1,946 matches
-
numește "literatura tăcerii", așa cum Blanchot teoretizează dispariția literaturii), ci trebuie recunoscut ca atare, dar ironic, parodic, cum grano salis. În spațiul filosofic, Gianni Vattimo caracterizează de altfel postmodernismul drept epocă postistorică, atestând disoluția, ruptura unității istoria este mai mult o "istorisire", o povestire printre altele: "nu există o istorie unică, există imagini ale trecutului propuse din puncte de vedere diferite"29. Această "criză a ideii de istorie" o antrenează indubitabil pe aceea a ideii de progres, și, implicit, pune sub semnul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
să se întoarcă din drum. Nepăsător la superstiții însă, cuconul nici nu vrea să audă. Noaptea, în întuneric, orice urmă de curaj îi dispare, mai ales în fața asaltului susținut al elementelor naturale dezlănțuite. (Temerile îi fuseseră alimentate, în prealabil, de istorisirea babei Axinia, care redă, în formă romanțată, îngrozitorul sfârșit al duducăi Safta.) Eroul este catapultat subit într-o atmosferă de coșmar: "O șuierătură de vânt ce auzii fără veste prin horn mă făcu să cred un moment că sunt în mijlocul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
a bate. N-a dat însă a doua oară cu ciocanul: un întreg colț de stâncă se prăbuși și-l făcu pe bietul om chisăliță". Cei ce se tem sunt, se înțelege, cei înțelepți, deoarece au rămas în viață. Urmează istorisirea lui Petre a Rarului: "Odată [...], eu și cu alți cinci așteptam să întrăm în baie. [...] iată un bătrân înalt, cu barba mare [...] răsare înaintea noastră. [...] Pe la mijlocul băii rămaserăm deodată înghețați. [...] Baia părea largă cât o biserică. Și-n mijlocul acelei
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
poate fi desprinsă din reacțiile, de altfel foarte diferite, provocate de Originea speciilor de la apariție și până în zilele noastre. Una dintre ele este cea a cercurilor bisericești, a teologilor și a credincioșilor, care înclină spre o interpretare strict literală a istorisirii biblice despre creația lumii în sensul creației separate a speciilor, pe baza unui proiect. Este poziția care a fost exprimată clar, la o întrunire din iunie 1860 a Asociației britanice pentru progresul științei, de către episcopul anglican de Oxford Samuel Wilberforce
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cerințe selective în competiție exercită singura frână în direcția perfecțiunii...“. Explicațiile evoluționiste, înțelese în acest fel, sunt simple și, drept urmare, extrem de atrăgătoare. Gould credea că ele sunt prea frumoase pentru a fi și adevărate. El avea în vedere, putem presupune, istorisiri evoluționiste cum sunt cele ale lui Dawkins. Întrebarea pe care o punea cu insistență Gould este dacă selecția naturală este într-adevăr o cauză omniprezentă și, totodată, exclusivă a evoluției speciilor, așa cum sugerează programul adaptaționist. Iar răspunsul său a fost
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
înțelegerea tradițională a cosmologiei biblice. Examenul critic al teoriei lui Darwin, întreprins în cartea mult discutată a lui Phillip Johnson, Darwin on Trial (1991), este reprezentativ pentru o asemenea poziție. Johnson se delimitează de creaționiștii care susțin adevărul literal al istorisirii biblice a Genezei, afirmând că „evoluția“ nu contrazice „Creația“ decât atunci când este concepută în așa fel încât este exclusă ideea conducerii evoluției de către o inteligență superioară, care urmărește un proiect. Putem accepta că Pământul a luat naștere acum câteva miliarde
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
pot împărtăși, cum se știe, reprezentări religioase foarte populare și tradiționale. Nu este, totuși, necesar să fie așa. Motivele lor pentru a se declara credincioși, în particular creștini, pot să fie destul de diferite. Nu este obligatoriu ca ei să accepte istorisirea biblică a Creației în șase zile drept un fapt istoric sau să conceapă creația speciilor de plante și animale după modelul creației artefactelor, de exemplu a producerii unui ceasornic de către artizan, potrivit modelului adoptat în teologia naturală a lui Paley
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Peter Winch, care a fost puternic influențat de filozofia târzie a lui Wittgenstein. Din perspectiva acestei filozofii, credința religioasă și cercetarea științifică ne apar drept legate de practici sociale care răspund unor nevoi foarte diferite ale oamenilor. Winch crede că istorisirile Creației din Geneză și din Originea speciilor pot să se contrazică doar în mintea acelor oameni care sunt centrați pe o anumită practică. Ele nu se vor contrazice însă ori de câte ori credința religioasă și cercetarea științifică vor fi, în egală măsură
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
