2,793 matches
-
capăt vendetei cu dinastia Obrenovici. Aproape toți suveranii din dinastia Obrenovici au fost căsătoriți cu românce. Cea mai cunoscută dintre ele, Maria Catargi, văduvă după uciderea soțului ei, a fost mama celor doi băieți ai lui Cuza-Vodă. 244 Skupcina, parlamentul iugoslav. 245 Mița Filipescu, mama lui Grigore despre care este vorba aici era născută Blaremberg, ca și mama autorului. 246 Arhipelag din Marea Egee, anexat de Italia o dată cu Tripolitania și Cirenaica care aveau să devină Libia în 1911. Fiind locuit de greci
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cataclismul nuclear nu mai era iminent. În ciuda acestui fapt, lumea nu a devenit cu mult mai sigură, evenimente dramatice impunându-se atenției. Doar în ceea ce privește Europa, se pot aminti prăbușirea regimurilor comuniste din partea răsăriteană a continentului, colapsul statului sovietic sau tragedia iugoslavă, lucruri inimaginabile cu câțiva ani mai înainte. Probleme considerate interne ale statului suveran nu mai puteau fi pur și simplu ignorate de Relațiile Internaționale în particular, de Studiile de Securitate , din cauza neliniștii pe care o generau liderilor politici și opiniei
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
Brăila" Flaviu George Brezeanutc "Flaviu George Brezeanu" S-a născut la 1 octombrie 1927, În Brăila. Naționalitatea: română. Religia: ortodoxă. Studii: Facultatea de Studii Economice. Profesia: contabil la Vinalcool, filiala Brăila. A fost arestat În 1949, În urma extrădării de către autoritățile iugoslave, și condamnat la cinci ani de detenție pentru trecere frauduloasă de frontieră. A executat pedeapsa În Închisorile Jilava, Pitești și În lagărul de muncă de la Canal. La data interviului locuia În Brăila. Interviu realizat de Adrian Sandu la 14 aprilie
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cele șapte fragmente de cuvîntări și interviuri ale acestuia din urmă despre literatură, artă, ziaristică, știință, publicate de revista „Lumina” (nr. 11/1977). Primul e din 1946, ultimul din 1969. Remarcabil e, mai întîi, felul în care se adresează conducătorul iugoslav publicului său. Tito pare mai relaxat decît oricare dintre fruntașii comuniștilor români din acea vreme, chiar și decît Pătrășcanu. Fără a coborî din demnitatea sa, manifestă de fiecare dată o anume apropiere și căldură în comunicarea cu diverșii săi interlocutori
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cererile de emigrare în Occident. Până în prezent nu li s-a înaintat niciun formular, cu toate că fratele meu v-a înmânat dvs. personal o scrisoare când ați fost la Timișoara, la începutul lunii februarie, de v-ați întâlnit acolo cu delegația iugoslavă. Domnule președinte! Nu trebuie să sufere nimeni din familia mea și să fie făcuți răspunzători fiindcă eu am ales acest drum. Vă rog, de aceea, să dați dispoziție pentru încetarea acestor metode de prigonire a familiei mele, metode care pe
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ani de când suntem plecați, am cunoscut sute de mii de oameni care muncesc în Occident de ani de zile și se înapoiază în țările lor ori de câte ori vor sau pot. Spanioli, italieni, francezi, portughezi, greci, turci etc. etc., dar în special iugoslavi, care, după ani de muncă în Occident, cu banii agonisiți s-au întors în patrie, unde și-au construit case, și-au cumpărat din țara lor ce le-a trebuit, tot ce au avut nevoie pentru gospodărie și pentru familiile
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Georgescu, Vă scriu în numele locatarilor blocului 22 din Bulevardul Păcii nr. 1, sector 6, București. Blocul este proprietate personală: prețul unui apartament a fost, în medie, 230.000 de lei. Lucrările au fost începute în 1976 de muncitori români și iugoslavi. Cutremurul nu a afectat blocul, lucrările fiind în faza fundațiilor. După cutremur, partea iugoslavă, din motive necunoscute publicului, abandonează lucrările. Construcția este continuată de grupul de șantiere 7. Dânșii s-au gândit că ar fi bună puțină economie, mai ales
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
București. Blocul este proprietate personală: prețul unui apartament a fost, în medie, 230.000 de lei. Lucrările au fost începute în 1976 de muncitori români și iugoslavi. Cutremurul nu a afectat blocul, lucrările fiind în faza fundațiilor. După cutremur, partea iugoslavă, din motive necunoscute publicului, abandonează lucrările. Construcția este continuată de grupul de șantiere 7. Dânșii s-au gândit că ar fi bună puțină economie, mai ales când această economie nu afecta decât pe locatari. Blocul are patru scări, cu 13
