2,638 matches
-
lucruri minore - chemarea tuturor maselor, „apelul bandelor transportate de căruțe” etc. Stilul persuasiv - propagandistic se adresează iraționalului din noi și credinței În uniformitatea reacțiilor umane. Și are și succes deosebit, dacă avem În vedere că numeroase cercetări evidențiază caracterul preponderent irațional al opțiunilor noastre politice. Acest stil de discurs pornește de la ideea că modelul uman de acțiune este fundamentat pe o natură irațională, dominată de instincte. „Oamenii sunt cu precădere iraționali, pentru că toți Este bine cunoscut faptul că, Într-o
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
reacțiilor umane. Și are și succes deosebit, dacă avem În vedere că numeroase cercetări evidențiază caracterul preponderent irațional al opțiunilor noastre politice. Acest stil de discurs pornește de la ideea că modelul uman de acțiune este fundamentat pe o natură irațională, dominată de instincte. „Oamenii sunt cu precădere iraționali, pentru că toți Este bine cunoscut faptul că, Într-o tipologie, mai importante decât tipurile evidențiate sunt criteriile de clasificare. Este motivul pentru care avem În vedere, conform criteriilor- coordonate propuse, aceste stiluri
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
avem În vedere că numeroase cercetări evidențiază caracterul preponderent irațional al opțiunilor noastre politice. Acest stil de discurs pornește de la ideea că modelul uman de acțiune este fundamentat pe o natură irațională, dominată de instincte. „Oamenii sunt cu precădere iraționali, pentru că toți Este bine cunoscut faptul că, Într-o tipologie, mai importante decât tipurile evidențiate sunt criteriile de clasificare. Este motivul pentru care avem În vedere, conform criteriilor- coordonate propuse, aceste stiluri de discurs. În mod evident există și alte
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
și responsabilitatea, de altfel, se bazează pe o relație asimetrică; iubirea confiscă, este tiranică, unidirecțională. Toleranța nu este asimetrică, numai dinspre mine spre celălalt. Dacă iubirea este necondiționată, toleranța presupune reciprocitate: „Te accept În măsura În care mă accepți și tu”. Iubirea este irațională, mistică, non-reciprocă ca determinare. Nu are importanță dacă cel iubit Îmi Întoarce sentimentul, este problema lui; problema mea este că nu eu aleg să iubesc, nu pot altfel, Într-un anume sens sunt condamnat la iubire. Atunci când Întâmpini dificultăți În
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
chiar a legilor psihologiei sau biologiei; mai mult chiar, este „o sfidare a simțului comun și a rațiunii.” Într-adevăr, a-l considera pe Celălalt mai important decât propria ființă nu reprezintă numai o situație paradoxală ci chiar paralogică, adică irațională. Numai că, multe dintre trăirile morale, precum iubirea dezinteresată, spiritul de sacrificiu, compasiunea, caritatea nu sunt raționale. Condiția moralității este dezinteresul or, nu poți fi dezinteresat față de propria persoană: asumarea propriului destin este un fapt ce aparține existenței, iar teoretizarea
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
vine din grecescul krisis care înseamnă criză. A fi în criză nu înseamnă, oare, a-ți repune în discuție, a-ți reconstrui posibilul și imposibilul? Nu înseamnă implozia, reconfigurarea propriei lumi? Posibile-le și imposibilele nu sunt nici raționale, nici iraționale. Ele sunt existențiale. Lucrînd asupra acestor ipoteze (care lărgesc considerabil ideea de decizie), mi s-au impus ca pertinente relațiile neașteptate între universul conceptual profesional (sociologie, istorie, economie, etnologie, filosofie), observațiile de teren și plăcerile intime provocate de lectura unor
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
De fapt, dacă cetățenii s-ar comporta ca niște ființe raționale, ar face un calcul simplu care le-ar arăta că au mai multe șanse să piardă banii jucând la loterie, decât să câștige. De aceea trebuie activate mecanismele psihologice iraționale care îi induc în eroare și îi fac să-și supraestimeze șansele de câștig, cum ar fi tendință de optimism. Așa că atunci vedeți un reportaj despre cutare care tocmai a câștigat 100 de milioane de euro la Loto, dorința de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
multe milioane la Loto este un eveniment extrem de rar. De aceea, conform studiilor acestor psihologi, tendința de optimism funcționează la maxim. În definitiv, la loterie, totul este făcut pentru a-i determina pe oameni să joace, folosindu-se mecanismele psihologice iraționale. Concluzie Mai mult de 9 miliarde de euro sunt cheltuiți în fiecare an de francezi pentru jocurile de noroc. Din această sumă, abia 20% se întorc spre câștigători. Aproximativ 7 miliarde sunt luați oamenilor folosindu-se iluzia psihologică numită tendință
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
