3,806 matches
-
celelate elemente anatomice descrise să poată asigura închiderea etanșă a orificiului mitral. Leziuni stenotice ale arterei circumflexe stângi cu ischemie și diminuarea contractilității peretelui posterior al VS modifică echilibrul complex al funcției valvei mitrale și conduce la apariția insuficienței mitrale ischemice. STENOZA MITRALĂ Cauze care interferează cu structura și funcția valvei mitrale generează apariția unor boli valvulare: stenoza și insuficiența mitrală, ca leziuni izolate sau asociate, mixte. Malformații congenitale (cum sunt cele din canalul atrioventricular comun, „parachute mitral valve”), leziuni produse
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
Insuficiența mitrală este produsă de lipsa de coaptare a valvulelor mitrale care permite regurgitarea sistolică în AS. În clasificarea CARPENTIER, IM rezultă din mobilitatea valvulelor, fie excesivă (prolaps de valvulă sau „flail leaflet”), restricționată (adesea reumatică) sau normală (adesea IM ischemică sau IM funcțională). IM poate fi organică sau funcțională, acută sau cronică. ETIOLOGIE IM organică poate fi produsă de cele mai variate etiologii care sunt cauza unor anomalii ale valvulelor: - Cardiopatii reumatice - leziuni de fibroză și retracție a valvulelor mitrale
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
cordajele sunt alungite permițînd prolabarea lor în AS cu pierderea coaptării normale a valvulelor mitrale și instalarea insuficienței mitrale (prevalență 2-6%). „Floppy mitrale valve”. - IM degenerativă mixomatoasă, mixom, traumatism, sclerodermie, arterită Takayasu, sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos, spondilită ankilopoetică. - IM funcțională, ischemică este consecința unei leziuni coronariene a VS [1]. FIZIOPATOLOGIE Prin pierderea funcției valvei mitrale de închidere a orificiului mitral, o parte a debitului / bătaie a VS în timpul sistolei ventriculare revine în AS cu creșterea presiunii (de la 10 mmHg până la 25
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
în privința IM cronice moderate se recomandă urmărirea acestor bolnavi anual cu ecocardiografie pentru evidențierea unor deteriorări a funcției ventriculare sau a funcției valvei mitrale; - se consideră că IM ușoară sau moderată este improbabil să necesite tratament chirurgical imediat [2]; - IM ischemică legată de disfuncție VS post-infarct miocardic și / sau prin disfuncție de pilier are prognostic mai sever decât IM de alte etiologii; - IM funcțională, legată de episoade ischemice, poate beneficia de tratamentul chirurgical al leziunii coronariene și testarea dispariției IM ecocardiografic
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
IM ușoară sau moderată este improbabil să necesite tratament chirurgical imediat [2]; - IM ischemică legată de disfuncție VS post-infarct miocardic și / sau prin disfuncție de pilier are prognostic mai sever decât IM de alte etiologii; - IM funcțională, legată de episoade ischemice, poate beneficia de tratamentul chirurgical al leziunii coronariene și testarea dispariției IM ecocardiografic intraoperator. În caz de persistență a IM se asociază un procedeu de valvuloplastie mitrală. Recomandările Societății Europene de Cardiologie (ESC) menționează că în IM asimptomatică cu tratament
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
de valvule prin electrozi de stimulare electrică endoventriculară, cateter de arteră pulmonară (Swan-Ganz). • Funcționale - dilatare de VD secundară (încărcare de volum și/sau presiune) hipertensiunii pulmonare și insuficienței de VD, cord-pulmonar cronic, shunt-uri intracardiace, modificări intrinseci ale VD, stopul cardiac ischemic prelungit - protecție miocardică insuficientă a VD, intraoperator; tardiv - aderențe VD pericard, stern, structuri adiacente. • Dobândite - unii agoniști de dopamină - medicație antiparkinsoniană (pergolide, cabergoline) pot fi asociați cu insuficiențe valvulare cardiace - 3 cazuri de IT severă la Clinica Mayo 2000-2003 [3
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
factor de risc cardiovascular recunoscut. Studii prospective au demonstrat că o creștere cu 5-6 mm Hg a TA diastolice (TAD) sau cu 10 mm Hg a TA sistolice (TAS) se asociază cu o creștere cu 20-25% a riscului de cardiopatie ischemică, cu 35-40% a riscului de accident vascular cerebral și cu 50% a riscului de insuficiență cardiacă [MacMahon et al., 1990; LØvy et al., 1996]. Mai mult, HTA crește riscul de hipertrofie ventriculară stângă (HVS), care, la rândul său, se asociază
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
al., 1990; LØvy et al., 1996]. Mai mult, HTA crește riscul de hipertrofie ventriculară stângă (HVS), care, la rândul său, se asociază cu o creștere de 2 ori a riscului de insuficiență cardiacă și cu 50% a riscului de cardiopatie ischemică, independent de nivelul TA [LØvy et al., 1990]. De asemenea, HVS crește de 4-9 ori riscul aritmiilor ventriculare maligne [LØvy et al., 1987]. Din păcate, la pacienții dializați nu există studii prospective, controlate, pe durată lungă, de același calibru cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
