amitesc că pe vremuri am citit pe site câteva interviuri bombă, realizate prin wireless-ul doamnei Nina către astral (nici o aluzie la renumita firmă prin cablu!Ă. Printre intervievați se numărau Zalmoxis, Mihai Eminescu, Mircea Eliade, Nicolae Ceaușescu, prințesa Diana și motanul Costică. Între timp - fie n-a mai prins semnal ca lumea, fie spiritele n-au mai avut așa de mult chef de vorbă -, doamna Nina a început
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
legitim aleasă, în strânsă legătură cu problema abordată: de exemplu un interviu cu ministrul agriculturii în cadrul unei epidemii de gripă aviară. Acesta implică și necesitatea ca întrebările să nu fie tendențioase, pe de o parte, și să nu menajeze pe intervievat (prin punerea doar a acelor întrebări care convin acestuia), pe de altă parte. Ancheta este un gen jurnalistic care "aprofundează marile probleme economice, sociale, politice și culturale, încercând răspunsuri privind întrebări la care nimeni nu dorește să răspundă pentru că răspunsurile
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
care se referă, dar informațiile specifice căutate și rezultatele finale pot fi foarte diferite. În folclor, sintagma povestirea vieții (Ives, 1986; Titon, 1980) este folosită mai mult decât istoria vieții în antropologie, concentrându-se, de obicei, asupra modului în care intervievatul se vede pe sine ca păstrător al tradiției, în timp ce forma finală poate varia de la descrierea cercetătorului a ceea ce s-a spus, s-a făcut ori s-a sugerat până la o narațiune la persoana întâi. Povestirea vieții, așa cum este definită aici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
aducem în prezent o parte a trecutului nostru personal și colectiv. Amintirile, experiențele și valorile colective sunt conservate prin povestire sau prin punerea lor într-o formă care ar putea dura mai mult decât noi înșine. Într-un interviu, persoana intervievată este povestitor, narator al povestirii spuse, iar cercetătorul este ghidul, cel care direcționează acest proces. Cei doi colaborează, compunând și construind o poveste de care naratorul să fie mulțumit. În calitatea sa de colaborator într-un proces cu final deschis
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
direcție imprimată de cel care-și povestește viața. Acordă-ți timp pentru pregătirea interviului Gândiți-vă la ceea ce vreți să realizați. Puneți-vă ideile, întrebările și materialele (casetofonlu, casetele) și încercați să aflați cât mai multe informații despre viața persoanei intervievate. Dacă știți că persoana are anumite experiențe de viață sau o anumită expertiză, ar fi o bună idee să cercetați acel domeniu și să vă familiarizați cu aspectele despre care v-ar putea vorbi. Cu cât îi veți da mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
pierdut din cauza utilizării greșite a unor echipamente în perfectă stare de funcționare. După începerea interviului și când acesta decurge firesc, puteți uita de reportofon până ce veți schimba caseta. Interviul va fi chiar mai reușit dacă le acordați timp și persoanelor intervievate să se pregătească. Acestea ar putea dori să-și reîmprospăteze amintirile și să-și organizeze ideile înainte de înregistrare. Ați putea chiar să le dați o mostră de șase-zece întrebări orientative pentru a se gândi la diferite etape ale vieții lor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
povestea vieții. Fotografiile pot fi folosite ca puncte de plecare pentru reamintirea unor povestiri minunate, dar de mult uitate. Creați un cadru adecvat Lucrurile ar putea decurge cel mai bine dacă veți alege un cadru relaxant, confortabil, cu care persoana intervievată este familiarizată. Cel mai potrivit este domiciliul persoanei. Un cadru neoficial, o încăpere liniștită, care încurajează sinceritatea, este probabil cel mai potrivit loc pentru realizarea interviului. Este ca și cum am realiza interviul în locul cel mai apropiat de contextul natural în care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
arăta acest lucru! Analizați persoana din fața dumneavoastră, răspundeți-i la ceea ce are de spun și manifestați-vă sincer interesul și curiozitatea în mod cât mai firesc. Puteți încuraja foarte mult cealaltă persoană doar zâmbind și dând din cap. Când persoana intervievată știe că aveți cunoștințe similare referitor la un anumit subiect sau o anumită experiență, aceasta o va ajuta să se simtă solidară cu dumneavoastră, lucru care, în mod natural, duce la dezvăluirea mai multor aspecte decât în mod obișnuit. Există
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
și nici un act pasiv. A asculta implică mult efort și presupune concentrarea și focalizarea atenției. A asculta povestea vieții cuiva înseamnă a fi martor la ceea ce spune și a-ți păsa. Din diverse considerente, este posibil ca, atunci când cunoaștem persoana intervievată, să avem anumite prejudecăți. A fi un bun ascultător înseamnă, în acest caz, a pune între paranteze orice experiență anterioară, a-i acorda vorbitorului respectul nostru deplin și a fi cât mai obiectivi posibil în realizarea interviului. A nu lăsa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]