6,103 matches
-
unui control riguros. Uneori este imposibil să studiem creativitatea în condiții experimentale strict controlate. Un control excesiv poate anula creativitatea comportamentului studiat. Cercetătorii experimentaliști trebuie prin urmare să aleagă între exercitarea unui control excesiv sau potențarea spontaneității și a motivației intrinsece implicate de performanțele creative. Controlul moderat (prin urmare, limitat) ce domină cercetările experimentale actuale poate reflecta tendința de a evita anularea comportamentelor creative spontane. Cel mai pronunțat control în cercetarea experimentală a creativității este realizat în studiile operaționale. Din acest
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
întâmpină probleme, impedimente sau obstacole recunoscute de ceilalți. Orice obstacol depășit în realizarea creației artistice reprezintă o formă de rezolvare a problemelor. (teoria definirii personale a unor probleme este un alt mod de a percepe relevanța diferențelor individuale, a motivației intrinsece și a interpretărilor idiosincratice). Din cercetarea descoperirii problemelor reiese un alt argument care demonstrează că fenomenul creativ nu se reduce la rezolvarea problemelor (Jay și Perkins, în publicații periodice; Runco, 1994a). Revelațiile (insight-ul) creative au deseori loc odată cu descoperirea sau
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
copiii pot deveni „imuni” prin minimalizarea efectelor negative ale recompensei. O astfel de imunizare presupune dezbateri și o modelare care să ne releve modul cum putem să ne „distanțăm de efectele posibile ale recompensei” și să ne concentrăm asupra motivelor intrinseci (Hennessey și Zbikowski, 1993, p. 297); cercetările experimentale ale insight-ului (intuiției) sunt oarecum compatibile cu studiile de caz descrise de Gruber (1988; vezi și Davis et al., în publicații periodice; Wallace și Gruber, 1989) și cu simulările computerizate (vezi Holmes
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
procesului de elaborare a produsului, dar probabil că principala prioritate rezidă în preferința individuală: dacă individul e motivat instrinsec să creeze, îndrumătorii lui - părinți, profesori, supervizori - trebuie să evite orice ocazie de subminare a acestui imbold; însă, în absența motivației intrinsece, este mai util să stimulăm noul comportament sau simplele lui tentative prin administrarea unor recompense. Ambele abordări pot explica rezultatele diferite ale studiilor experimentale, deși bineînțeles că, în condiții naturale probabil că motivația intrinsecă, dar și cea extrinsecă influențează comportamentele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
acestui imbold; însă, în absența motivației intrinsece, este mai util să stimulăm noul comportament sau simplele lui tentative prin administrarea unor recompense. Ambele abordări pot explica rezultatele diferite ale studiilor experimentale, deși bineînțeles că, în condiții naturale probabil că motivația intrinsecă, dar și cea extrinsecă influențează comportamentele creative (Rubenson și Runco, 1992; Runco, 1993, 1994c)7. Există și alte consecințe ale cercetărilor care implică materiale audio, video și texte scrise. Experimentele întreprinse asupra celor trei tipuri de canale informaționale au avut
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și pentru a inhiba eforturile creative, prin inducerea stresului și a anxietății de testare (Smith et al., 1990). Într-adevăr, stresul poate inhiba procesul creativ, dar, în același timp, unii creatori par să îl considere stimulativ (Mumford, 1984). Așa cum motivația intrinsecă sau extrinsecă poate influența creativitatea în mediul natural, tot astfel competiția și stresul sunt potențial inhibitorii sau stimulative pentru creativitate, în funcție de persoană și de context. Bibliografie Adams, J. (1979), Conceptual blockbusting, ediția a II-a, Norton, New York. Albert, R.S. (1978
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și mai limpede această distincție între motivele creației legate de ego sau extrinsece, în cazul cărora „obținerea unei soluții creative este un mijloc de a atinge alt scop, nu scopul în sine” (p. 121), și motivele legate de sarcină sau intrinsece, în cazul cărora persoana respectivă e mânată de „valoarea intrinsecă pe care o are obținerea soluției creative înseși” (p. 121). El a afirmat că, deși motivele extrinsece pot să stimuleze implicarea inițială a cuiva într-o activitate sau asumarea acesteia
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ego sau extrinsece, în cazul cărora „obținerea unei soluții creative este un mijloc de a atinge alt scop, nu scopul în sine” (p. 121), și motivele legate de sarcină sau intrinsece, în cazul cărora persoana respectivă e mânată de „valoarea intrinsecă pe care o are obținerea soluției creative înseși” (p. 121). El a afirmat că, deși motivele extrinsece pot să stimuleze implicarea inițială a cuiva într-o activitate sau asumarea acesteia, ideal este ca ele să folosească doar la asigurarea unui
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