a scrierii istoriei arată foarte bine cum se poate răspunde nevoii de a înțelege evenimentele relatate într-o scriere istorică printr-o narațiune. Ca și în viața de toate zilele, cea mai bună explicație a celor întâmplate este adesea o istorisire adevărată. Ea oferă răspunsuri la întrebările „de ce?“ și „pentru ce?“, pe care și le pune atât naratorul, cât și cititorul sau ascultătorul. O narațiune istorică este atât o descriere, cât și o explicație a unei schimbări, a unui eveniment sau
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de situațiile în care distincția dintre explicații prin cauze și explicații prin motive este relevantă, atunci se poate spune că explicațiile pe care le oferă narațiunile istorice pot fi caracterizate drept explicații cauzale. Explicațiile sunt date de istoric prin simpla istorisire a faptelor într o anumită succesiune, acea succesiune care este narațiunea istorică. Pentru înțelegerea virtuților explicative ale narațiunii este esențial să se țină seama, în primul rând, de contingența desfășurărilor istorice. Cursul schimbător al Războiului de Șapte Ani dus de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Omului, îmbrăcat cu podir (veșmânt lung) și peste mijloc încins cu brâu de aur; iar la cap și la păr era alb ca lâna cea albă, ca zăpada și ochii Lui erau ca para focului (Apocalipsa,1, 12-14)". Desigur, sunt istorisiri ale tainicelor rugăciuni și chipuri pe care Dumnezeu le-a lăsat să se vadă. Însă dincolo de acestea, întruparea lui Dumnezeu și intrarea Lui în istorie îi îndreptățesc pe iconografi, pictori, sculptori, regizori să aducă înaintea privitorului o cât mai fidelă
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
cazul în care ordinea poveștilor ar fi fost cea firească, adică în cazul în care ar fi început cu mărturisirea mai scurtă și mai prozaică a lui Hasnaș și ar fi continuat, poate chiar ar fi culminat în idei, cu istorisirea mult mai lirică și mai nuanțată a lui Mavrodin. Dincolo de efectul cert de captatio pe care îl exercită asupra cititorului prin crearea acestei ambiguități ce planează asupra unei posibile legături între cele două povești de iubire, meritul decisiv al construcției
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
care fuseseră goale sînt acum pline cu bani. Și mai sînt și blocuri înalte de locuințe cu denumiri fantastice precum Florida Tower și Mirage Plaza. Dragă călătorule, nu uita să vizitezi și mizeria cumplită din Sabra și Chatil. Ascultă acolo istorisirile despre crimele săvîrșite cu sînge rece împotriva exilaților fără apărare. Apoi îndreaptă-te, șocat și rușinat, spre alte părți ale orașului. Privește standurile cu limonadă, grămezile înalte de cauciucuri sparte pe trotuarele îmbibate cu petrol. Urmărește armata de macarale "second
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
romancier sau știința antropologului-psiholog de a sonda profunzimile sufletești ale eroilor săi, Slavici e acum și un povestitor așezat asemenea personajelor sale. Tașcă e un om dintr-o bucată, la fel și Sfredeluș. Nu există nici un pic de poezie în istorisirile despre răposați, casele părăsite și bântuite sau despre banul legat. Eroii nu povestesc pentru a-și ușura sufletul ori pentru a-și umple timpul, ci pentru a-și face unul altuia viața bună sau rea. Sfredeluș îi împărtășește tovarășului său
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
La hanul lui Mânjoală chiar și atunci când, cu viforul în față și cu buiestrașul împleticindu-se între porumbiștele cu coceni netăiați și iedul Mânjoloaei, nu găsește drumul spre casa pocovnicului Iordache. Nopțile limpezi de iarnă sporesc și mai mult plăcerea istorisirii trăite cândva și rememorate pentru a nu știu câta oară. Un loc special între amintiri îl ocupă hanul familiar cu odăi curate și odihnite mirosind a mere și gutui și cu o bucătărie inundată în aburi de pâine caldă. Câtă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cazul în care ordinea poveștilor ar fi fost cea firească, adică în cazul în care ar fi început cu mărturisirea mai scurtă și mai prozaică a lui Hasnaș și ar fi continuat, poate chiar ar fi culminat în idei, cu istorisirea mult mai lirică și mai nuanțată a lui Mavrodin. Dincolo de efectul cert de captatio pe care îl exercită asupra cititorului prin crearea acestei ambiguități ce planează asupra unei posibile legături între cele două povești de iubire, meritul decisiv al construcției
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
sociale sau stereotipuri, decodificarea ar fi foarte grea și ar implica un timp mult prea mare. Fenomenul nu aparține exclusiv societății contemporane. Din vechi timpuri și până astăzi, comunicarea din interiorul societății cuprinde reprezentări și imagini, miturile, simbolurile, ritualurile, poveștile, istorisirile, vestimentația, pictura, arhitectura și, în general, arta, fiind mijloace prin care sunt comunicate reprezentări, prin care obiectele, indiferent de natura lor, sunt deja definite, mesajul, prin forma și conținutul lui, implicând o imagine, adică o reprezentare care ajunge la individ
