3,582 matches
-
multe variante desemnînd autonomia, cu atît ponderea copiilor cu medii sub opt este mai mică. Opțiunile mamelor privind itemii subsumați acomodării nu par a fi relevante pentru reușita școlară, cu excepția situației în care acestea nu au ales nici unul dintre respectivii itemi. În acest caz, copiii au în proporție de 72% medii între nouă și zece, comparativ cu ponderea globală de 40,6% a se vedea tabelul 2.2, Anexa 2. Ponderea elevilor cu medii între nouă și zece, ale căror mame
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
în proporție de 72% medii între nouă și zece, comparativ cu ponderea globală de 40,6% a se vedea tabelul 2.2, Anexa 2. Ponderea elevilor cu medii între nouă și zece, ale căror mame au ales trei sau patru itemi desemnînd cooperarea este cu 10% mai mare decît media acestei categorii, dar o valoare superioară mediei cu 5% se înregistrează și pentru copii ai căror mame nu au ales nici una dintre variantele subsumate cooperării a se vedea tabelul 2.3
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
ai căror mame nu au ales nici una dintre variantele subsumate cooperării a se vedea tabelul 2.3, Anexa 2. Nici opțiunile pentru acest principiu educativ nu par să diferențieze copiii în funcție de reușita școlară. Numărul de alegeri făcute de mame pentru itemii desemnînd sensibilitatea nu este, nici el, relevant pentru reușita școlară. Ideea că veriga de legătură între resursele socio-economice parentale și performanța în planul educației formale o constituie accentul diferit pus de către părinți asupra valorilor educative pare a fi infirmată. Ne
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
părinților și modul concret în care ei intervin asupra educației copiilor lor există o legătură reală sau nu. Ideea ar fi aceea că părinții au răspuns mai degrabă în funcție de ceea ce le apare ca fiind dezirabil. Mamele avînd studii superioare aleg itemii exprimînd autonomia în cea mai mare măsură, cei exprimînd cooperarea în cea mai mică și optează pentru sensibilitate la un nivel puțin superior mediei indicatorului respectiv. La nivelul cel mai scăzut de studii se optează cel mai mult pentru acomodare
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
nivel mai ridicat cooperare și sensibilitate. Părinții au avut, deci, tendința de a proiecta imaginea lor despre calitățile mai importante existenței în cadrul societății asupra propriului copil. Trebuie să subliniem însă, că majoritatea mamelor 64,4% au ales cel puțin un item din fiecare categorie, deci nu se pune în nici un caz problema ca o categorie de mame să opteze doar pentru o anumită valoare și o altă categorie, pentru altele. Opțiunile mamelor privitoare la obiectivele pe termen lung relevă diferențe destul de
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
46 1.57 46 1.22 Total 331 1.41 330 2.36 331 1.58 331 1.38 Mai trebuie să subliniem un lucru: răspunsurile la întrebări nu sînt independente unele de celelalte; mamele puteau alege cel mult șapte itemi. În aceste condiții, un accent mai mare pus pe un aspect, adică alegerea mai multor itemi proprii unui obiectiv educațional, presupune alegerea în mai mică măsură a altora. Dacă acomodarea este considerată cu atît mai importantă cu cît sînt mai
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
331 1.38 Mai trebuie să subliniem un lucru: răspunsurile la întrebări nu sînt independente unele de celelalte; mamele puteau alege cel mult șapte itemi. În aceste condiții, un accent mai mare pus pe un aspect, adică alegerea mai multor itemi proprii unui obiectiv educațional, presupune alegerea în mai mică măsură a altora. Dacă acomodarea este considerată cu atît mai importantă cu cît sînt mai mulți copii, iar cooperarea e apreciată ca fiind la fel de importantă indiferent de talia fratriei, în mod
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
5 Anexa 2 rezultă că fetele sînt percepute ca fiind ceva mai receptive la cerințele exprimate de mame comparativ cu băieții. Un fapt interesant e acela că atît pentru fete, cît și pentru băieți, mamele aleg cu atît mai mult itemii desemnînd acomodarea cu cît își percep copiii ca fiind mai receptivi la cerințele pe care le exprimă. Am putea presupune că părinții valorizează mai mult calitățile pe care efectiv le are copilul în momentul prezent. Datorită faptului că cercetarea este
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
mai importante, printr-un mecanism de raționalizare. După cum rezultă din tabelul 8.7, în cazul băieților autonomia este mai puternic valorizată de mame dacă aceștia dau dovadă întotdeauna de înțelegere, receptivitate, pe cînd în cazul fetelor lucrurile stau exact invers. Itemii desemnînd cooperarea sînt cel mai frecvent aleși atît pentru băieți, cît și pentru fete dacă copiii se raportează negativ la cerințele exprimate de mame, dacă dau dovadă de reticență. În ceea ce privește valorizarea sensibilității, pentru băieți aceasta apare ca fiind cu atît
