2,710 matches
-
sau artificială, constând în interpretarea semnelor divine (forme indirecte de manifestare a divinității pe baza deprinderii formate și perpetuate prin observație și experiență, care duseseră la constituirea unei arte divinatorii, oionistiké (téchne)"55. Împărțirea divinației în două categorii (deductivă și intuitivă) este de origine greco-romană și a făcut carieră în timp, fiind invocată de numeroși antropologi, etnologi și specialiști ai fenomenului religios. Clasificarea platoniciană a fost apoi preluată și a rezistat până în zilele noastre. Cele mai importante lucrări 56 care au
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
56 care au promovat-o rămân în continuare tratatul ciceronian Despre divinație și cartea lui Auguste Bouché-Leclercq Divinația în Antichitate. Criteriul care stă la baza acestei împărțiri este de natură logică. Conform acestuia avem de-a face cu divinația naturală (intuitivă) și cu cea artificială / experimentală. Semnificația numeroaselor semne din actul prezicerii se sprijinea pe o serie de procedee precum: inducția, deducția, analogiile. În esență, procedeele ar consta în interpretarea unor semne provocate prin experiment (auguratul sau ghicitul în bobi etc.
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Auguste Bouché-Leclercq pe modelul clasic al Antichității. 3.1. Divinația inductivă sau experimentală Anunțam în prima secțiune a acestui capitol că Platon a reușit să ofere o clasificare a practicilor divinatorii care a rezistat peste timp: divinația inductivă și divinația intuitivă. În cele ce urmează ne vom ocupa de prima formă de divinație și de variantele pe care aceasta le dezvoltă în societate. Esența acestei forme de divinație constă în prezența semnului ca mediator între divinitate și interpret. Sufletul omenesc nu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
interpretarea prodigiilor. Are un caracter conjunctural și dobândește aspectul unei științe raționale; stadiul al II-lea îl reprezintă arta augurală, care numește, în fapt, o decădere a artei și cunoașterii divinatorii. Practic, auguratul susține autorul francez face trecerea către divinația intuitivă și cea profetică. Concret, divinația inductivă avea ambiția de a stabili o legătură între semn și semnificat. Sigur, acest lucru rămâne doar la stadiul de deziderat pentru că, în fapt, ceea ce s-a reușit este doar adaptarea unui simbol material la
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
rezultatul final este rodul unui efort de interpretare comun. Cât la sută din acesta reprezintă adevărul? Greu de răspuns. Doar confruntarea cu faptele și evenimentele concrete ar putea să decidă acest lucru. Mult mai simplu stau lucrurile în cazul divinației intuitive. 3.2. Divinația intuitivă Spre deosebire de divinația inductivă, cea intuitivă elimină o verigă importantă din lanțul procesului divinatoriu: semnul. Conectarea la gândirea divină se face direct, fără intermediari. Prezicătorul se transformă în acest caz, dintr-un agent activ care-și mobilizează
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
unui efort de interpretare comun. Cât la sută din acesta reprezintă adevărul? Greu de răspuns. Doar confruntarea cu faptele și evenimentele concrete ar putea să decidă acest lucru. Mult mai simplu stau lucrurile în cazul divinației intuitive. 3.2. Divinația intuitivă Spre deosebire de divinația inductivă, cea intuitivă elimină o verigă importantă din lanțul procesului divinatoriu: semnul. Conectarea la gândirea divină se face direct, fără intermediari. Prezicătorul se transformă în acest caz, dintr-un agent activ care-și mobilizează toate energiile și forțele
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Cât la sută din acesta reprezintă adevărul? Greu de răspuns. Doar confruntarea cu faptele și evenimentele concrete ar putea să decidă acest lucru. Mult mai simplu stau lucrurile în cazul divinației intuitive. 3.2. Divinația intuitivă Spre deosebire de divinația inductivă, cea intuitivă elimină o verigă importantă din lanțul procesului divinatoriu: semnul. Conectarea la gândirea divină se face direct, fără intermediari. Prezicătorul se transformă în acest caz, dintr-un agent activ care-și mobilizează toate energiile și forțele pentru actul divinatoriu, într-un
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
-și mobilizează toate energiile și forțele pentru actul divinatoriu, într-un instrument pasiv de receptare a gândului și cunoașterii divine. Această categorie a divinației se sprijină pe principiul existenței unei revelații tocmai ceea ce face ca poziția Bisericii în cazul divinației intuitive să fie mai blândă. Schema propusă de noi și prezentată mai sus ar arăta de astă dată astfel: Divinitatea Divinator Client Aici, clientul are o importanță relativă în economia actului divinatoriu. El nu se prezintă ca o persoană interesată activ
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