la pacienții dializați nu există studii prospective, controlate, pe durată lungă, de același calibru cu cele din populația generală. Totuși, investigațiile grupului de la Tassin [Charra et al., 1994] au relevat că HTA se asociază cu un risc crescut de cardiopatie ischemică, de insuficiență cardiacă și de mortalitate. Diferențele de supraviețuire între normotensivi și hipertensivi devin însă evidente abia după 5 ani de urmărire, iar după 20 ani, rata mortalității cardiovasculare este de 2,2 ori mai mare la pacienții cu o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
et al., 1996] a arătat că fiecare creștere cu 10 mm Hg a TAM se asociază, independent de alți factori de risc, cu o creștere cu 48% a riscului de HVS, cu 39% a riscului apariției de novo a cardiopatiei ischemice și cu 44% a riscului apariției de novo a insuficienței cardiace. Alte cercetări au arătat că, la pacienții uremici, HTA se asociază frecvent cu HVS [Conlon et al., 1996], care reprezintă un important factor de risc de mortalitate [Silberberg et
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
Port et al., într-un studiu prospectiv pe 3 ani, pe un lot de 4.499 de pacienți dializați, au arătat că TAS predialitică < 109 mm Hg se asociază cu o creștere cu 86% a riscului de mortalitate prin cardiopatie ischemică, insuficiență cardiacă și cauze non-cardiovasculare. Salem et al. au constatat, pe o cohortă prospectivă de 649 de pacienți hemodializați, urmărită timp de 1 an, că pacienții normotensivi au un risc relativ de mortalitate dublu față de hipertensivi. în fine, Zager et
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
rezultatele grupului de la Tassin și corelațiile HTA-HVS-mortalitate la pacienții dializați susțin totuși rolul HTA ca factor de risc cardiovascular și necesitatea controlării TA la acești pacienți. HTA la pacienții cu dializă peritoneală Relația dintre TA și afectarea cardiacă (HVS, cardiopatie ischemică, insuficiență cardiacă) este similară cu cea observată la pacienții HD [Lameire et al., 1992, 1996; Kawaguchi et al., 1997; Covic et al., 2004]. Un nivel scăzut al TA a fost, de asemenea, asociat cu o mortalitate crescută, fapt ce se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
predictiv al supraviețuirii grefei renale, fapt demonstrat de un studiu pe aproape 30.000 de primitori de transplant renal cadaveric [Opelz et al., 1998]. Alte studii au evidențiat de asemenea o corelație semnificativă între HTA și complicațiile cardiovasculare: HVS, cardiopatia ischemică și mortalitatea cardiovasculară [Ponticelli et al., 1994; Cosio et al., 1995; USRDS, 1997, 1998; Barbagallo et al., 1999; Olyaei et al., 1999; Peschke et al., 1999; Kasiske et al., 2000]. Nu s-a demonstrat prin studii mari, randomizate și controlate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
cu diabet zaharat și insuficiență renală au un risc cardiovascular foarte înalt. Într-un studiu prospectiv al lui Foley et al., cuprinzând 433 de pacienți urmăriți de la inițierea hemodializei pe o perioadă de 10 ani, riscul de apariție a cardiopatiei ischemice de novo a fost de 4 ori mai mare, iar mortalitatea de 2 ori mai mare la pacienții diabetici față de cei non-diabetici. Grupul Cooperativ Italian de Studiu al Dializei Peritoneale a evidențiat, în cadrul acestei populații, o prevalență dublă a afectării
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
zaharat la pacienții cu transplant renal Diabetul zaharat pretransplant renal Diabetul zaharat pretransplant este un factor de risc cardiovascular confirmat de majoritatea studiilor [Kasiske et al., 1996, 2000]. Pacienții diabetici au un risc de 3 ori mai mare de cardiopatie ischemică și de accidente cerebrovasculare și de 28 de ori mai mare de boală vasculară periferică, comparativ cu subiecții non-diabetici. Riscul este egal pentru diabetul de tip 1 și cel de tip 2, dar este mai mare la femei decât la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
cu SN indus experimental dezvoltă leziuni ateromatoase [Dairou et al., 1998]. La pacienții cu SN, Berlyne și Mallick au raportat, în 1969, patru cazuri de infarct miocardic letal. Alexander et al. [1976] au găsit o prevalență de 53% a cardiopatiei ischemice la 17 pacienți cu SN cu durata de cel puțin un an, iar Oqvist et al., într-un studiu retrospectiv [1992], au evidențiat complicații cardiovasculare la 32% dintre pacienții cu vârsta peste 50 de ani. Portman et al. [1991] au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
profilului lipidic. Cel mai mare și mai îndelungat studiu efectuat până în prezent [Kates et al., 1995] (419 pacienți, urmăriți pe o perioadă de 21 de ani) a identificat fumatul, HTA și hipertrigliceridemia ca factori de risc independenți pentru complicațiile cardiovasculare ischemice. Dimpotrivă, o serie de studii transversale mai mici nu au găsit nici o corelație între nivelul trigliceridelor și boala vasculară [Ma et al., 1992]. Pe de altă parte, colesterolemia și raportul LDL/HDL crescute au fost asociate cu un risc crescut