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
pentru culegerea informațiilor. Din analiza răspunsurilor la întrebarea deschisă din cercetarea realizată în Elveția au fost identificate patru dimensiuni principale ale obiectivelor pe termen scurt: cooperare, expresivitate, acomodare și autoreglare. Am preluat aceste patru dimensiuni și am construit cîte trei itemi pentru fiecare, pornind de la exemplele de răspunsuri ale mamelor și taților la întrebarea deschisă, prezentate în studiul mai sus amintit, precum și de la discuțiile realizate cu părinții în momentul testării chestionarului. Pentru ca părinții să releve ierarhia diferitelor obiective, le-am cerut
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
să releve ierarhia diferitelor obiective, le-am cerut să aleagă cel mult patru răspunsuri din cele douăsprezece. Per global, alegerile mamelor și taților diferă în mică măsură a se vedea tabelul 2.8, Anexa 2. În ceea ce privește ponderile opțiunilor mamelor pentru itemii desemnînd obiectivele educative pe termen lung, nu apar creșteri sau descreșteri constante ale acestora în funcție de reușita școlară a copilului. Imaginea oferită de răspunsurile mamelor relevă importanța mai mare acordată cooperării, prima grupare de itemi din scală, și mai mică expresivității
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
2. În ceea ce privește ponderile opțiunilor mamelor pentru itemii desemnînd obiectivele educative pe termen lung, nu apar creșteri sau descreșteri constante ale acestora în funcție de reușita școlară a copilului. Imaginea oferită de răspunsurile mamelor relevă importanța mai mare acordată cooperării, prima grupare de itemi din scală, și mai mică expresivității. Am construit indicatorii sintetici ai dimensiunilor obiectivelor educative pe termen scurt prin însumarea numărului de alegeri din fiecare categorie. Astfel, valorile acestora puteau fi zero, unu, doi, sau trei. În tabelul 8.9 sînt
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
40% 134 35% 338 36% Pe termen scurt, obiectivul care apare în prim plan, atît pentru mame, cît și pentru tați, pare a fi cooperarea. S-ar putea ca scorul ridicat să fie legat și de faptul că primii trei itemi vizau această chestiune. În plus, a doua întrebare care a întrunit cele mai multe alegeri atît pentru mame, cît și pentru tați din toate cele douăsprezece variante făcea trimitere la încrederea acordată de copil părintelui, fapt care a fost, probabil, perceput ca
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
în mai mare măsură rolul de supervizor detașat al comportamentului copilului, sînt mai preocupați de aspectele vizînd dezvoltarea calităților importante în spațiul social exterior familiei: autocunoaștere, organizarea propriei existențe pentru a reuși în viață. Pentru ambii părinți numărul mediu de itemi aleși care desemnează expresivitatea este cu atît mai ridicat cu cît copilul are rezultate școlare mai bune, cu o singură excepție: elevii cu rezultatele cele mai slabe în cazul cărora tații optează pentru expresivitate la un nivel superior următoarei categorii
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
la frecvența unor activități cotidiene practicate de părinți împreună cu copiii în timpul unei luni obișnuite nu în vacanță). Variantele de răspuns erau: niciodată, cam o dată, cam de două ori, cam de patru ori, de opt ori sau mai mult. Valorile atribuite itemilor au fost zero, unu, doi, patru și opt. Deși variabila nu este cantitativă în sens propriu, am calculat valorile medii pentru fiecare item cu scopul strict de a face comparații între informațiile oferite de cei doi părinți. Formularea exactă a
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
o dată, cam de două ori, cam de patru ori, de opt ori sau mai mult. Valorile atribuite itemilor au fost zero, unu, doi, patru și opt. Deși variabila nu este cantitativă în sens propriu, am calculat valorile medii pentru fiecare item cu scopul strict de a face comparații între informațiile oferite de cei doi părinți. Formularea exactă a întrebării a fost următoarea: Unii părinți preferă să aibă multe activități comune cu copilul, alții preferă să-l lase singur, independent. Dumneavoastră cît
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
exactă a întrebării a fost următoarea: Unii părinți preferă să aibă multe activități comune cu copilul, alții preferă să-l lase singur, independent. Dumneavoastră cît de des practicați cu copilul activitățile următoare: Prezentăm, în tabelul 9.16, valorile medii ale itemilor pentru răspunsurile date de cei doi părinți pentru a ușura comparațiile, precum și valorile indicatorului sintetic obținut în fiecare categorie de reușită școlară a copiilor. TABELUL 9.16. Valorile medii ale itemilor desemnînd frecvența activităților cotidiene ale părinților împreună cu copiii în funcție de