clientul are o importanță relativă în economia actului divinatoriu. El nu se prezintă ca o persoană interesată activ care lansează o comandă, ci ca un potențial beneficiar. Din această pricină, spusele celui ce beneficiază de o experiență divinatorie de tip intuitiv au valoare definitivă, irevocabilă și rareori se pretează reinterpretării. Excepție fac cazurile când profețiile sunt prezentate într-o manieră încifrată. Ne gândim aici, desigur, la un cunoscut exemplu, cel al profețiilor lui Nostradamus. Numeroși lingviști, istorici și interpreți s-au
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
încercând să-i pătrundă mesajul ascuns. Deși exegezele și interpretările acestora au fost dintre cele mai diferite, majoritatea au recunoscut că versetele sale reprezintă o adevărată provocare pentru cel ce le citește 97. Formele de divinație care se circumscriu sferei intuitive sunt, așa cum le-a stabilit A. Bouché-Leclercq, următoarele: oniromanția, divinația necromantică și entuziasmul profetic. Dacă ar fi să gândim o clasificare a acestor forme de divinație intuitivă în funcție de impactul lor asupra persoanei și a comunității, dar și în funcție de mecanismul producerii
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
pentru cel ce le citește 97. Formele de divinație care se circumscriu sferei intuitive sunt, așa cum le-a stabilit A. Bouché-Leclercq, următoarele: oniromanția, divinația necromantică și entuziasmul profetic. Dacă ar fi să gândim o clasificare a acestor forme de divinație intuitivă în funcție de impactul lor asupra persoanei și a comunității, dar și în funcție de mecanismul producerii lor, constatăm că la un prim nivel s-ar situa oniromanția. 3.2.1. Oniromanția În această formă, divinația se rezumă la interpretarea viselor. Visul devine o
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
lui Freud sau arhetipurile lui Jung au devenit modele explicative la modă în psihologia analitică. Ambii au îndrăznit să studieze visul fără a-l socoti un simplu act, banal și pasager 99. Mult mai curajoase par însă formele de divinație intuitivă cu ajutorul sufletelor celor morți. Din acest motiv, noi le-am situa pe un palier secund, superior ornitomanției. 3.2.2. Divinația necromantică Necromanția presupune divinarea cu ajutorul sufletelor celor morți. Inițial, această formă era inclusă într-un ritual magic mult mai
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
un model exemplar pentru comunitate, susține sociologul religiei. Mai toate marile religii conțin exemple ilustrative în acest sens, unele dintre ele fiind fundamentate pe tradiții profetice. Argumentele exprimate mai sus sunt tot atâtea motive să includem profeția în categoria divinației intuitive. Totuși, ea este un tip special de divinație, realizată prin revelație directă. De altfel, dicționarele de etnologie și antropologie ne oferă o serie de definiții care ne conduc către aceleași concluzii. Într-un extrem de bine documentat dicționar din 1991, se
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
criterii unitar. Capitolul 4 SCURTĂ CRITICĂ A MODELULUI PROPUS DE A. BOUCHÉ-LECLERCQ. NOI CRITERII DE CLASIFICARE A DIVINAȚIEI Tipologia divinatorie, așa cum a fost prezentată anterior, folosește drept cadru un model devenit clasic, cel al lui Platon divinație inductivă și divinație intuitivă. În interiorul acestui model, Auguste Bouché-Leclercq nuanțează și diversifică structurile de clasificare. Am ales această variantă pentru că ni se pare a fi cea mai completă din punctul de vedere al practicilor divinatorii enunțate. Totuși, nu putem să nu remarcăm o serie
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cunoaștere științifică în practicile divinatorii Deși au avut ca scop depășirea cadrelor unei cunoașteri relative, practicile divinatorii au fost asociate de cele mai multe ori (mai ales după momentul Renașterii) cunoașterii comune. Ea ar fi inferioară celei științifice pentru că are un caracter intuitiv, se bazează pe o experiență proprie, nu poate fi argumentată logic și rațional. Mai mult, metodele comune de cunoaștere puteau fi chiar și un semn al ignoranței. Ne este destul de greu să credem că ignoranța este cea care i-a
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
1. Spații întâmplătoare și nesemnificative Aici actul divinației se produce spontan, natural, fără a fi provocat în vreun fel. Ne referim la toate situațiile în care divinația se produce prin mijlocirea unor semne naturale. Avem în atenție formele de divinație intuitivă, oniromanția sau divinația de tip profetic. În acest caz, spațiul apariției unui semn care ar putea transmite un mesaj sugestiv nu poate fi localizat. Este drept că uneori el este corelat cu un moment anume, îndeosebi o sărbătoare, și, astfel
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
spunea tare bine... Da-i tare greu să faci asta. Ea mi-o arătat și cum se face. Spunea că acolo-s adevăratele semne..." ( D., 48 ani, Suceava). Aceste afirmații sunt extrem de sugestive deoarece demonstrează că, cel puțin la nivel intuitiv, unii au simțit importanța negativului în actul interpretativ. Două secvențe prezente aici sugerează acest fapt: culoarea fondului care simbolizează valoarea pozitivă sau negativă a semnului și a semnificației acestuia și folosirea negativului ca semn pentru a fi interpretat. De fapt