El a afirmat că, deși motivele extrinsece pot să stimuleze implicarea inițială a cuiva într-o activitate sau asumarea acesteia, ideal este ca ele să folosească doar la asigurarea unui contact suficient cu acea activitate pentru a se produce implicarea intrinsecă. El credea că creativitatea e mai mare atunci când motivația unei persoane față de o activitate este esențialmente intrinsecă. Crutchfield a subliniat faptul că motivația legată de activitate, sau intrinsecă, nu este caracterizată de concentrarea asupra creativității ca o stare-țintă sau asupra
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
sau asumarea acesteia, ideal este ca ele să folosească doar la asigurarea unui contact suficient cu acea activitate pentru a se produce implicarea intrinsecă. El credea că creativitatea e mai mare atunci când motivația unei persoane față de o activitate este esențialmente intrinsecă. Crutchfield a subliniat faptul că motivația legată de activitate, sau intrinsecă, nu este caracterizată de concentrarea asupra creativității ca o stare-țintă sau asupra nevoii de autoexprimare. Dimpotrivă, el a afirmat că este demonstrată de angajarea intensă în lupta cu problemele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
asigurarea unui contact suficient cu acea activitate pentru a se produce implicarea intrinsecă. El credea că creativitatea e mai mare atunci când motivația unei persoane față de o activitate este esențialmente intrinsecă. Crutchfield a subliniat faptul că motivația legată de activitate, sau intrinsecă, nu este caracterizată de concentrarea asupra creativității ca o stare-țintă sau asupra nevoii de autoexprimare. Dimpotrivă, el a afirmat că este demonstrată de angajarea intensă în lupta cu problemele ridicate de acea sarcină și implicarea totală în muncă, fără a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ego decât persoanele cărora nu le pasă de concordanța cu o grupare. Pe parcursul mai multor studii, Crutchfield a descoperit că persoanele înclinate să cedeze în fața presiunii conformismului prezintă niveluri de creativitate mai scăzute decât cele nonconformiste. Rolurile jucate de motivația intrinsecă și cea extrinsecă Identificarea celor două tipuri de motivație - una care favorizează creativitatea și alta ce îi dăunează - a reprezentat un mare succes în studierea forțelor care stau la baza creativității. Din nefericire, atenția acordată acestor două tipuri de motivație
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
decenii, în care cercetătorii și-au concentrat energia asupra identificării caracteristicilor legate de personalitate (de exemplu, MacKinnon, 1962; Wallach și Kogan, 1965) și a capacității cognitive (de exemplu, Newell et al., 1962) în cazul persoanelor creative. Apoi, conceptele de motivație intrinsecă și motivație extrinsecă au apărut din nou, ca părți integrante ale unui model care afirma că există trei componente esențiale implicate în producerea lucrurilor creative: motivația legată de activitate, intrinsecă, capacitățile adecvate acelui domeniu (calificarea și talentul în domeniul de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
al., 1962) în cazul persoanelor creative. Apoi, conceptele de motivație intrinsecă și motivație extrinsecă au apărut din nou, ca părți integrante ale unui model care afirma că există trei componente esențiale implicate în producerea lucrurilor creative: motivația legată de activitate, intrinsecă, capacitățile adecvate acelui domeniu (calificarea și talentul în domeniul de activitate) și procesele adecvate creativității (capacitatea cognitivă și stilurile de lucru care duc la producerea unor lucruri originale - Amabile, 1983a, 1983b). Construind pe baza creată de teoreticieni cum sunt Rogers
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
lucru care duc la producerea unor lucruri originale - Amabile, 1983a, 1983b). Construind pe baza creată de teoreticieni cum sunt Rogers (1954) și Crutchfield (1962), Amabile (1983a) a propus o ipoteză dublă despre modul în care motivația afectează creativitatea: „Starea motivată intrinsec favorizează creativitatea, în vreme ce starea motivată extrinsec îi dăunează” (p. 91). Motivația intrinsecă e definită ca motivația pentru angajarea într-o activitate în primul rând de dragul acesteia, deoarece persoana respectivă consideră că acea activitate este interesantă, îi aduce satisfacție sau o
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pe baza creată de teoreticieni cum sunt Rogers (1954) și Crutchfield (1962), Amabile (1983a) a propus o ipoteză dublă despre modul în care motivația afectează creativitatea: „Starea motivată intrinsec favorizează creativitatea, în vreme ce starea motivată extrinsec îi dăunează” (p. 91). Motivația intrinsecă e definită ca motivația pentru angajarea într-o activitate în primul rând de dragul acesteia, deoarece persoana respectivă consideră că acea activitate este interesantă, îi aduce satisfacție sau o stimulează intens; este caracterizată de concentrarea asupra stimulării și a delectării produse
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
recompense râvnite, câștigarea unei competiții sau îndeplinirea unei cerințe; este caracterizată de concentrarea asupra recompensei externe, a recunoașterii externe și a orientării externe a muncii (Crutchfield, 1962; Harlow, 1950; Hunt, 1965; Lepper, Greene și Nisbett, 1973; Taylor, 1960). „Ipoteza motivației intrinsece”, formulată de Amabile, a constituit una dintre pietrele de temelie ale modelului componențial al creativității care îi aparține (Amabile, 1983a, 1983b), iar alte lucrări teoretice și practice despre creativitate au început să pună și ele accentul pe motivație. Motivația intrinsecă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