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
următoare: Prezentăm, în tabelul 9.16, valorile medii ale itemilor pentru răspunsurile date de cei doi părinți pentru a ușura comparațiile, precum și valorile indicatorului sintetic obținut în fiecare categorie de reușită școlară a copiilor. TABELUL 9.16. Valorile medii ale itemilor desemnînd frecvența activităților cotidiene ale părinților împreună cu copiii în funcție de reușita școlară a acestora Media generală 5-7 sub 7 7-7.99 8-8.99 9-10 Total MAMA Cît de des: Nr. Med. Nr. Med. Nr. Med. Nr. Med. Nr. Med. Aveți lungi
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
revista tehnică/literară 40 0,42 60 0,37 76 0,55 124 1,12 307 0,73 Indice sintetic al susținerii 40 11,8 60 12,1 77 14,7 124 14,2 308 13,5 Observăm pentru toți itemii că valorile medii sînt cu atît mai mari cu cît performanța școlară a copilului este mai ridicată, cu excepția, în cazul taților, a copiilor avînd medii între nouă și zece. Indicatorul sintetic reflectă evident această relație. Comparînd răspunsurile mamelor și taților
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
pozitiv cu nivelul de studii al părinților, am dorit să surprindem modul în care este asociată această variabilă cu nivelul de implicare al părinților în activități comune împreună cu copiii. Nivelul de studii al părinților induce diferențe la fel de importante între mediile itemilor desemnînd intensitatea interacțiunii cu copiii: mamele avînd cel mult zece clase se implică, în medie, de două ori mai puțin în activități comune cu copilul decît cele care au studii superioare. Tații, din nou, se implică mai puțin decît mamele
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
iarăși neliniară. Explicația ar putea fi legată de distribuirea rolurilor domestice: bărbații sînt mai dedicați vieții profesionale sau serviciul acestora îi solicită mai mult în cazul în care este vorba de o profesie intelectuală. TABELUL 9.17. Valorile medii ale itemilor desemnînd frecvența activităților cotidiene ale părinților împreună cu copiii în funcție de studiile mamei și ale tatălui Studiile mamei Max. 10 clase Profesională Liceu Postliceală Facultate Total MAMA Cît de des: Nr. Med. Nr. Med. Nr. Med. Nr. Med. Nr. Med. Nr. Med
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
16 1,75 67 1,66 62 1,40 20 1,60 166 1,57 SENSIBILITATE 16 1,31 67 1,27 62 1,47 20 1,25 166 1,35 TABEL 2.8. Procentele alegerilor făcute de către părinți pentru itemii din chestionar desemnînd obiectivele educative pe termen scurt MAMA TATA Cooperare 1. Să fie mai înțelegător, mai receptiv, să coopereze mai bine cu membrii familiei sau cu prietenii. 338 47% 310 48% 2. Să discute cu dumneavoastră problemele care-l
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
nod înnegrit = în + negru dar : înot, înec, înalt, pentru că în forma cuvântului este un singur n. În vederea fixării deprinderilor de scriere corectă, administrăm, pe etape de învățare, probe de verificare cu sarcini specifice problemelor de ortografie și punctuație. Posibile secvențe (itemuri) de verificare : 1.Subliniază cuvintele scrise cu cratimă; scrie grupul de cuvinte din care fac parte; scrie fiecare cuvânt din alcătuirea grupului: ,,S-au scuturat frunzele. Pământul s-a acoperit c-un covor ruginiu. Bătrânei păduri i-au plecat cântăreții
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
adolescent este apreciată ca benefică supravegherea democratică. Este de preferat o abordare permisivă, egalitară a adolescentului față de una autoritară, de respingere;. Comportamentul părinților caracterizat prin căldura afectivă, răsplata acordată pentru merite, are consecințe favorabile în achiziționarea de către adolescent a unor itemi structurali ai personalității lui, ai independenței de a avea o identitate, ai autoevaluării, etc.; În familiile cu dezvoltare normală, adolescenții sunt mult mai cooperanți, mai veseli, învață să râdă și să se bucure. Acești adolescenți învață cu mai multa ușurință
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
În adolescență, centrul de greutate al comunicării se deplasează de la nivelul exclusiv al familiei la nivelul grupului de colegi și prieteni. Rapaport R., Rappaport M. (1-77), Strelitz, Z. & Kews, Pilling, D. & Pringle(1-78), Argyle M. & Henderson M. (1-85) finisează câțiva itemi pentru o posibilă comunicare în perioada adolescenței, din ambele sensuri: de la părinți către adolescenți, și de la adolescenți spre părinți: Recomandări pentru părinți Recomandări pentru adolescenți Respectați intimitatea adolescentului. Păstrați secretele încredințate. Dați sfaturi dar și exemple de comportare. Arătați afecțiune
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]