atracție. Studiul lui M. Salgonik a arătat că orice titlu de cântec poate face obiectul unui succes trecător, independent de calitatea sa muzicală, începând din momentul în care succesul cântecului a fost făcut cunoscut consumatorilor. E posibil ca și fluctuațiile iraționale ale sondajelor să aibă același efect: răspunzând la întrebarea celui care face sondajul, când nu știm prea bine ce să spunem, nici pe ce argumente să ne fondăm judecata - avem tendința să ne raliem părerii majorității. Concluzie Numeroase experimente au
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a curentului dominant care amenință să anuleze orice reflecție personală și care, de altfel, se auto-întreține, deoarece cristalizează alegerile individuale. Mecanismul influenței sociale ne ajută să înțelegem de ce fluctuațiile din sondaje sunt ca și cele de la bursă, imprevizibile și parțial iraționale, în același timp. Cu siguranță nu sunt un instrument util de reflecție politică spre folosul cetățeanului. Pentru mai multe informații Salganik, M.J., Dodds, P.S., Watts, D.J., „Experimental study of inequality and unpredictability in an artificial cultural market”, Science, 854, 311
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
am simțit atât de bine în fața ecranului. Situațiile de acest gen ne arată în ce măsură mass-media se adresează profund afectului nostru: creează emoții, care sunt atât de imediate și de intense că ating o parte a ființei noastre, una instinctivă și irațională, departe de spiritul cartezian care ar trebui să ne anime atunci când primim informația. Renumitul jurnalist și analist politic Christine Ockrent a mărturisit într-o zi: „Televiziunea este un mijloc media destul de brut, care a privilegiat mereu emoția” Felul în care
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
asta s-a agravat din ce în ce mai mult. Acum aveți alergie la a deschide televizorul la oara la care este difuzată emisiunea lui. Oare e într-adevăr „fața”lui? E adevărat, există fețe pe care nu le putem suporta, e simplu și irațional, dar adevărat. Experimente în psihologie au arătat că creierul ăși formează foarte repde o impresie de acceptare sau de respingere plecând doar de la chipul cuiva. Psihologii Janine Willis și Alexander Todorov au arătat unor voluntari fotografii cu chipurile a 70
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
urmărirea rațională a maximizării cîștigurilor devine un scop în sine, o normă de comportament. Pentru Marshall, economia depinde de o evaluare ultimă de unde ia naștere afirmația că raționalitatea și capacitatea de a alege în cunoștință de cauză sînt dezirabile. Dacă iraționalul, abandonul în favoarea forțelor oarbe ale stimulilor exteriori și, de fiecare dată, a impulsurilor necoordonate sînt bunuri de preferat tuturor celorlalte, atunci este adevărat că rațiunea de a fi a economiei ar dispărea". Această concepție este una analitică; ea însă nu
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
fără a fi influențată de vreun decident rațional central, în virtutea unui număr nelimitat de decizii libere. Dacă ne-am imagina scena economiei la o scală extrem de redusă, în care nenumărați minusculi actori economici se mișcă dezordonat, interacționează în moduri aparent iraționale, sînt și producători și consumatori, au sentimente din întregul spectru uman, am putea înțelege că ceea ce îi mînă nu sînt indicațiile unui regizor centralizat, ci aparența unui soi de anarhie trădează, de fapt, un microcosmos ordonat transpus social, un adevărat
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
conduce la rate ridicate ale șomajului și la tulburări sociale, iar dacă este asociat și cu politici de austeritate, așa cum se petrece în Uniunea Europeană, efectul poate fi devastator pe termen lung. De cele mai multe ori, în perioada dinaintea unei crize, expansiunea irațională a creditului a condus la creșterea artificială a prețurilor la bunuri și servicii, creîndu-se diferite bule X (cea mai recentă fiind chiar bula din sectorul imobiliar). Apariția crizei și spargerea bulei X produce întotdeauna prăbușirea prețurilor în sfera economiei, ca
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
spargerea bulei X produce întotdeauna prăbușirea prețurilor în sfera economiei, ca semn că piața corectează eroarea și manipularea induse prin diferite politici monetare. Din această perspectivă, sînt numeroase vocile care demonstrează că deflația înseamnă curățirea întregii economii de boala emisiunii iraționale de bani (la îndemnul statului omniscient, prin intermediul băncilor centrale etc.). Cu amendamentul că masa monetară nou creată nu s-a născut dintr-o economisire precedentă prin "cenzurarea" consumului prezent. Necesitatea apariției deflației este evidentă deoarece, fără aceasta, eroarea ar rămîne
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
că economisirea încorporează o moralitate de tip "puritan", deoarece pentru a construi ceva benefic și sustenabil este nevoie de sacrificiu prezent, iar acest sacrificiu presupune abținerea de la consumul imediat și neproductiv. Iar dacă banii care urmează a fi destinați consumului irațional și risipitor vin pe calea banilor creați din nimic, atunci trebuie să ne punem multe semne de întrebare. Deoarece economisirea presupune că o felie din resursele accumulate nu este irosită pe un consum neproductiv, atunci această parte de resurse determină