intrinsece”, formulată de Amabile, a constituit una dintre pietrele de temelie ale modelului componențial al creativității care îi aparține (Amabile, 1983a, 1983b), iar alte lucrări teoretice și practice despre creativitate au început să pună și ele accentul pe motivație. Motivația intrinsecă și creativitatea Dezvoltând modelul componențial creat de Amabile, Sternberg și Lubart (1991, 1992, 1995, 1996) au propus teoria investiției în creativitate, în care motivația era una dintre cele șase resurse cerute. Ei au afirmat că motivația concentrării asupra activității este
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creativitate, în care motivația era una dintre cele șase resurse cerute. Ei au afirmat că motivația concentrării asupra activității este esențială pentru creativitate și au susținut faptul că această orientare, chiar dacă se datorează, de cele mai multe ori, unor factori de motivație intrinseci, poate fi dată și de unii factori de motivație extrinseci care măresc concentrarea unei persoane asupra activității sale. Modelul interacționist al comportamentului creativ creat de Woodman și Schoenfeldt (1989, 1990) recunoaște, de asemenea, faptul că motivația intrinsecă este o componentă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
factori de motivație intrinseci, poate fi dată și de unii factori de motivație extrinseci care măresc concentrarea unei persoane asupra activității sale. Modelul interacționist al comportamentului creativ creat de Woodman și Schoenfeldt (1989, 1990) recunoaște, de asemenea, faptul că motivația intrinsecă este o componentă personală care favorizează realizările creative. Runco și Chand (1995) au remarcat și ei necesitatea motivației intrinsece în procesul creativ, cu toate că i-au atribuit un rol secundar față de procesele cognitive. În modelele interactive recente care analizează modul în
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
asupra activității sale. Modelul interacționist al comportamentului creativ creat de Woodman și Schoenfeldt (1989, 1990) recunoaște, de asemenea, faptul că motivația intrinsecă este o componentă personală care favorizează realizările creative. Runco și Chand (1995) au remarcat și ei necesitatea motivației intrinsece în procesul creativ, cu toate că i-au atribuit un rol secundar față de procesele cognitive. În modelele interactive recente care analizează modul în care se dezvoltă capacitățile creative ale unui individ într-o societate, Csikszentmihalyi (1990a) și Gardner (1993) au privit motivația
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în procesul creativ, cu toate că i-au atribuit un rol secundar față de procesele cognitive. În modelele interactive recente care analizează modul în care se dezvoltă capacitățile creative ale unui individ într-o societate, Csikszentmihalyi (1990a) și Gardner (1993) au privit motivația intrinsecă drept o caracteristică personală ce joacă un rol în creativitate. Dezvoltând lucrarea despre conformism a lui Crutchfield, Csikszentmihalyi a afirmat că nivelurile înalte de motivație intrinsecă, însoțite de niveluri relativ scăzute de motivație extrinsecă, ar putea ajuta persoanele creative să
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ale unui individ într-o societate, Csikszentmihalyi (1990a) și Gardner (1993) au privit motivația intrinsecă drept o caracteristică personală ce joacă un rol în creativitate. Dezvoltând lucrarea despre conformism a lui Crutchfield, Csikszentmihalyi a afirmat că nivelurile înalte de motivație intrinsecă, însoțite de niveluri relativ scăzute de motivație extrinsecă, ar putea ajuta persoanele creative să fie mai independente de domeniul lor de activitate, deoarece sunt mai puțin susceptibile la presiunile nevoii de conformare. Studiul lui despre descoperirea problemelor (Csikszentmihalyi și Robinson
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1976) l-a făcut pe Csikszentmihalyi să afirme că identificarea problemelor care au potențial de rezolvare creativă este provocată, parțial, de un mare interes și de curiozitatea față de un anumit subiect, precum și de perseverența ce își are rădăcinile în recompensele intrinsece primite de cei implicați în prelucrarea informațiilor. În mod similar, Mansfield și Busse (1981) au afirmat că dăruirea deplină în îndeplinirea unei activități, descrisă de ei ca implicarea pasionată care caracterizează motivarea intrinsecă, este importantă pentru descoperirile științifice. Așadar, teoriile
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
perseverența ce își are rădăcinile în recompensele intrinsece primite de cei implicați în prelucrarea informațiilor. În mod similar, Mansfield și Busse (1981) au afirmat că dăruirea deplină în îndeplinirea unei activități, descrisă de ei ca implicarea pasionată care caracterizează motivarea intrinsecă, este importantă pentru descoperirile științifice. Așadar, teoriile cele mai răspândite despre rolul motivației în creativitate admit faptul că motivația intrinsecă este benefică pentru creativitate; această afirmație este sprijinită de un volum tot mai mare de lucrări practice. Studierea personalității unor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]