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
aparte de restul vieții sociale ("real life" sau "offline life"), spații care iau forme de socializare și la fel de bine se bazează pe noi identități. Fundamentul empiric al cercetării celor din Trinidad este că au o afinitate firească pentru Internet, cumva intuitivă, construită pe presupunerea existenței lor naturale, având predispoziție spre CMC108 în Cyberspace. Ei susțin că o ordine socială statuata nu poate scăpa transformărilor apartenenței cibernetice. Studiile etnografice ale lui Miller și Slater resping ideea unei distincții între real și virtual
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
metodologic. Concepția unui antrenament al unei sarcini complete este relativ dificilă deoarece aparatul este în general construit, de asemenea, la fel pe cât posibil cu sistemul analogic pe care îl permite tehnologia. Specificația pentru un aparat de antrenament parțial astfel este intuitiv. Un analist utilizează cunoștințele sistemului analogic și operațiile sale pentru a preciza o parte care ar trebui să se prezinte ca un aparat de antrenament. Rezultatele cele mai încurajatoare pentru transferul antrenamentului au fost găsite atunci când sarcina completă permitea o
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
decît parțial cu cele ale lui Dumnezeu. Iată de ce, pe cele neînțelese de minte, doar credința inimii poate să le asume. Aceasta este rațiunea pentru care vom considera că toate încercările hermeneutice mai sus formulate, nevenind cu preponderență din spațiul intuitiv ale credinței, ci aparținînd prin forța lucrurilor creaturii care își propune doar să gîndească, nu sînt altceva decît simple speculații, încărcate de toate posibilele slăbiciuni ale judecății umane. * Unei ultime și recapitulative întrebări s-ar cuveni, totuși, să-i mai
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cu care a fost înzestrat de Dumnezeu, acesta trebuie să fi fost similar cu acela al omului primitiv, caracterizat prin intuitivitate, polivalență logică, inversarea relației de cauzalitate, viziune antitetică asupra lumii [Stănciulescu, 1995:72-82]. Astfel: • Predominanța intuitivității decurge din participarea intuitivă a lui Adam la elaborarea lexicului, prin generarea unor cuvintelor-nume pe cale "naturală", motivată, respectiv prin definirea lor în consens cu referențialul, așa cum pare să sugereze fragmentul: "Și Domnul Dumnezeu, care făcuse din pămînt toate fiarele cîmpului și toate păsările cerului
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
lumii, nu o știm și nu o vom ști niciodată. O istorie care nu s-a desfășurat este pierdută pentru vecie. Aceasta este rațiunea pentru care putem considera că toate încercările hermeneutice mai sus menționate, nevenind cu preponderență din spațiul intuitiv ale credinței, ci aparținînd prin forța lucrurilor creaturii care își propune cel mult să gîndească, nu sînt altceva decît simple speculații, încărcate de toate posibilele slăbiciuni ale judecății umane. 1.3. GREȘEALA PROTOPĂRINȚILOR, MOTIV AL "CĂDERII ÎN MINCIUNĂ" A urmări
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
demult. Tăcerea delirantă compromite poemul, dar plasarea greierului În cutia viorii face toți banii. Pornind de la această sugestie, Încerc: citind un haiku - În cutia viorii stăpîn greierul Chiar dacă pare puțin didactic și poate fi citit ca un fel de definire intuitivă a lirismului obiectiv, poemul surprinde acea calitate esențială a haiku-ului: faptul că poemul În ansamblu se constituie Într-o cutie de rezonanță care intensifică și dă culoare unuia dintre elementele sale. Acela mai apt să reverbereze pentru a crea
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Unitatea frazei este percepută astfel doar semantic, nu este explicitată și gramatical. Continuitatea frazei este deci surprinsă la alt nivel decît cel sintactic. Juxtapunerea celor două părți ale unui haiku este și ea de aceeași natură - este una semnificativă doar intuitiv, pe cale concret-senzorială, fără proptele și proteze discursive. Părțile, oricît de diferite ar fi, nu sînt alăturate ca nuca În perete. În haiku se pun alături două imagini diferite, deosebite, distincte vizînd Însă prin alăturarea lor emergența unui spațiu virtual de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
fapt are implicații importante în mod deosebit pentru statul suveran. Asta însemnă că statul suveran, ca mod primar de subiectivitate în relațiile internaționale, trebuie analizat îndeaproape pentru a expune practicile sale de captare și excludere. Mai mult, o relatare mai intuitivă a lumii politice contemporane trebuie să includă și o analiză a acelor actori și mișcări ce operează în afara și dincolo de frontierele statului. În al treilea rând, postmodernismul caută să regândească conceptul de politic fără invocarea asumpțiilor de suveranitate și reteritorializare
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]