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
lumii. Mesajele și imaginile vizuale care ne înconjoară astăzi nu sunt departe de ceea ce am considera că este mitul tradițional, la care ne raportăm ca la o poveste a timpului îndepărtat, o invenție a oamenilor despre lumea zeilor sau o istorisire despre întâmplări fantastice. Ar trebui să ne întrebăm, însă, de ce mitul familiei fericite, al frumuseții perfecte, al liderului salvator sau al paradisului terestru, întâlnite astăzi, sunt mai autentice și mai realiste, mai puțin utopice și mai puțin idilice decât mitul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
e și mai au destule amintiri sau rude. Consemnăm că evantaiul pregătirii profesionale a acestora acoperă profesiunile de bază din viața economică și socială de astăzi. Pentru acest capitol precizăm că am cerut fiecăruia săși prezinte activitatea și de aici istorisiri la persoana I. Am reprodus (aproximativ) textele primite care nu se repetă, dar fiecare element autobiografic are mare grad de generalitate. Cititorul percepe un colaj cu oameni situațiitimp într-un mediu și un moment istoric, în devenirea acestui sat ca
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
era pătruns de un puternic spirit de independență, moștenit de la tată. Fără îndoială, Ovidiu avea motive să se bucure de acest lucru, chiar dacă mai rezervat: altfel nu l-ar fi memorat în întregime, așa cum a făcut și Cassius Severus cu istorisirea lui Labienus! De altfel, o astfel de supoziție, pare a fi confirmată, dacă nu în realitate, măcar în esență, de faptul că, sub domnia lui Tiberius, Cotta se dovedește a fi mai periculos: "nous imaginons ce que devint alors son
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
erau, ele începură a povesti o dramă. O femeie se amestecase în viața mea sufletească...". Vezi, pentru detalii, notele Gabrielei Omăt din E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. IV, ed. cit., pp. 281-283, din care merită reținut aici următorul pasaj: "Istorisirea tânărului Leone (o anagramă destul de străvezie a lui E[ug]en Lo...) este o intensă, deși eșuată aventură sentimentală. Nu trebuie căutat mult pentru a regăsi, topite în trama nuvelei, paginile publicate în 1905 în Epoca despre Cascine și despre
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
43, 700107, OF. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com; www. euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României LE CLER, G. MoldoValahia: ce a fost, ce este, ce-ar putea fi: itinerar, impresii de călătorie, obiceiuri schițe după natură, istorisiri, perspectivă istorică / G. Le Cler; trad.: Diana Ciobanu; introducere: Laurențiu Vlad; Iași: Institutul European, 2010 ISBN 978-973-611-679-7 I. Ciobanu, Diana (trad.) II. Vlad, Laurențiu (pref.) 94(498) Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA G. LE CLER Moldo-Valahia Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi Itinerar • Impresii de călătorie • Moravuri • Obiceiuri Schițe după natură • Istorisiri • Perspectivă istorică Traducere de Diana CIOBANU Introducere la ediția în limba română de Laurențiu VLAD INSTITUTUL EUROPEAN 2010 Cuprins G. Le Cler și impresiile sale din sejurul moldo-valah, 1860-1864 (Laurențiu Vlad) / 7 Abrevieri / 25 Introducere / 27 PRIMA PARTE. Itinerar / 33
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
viață este, de asemenea, dramatizat. Într-o expresie meta-narativă, mult citată, naratorul primar spune că "cei doi au făcut tot posibilul să creeze ce s-a întîmplat cu adevărat" și, într-adevăr, existența lui Beloved ca subiect trebuie "creată" prin istorisire. Această narație trebuie realizată de naratorul primar pentru că însăși Beloved e lipsită de subiectivitatea cerută pentru actul istorisirii. Relații între fabula primară și fabula-în-ramă O altă posibilă relație între cele două texte se realizează atunci cînd cele două fabule sînt
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
făcut tot posibilul să creeze ce s-a întîmplat cu adevărat" și, într-adevăr, existența lui Beloved ca subiect trebuie "creată" prin istorisire. Această narație trebuie realizată de naratorul primar pentru că însăși Beloved e lipsită de subiectivitatea cerută pentru actul istorisirii. Relații între fabula primară și fabula-în-ramă O altă posibilă relație între cele două texte se realizează atunci cînd cele două fabule sînt legate una de cealaltă. În acest caz există două posibilități. Povestirea în ramă explică povestirea primară, sau se
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]