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
speculative din exterior, însă efectul asupra inflației și stabilității prețurilor a fost negativ. Fiindcă România practica dobînzi net superioare față de exterior, continuarea procesului de scădere a acestora (rata dobînzii ajungînd chiar sub rata inflației) îndemna la și mai mult consum irațional. Importul de capitaluri străine (în special speculative), asimilate investițiilor străine directe, continua să aprecieze moneda națională, ceea ce stimula în continuare consumul și acumularea de deficite externe (comerciale). De remarcat că, din maximul de investiții străine directe (ISD) realizate la noi
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
necontenit pe termen mediu și lung (bulă imobiliară), a avut loc un real șoc al cererii. Criza a declanșat efectul de contagiune pe piețele lumii, iar psihologia pieței a fost sinonimă cu teama, nesiguranța și lipsa încrederii. În plus, exuberanța irațională a isteriei generale a acționat din belșug, investitorii au început să vîndă acțiunile pentru a mai recupera din valoare inițială. Panica s-a instalat pe piețele financiare mondiale. Indexul bursier Dow Jones a scăzut de la 12.000 în vara lui
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
6% în 2009. Criza românească și-a făcut debutul de facto odată cu decizia băncilor comerciale de a restrînge volumul împrumuturilor acordate populației și firmelor, urmată, firesc, de amputarea consumului. Asistasem la o încetinire a creșterii bogăției pe datorie (o "construcție" irațională, emoțională, sălbatică). Toată această situație era asezonată cu o ofertă internă de bunuri și servicii care înregistra deja ritmuri neagtive în 2009 și 2010. Plus că remiterile din exterior ale celor plecați în străinătate la muncă s-au estompat după
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
nu explicit) la universal, ci se sprijină cuantic, am putea spune pe aleatoriu, pe imprevizibil, pe soluții multiple de rezolvare a misterului inițial, pe singular și efemer, pe hazard. Cunoașterea ficțională nu e una transmisibilă, obiectivă, riguroasă, ci una impalpabilă, irațională aparent, precum electronul din celebrul experiment al fizicienilor, care, lăsat de capul lui în fața a două fante, trece simultan prin ambele, sau doar prin una, sau prin niciuna, dar dacă îi așezi lîngă una din fante un "ochi", un observator
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
despair against my soul / And to myself become an enemy." (Richard III)... O singură perspectivă, se pare, s-a schimbat radical între operele din tinerețea românească și cele ale adultului parizian: adeziunea ideologică. Mai exact, exaltările și furiile juneții, speculațiile iraționale și nebunia grandorii mișcărilor de extremă dreaptă din acele vremuri (evocate îndeosebi în Schimbarea la față a României), sunt privite de vîrstnicul Cioran cu un amestec de rușine, incredulitate și voință de detașare totală (îndeosebi în Histoire et utopie și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
că propria lor muncă nu este știință, ci mai mult text. Culler accentuează totuși dezavantajele punerii în opoziție a celor două mișcări, dintre care amintim tendința de a trata diferitele forme de poststructuralism, dintre care și deconstrucția, drept "celebrări ale iraționalului și ale lipsei de sistematicitate" (așa cum, amintește Culler, în opoziție cu structuralismul "științific", deconstrucția a fost etichetată de către Geoffrey Hartman "derridadaism"), sau de a introduce automat sub umbrela conceptuală a poststructuralismului orice scriere de dată mai recentă. Concluzionând, Culler consideră
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pentru a accede la o viziune nouă asupra lor. În convorbirile sale cu Philippe Petit, Jean Baudrillard mărturisește: "în câmpul ideilor, eu am practicat un fel de omor simbolic, de ruptură ombilicală. La origine se află, întotdeauna, această pulsiune brutală, irațională de a nega ceea ce se află aproape (inclusiv lumea reală), pentru a merge să vezi cum stau lucrurile aiurea ca și aceea de a precipita lucrurile spre sfârșit, pentru a putea să vezi dincolo de ele"575. Strategia distanțării și a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
filosofice 2, trad. de Mihaela Căbulea, Editura Univers, Bucureși, 2000, p. 257. 121 Ibidem, pp. 258-259. 122 A se vedea Steven Best, Douglas Kellner, Postmodern Theory. Critical Interogations, pp. 240-255. 123 Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității, p. 311: "Dezacordul irațional, ca și acordul irațional, nu poate fi susținut, iar când consensul e devalorizat din principiu, la fel se întâmplă și cu dezacordul semnificativ. Deși nu împărtășesc perspectiva lui Habermas asupra postmodernității (bazată pe identificarea, nevalidată istoric, a postmodernității cu gândirea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]