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
et al., 1994]. VLDL, IDL și LDL sunt mai bogate în trigliceride [Llopart et al., 1995]. Nivelul lipoproteinei (a) este de până la două ori mai crescut [Siamopoulos et al., 1995; Shoji et al., 1992] și se corelează cu prezența cardiopatiei ischemice [Shoji et al., 1992]. Colesterolemia crește o dată cu vechimea DP. Factorii care contribuie la aceste diferențe ar putea fi: absorbția glucozei din cavitatea peritoneală (100-200 g/zi), care induce creșterea insulinemiei, aceasta la rândul ei determinând creșterea sintezei hepatice de trigliceride
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
studii (criticabile din punctul de vedere al metodologiei) au găsit corelații semnificative între nivelurile crescute ale colesterolului [Gamba et al., 1993], ale apo-B, ale raportului LDL/HDL-colesterol și ale trigliceridelor [Gault et al., 1991], pe de o parte, și cardiopatia ischemică, pe de altă parte. în schimb, alți autori nu au identificat colesterolul ca factor de risc de mortalitate cardiovasculară [Prichard et al., 1996; Rostand et al., 1991; Lowrie et al., 1995]. Tratamentul dislipidemiei la pacienții cu dializă peritoneală (DP) Strategia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
kg/m2) se asociază, printre altele, cu un risc crescut de hipertensiune arterială, dislipidemie și diabet zaharat de tip 2 [Abate et al., 1999]. Asociația cardiologilor americani (AHA) a desemnat, în 1998, obezitatea drept factor major de risc pentru cardiopatia ischemică. Totuși, la pacienții dializați au fost raportate adesea corelații inverse între IMC și morbi-mortalitate. Acest paradox (epidemiologie inversă), a fost de asemenea observat și pentru alți factori de risc tradiționali, precum HTA sau hipercolesterolemia [Hakim și Lowrie, 1999]. Pacienții hemodializați
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
o creștere a riscului de boală coronariană cu 60-80% (echivalentă unei creșteri a colesterolemiei cu 20 mg/dl). Concentrația homocisteinei se corelează semnificativ cu riscul de boală coronariană [Arnesen et al., 1995], infarct miocardic acut [Stampfer et al., 1992], atacuri ischemice și accidente vasculare cerebrale [Verhoef et al., 1994; Perry et al., 1995], boală vasculară periferică [Taylor et al., 1991] și tromboză venoasă [Monnerat et al., 1997]. Riscul de afectare cardiovasculară asociat hiperhomocisteinemiei este mai mare la femei, la persoanele peste
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
ani, la hipertensivi și la fumători [Graham et al., 1997]. O metaanaliză ce a inclus 27 de studii și peste 8.000 de pacienți [Boers et al., 1997] a arătat că hiperhomocisteinemia crește de 1,7 ori riscul de cardiopatie ischemică, de 2,5 ori riscul de boală cerebrovasculară și de 6,8 ori riscul de afectare vasculară periferică. O altă metaanaliză, bazată pe 10 studii [Selhub et al., 1997], a demonstrat o corelație directă între nivelul homocisteinemiei și riscul de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
chiar și la mulți ani de la dispariția mediului uremic. în concluzie, terapia anomaliilor structurale trebuie inițiată precoce, din stadiul de apariție, anterior dezvoltării leziunilor cardiace ireversibile [Amann și Ritz, 1997]. Tratamentul cu EPO al anemiei renale atenuează și manifestările cardiopatiei ischemice la pacienții uremici [Manske et al., 1993]: corectarea Ht de la 25% la 35% determină, la pacienții dializați cu angină de efort demonstrată prin test de efort, creșterea capacității maximale de efort și normalizarea segmentului ST. Importanța deosebită a corecției anemiei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
asupra mortalității cardiovasculare și de toate cauzele, atât în populația generală, cât și la pacienții cu IRCT. Astfel, studii prospective pe subiecți inițial sănătoși au demonstrat o corelație semnificativă între nivelul inițial al CRP și riscul de a dezvolta cardiopatie ischemică, pe o perioadă de urmărire de 8-10 ani [Koenig și Wanner, 1999; Ridker et al., 2000]. O corelație similară s-a constatat între CRP și riscul de boală vasculară periferică [Ridger et al., 2001]. La pacienții uremici, nivelul CRP se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
cordului favorizează fibroza miocardică, cu creșterea depunerii de substanță fundamentală, reducerea numărului de miocite și creșterea masei ventriculare. Pe de altă parte, aceste alterări reduc patul capilar și îngreunează difuziunea oxigenului, ceea ce favorizează ischemia miocardică. Pot rezulta manifestări de cardiopatie ischemică, cu coronare angiografic normale sau minim lezate [Santoro și Mancini, 2002]. În al treilea rând, inflamația lezează endoteliul valvular, determinând activarea macrofagelor, care produc osteopontina, implicată în procesele de calcificare valvulară. Relația malnutriție-inflamație-complicații cardiovasculare Numeroase cerecetări au evidențiat faptul că
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]