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
urechea tovarășului Ceaușescu și va lua noi măsuri. Știm cu toții că traiul s-a scumpit în toate țările, iar toate țările dunărene au mărit și diurna în raport cu cheltuielile de trai ale țării respective. De exemplu, noi, când călătorim în zona iugoslavă, primim 13 dinari pe zi, pe când cehii, maghiarii, bulgarii, rușii, nemții, primesc actualmente 480 de dinari pe zi. Vă puteți da seama cât de mult s-a scumpit viața, dar s-a mărit și diurna, pe când la noi nu. O
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Aflând că în preajma Belgradului ar exista un lagăr pentru refugiați, similar cu cele de la Latina și Traiskirchen, și că de acolo autoritățile facilitează emigrarea spre lumea liberă, în 8 iulie a.c. am trecut granița ilegal și m-am predat grănicerilor iugoslavi, în speranța că cele aflate de mine anterior aveau să se realizeze. Dus în închisoarea din Vrac, unde urma să execut o condamnare de 15 zile pentru violarea frontierei, am fost izbit de o cu totul altă realitate. Am
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
urma să execut o condamnare de 15 zile pentru violarea frontierei, am fost izbit de o cu totul altă realitate. Am găsit acolo douăzeci și opt de români, în majoritate tineri, care, la fel ca și mine, ajunseseră tot ilegal pe teritoriul iugoslav. După patru zile am constatat că din unsprezece persoane care își executaseră pedeapsa primită, șase au fost duse la Belgrad, iar cinci, predate autorităților din România, la Stamora-Moravița. Necunoscând criteriile de selecție și nedorind a mă întoarce la viața fericită
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
grupul celor vreo două mii de comuniști italieni din Monfalcone, lângă Trieste - evocat În altă carte a sa. După război, aceștia au trecut În Iugoslavia, de unde soseau, În sens invers, zeci de mii de italieni, fugind de comuniști și de persecuțiile iugoslave. Vroiau să construiască viitorul fericit al lumii și, În momentul când Tito s-a opus lui Stalin, „disidenții”, credincioși până la capăt crezului stalinist, fuseseră Încarcerați În două insule ale represiunii titoiste. Ignorați de Kremlin, dar și de anglo-americani, care nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
din Craiova (1961-1965) și studiile universitare în cadrul Facultății de Filologie a Institutului Pedagogic din Craiova (1965-1968), continuate, între 1968 și 1972, la Facultatea de Filologie a Universității din București. În 1983 obține doctoratul în filologie, cu teza Proza română și iugoslavă în context european. Lucrează ca profesor de gimnaziu (1968- 1977), asistent la Universitatea din Craiova (din 1977), unde parcurge toate treptele ierarhice ale carierei didactice, devenind profesor în 1997. Între anii 1984 și 1990 a fost lector de limbă, cultură
DEACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286708_a_288037]
-
Craiova. Debutul editorial are loc în 1981, când va reuși să publice, în volumul colectiv Unsprezece poeți, ciclul de poeme Aparat de fotografiat sufletul. În această perioadă se va lansa într-o activitate culturală intensă, desfășurată îndeosebi în fostul spațiu iugoslav: traduce din Aco Sopov, Boris Visinski, Streten Petrovici, Petre Bakevski și își publică aici o serie de volume de poezie: Strigătul memoriei, 1985 (în macedoneană), Mască pentru voce, 1987 (în sârbă), Zero dinamic, 1994. De asemenea, participă la Serile de
DEACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286708_a_288037]
-
Mihai Creangă), București, 1974; Grădina de iarnă, Cluj-Napoca, 1980; Scene de vânătoare, București, 1981; Camera albă, București, 1982; Starea provizorie, București, 1984; Convorbirile de joi, Cluj-Napoca, 1988; Alice în țara noțiunilor, București, 2000; Claudia-San sau Poemul celular, București, 2000; Noapte iugoslavă, pref. Lucian Raicu, București, 2001; I fedeli d’amore, pref. Octavian Soviany, București, 2001. Repere bibliografice: Dan Laurențiu, Ion Drăgănoiu, „Aproape sonete”, LCF, 1969, 16; Vasile Rebega, „Aproape sonete”, AFT, 1969, 4; Sergiu Adam, „Aproape sonete”, ATN, 1969, 5; Nicolae
DRAGANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286846_a_288175]
-
revistei „Lumina” (1976-1981), redactor-șef și responsabil al Editurii Libertatea (1988-1992), președintele Asociației Scriitorilor din Voivodina (1988), membru în conducerea Uniunii Scriitorilor din Iugoslavia, președintele Societății de Limbă Română din Voivodina (1990) etc. Colaborează la mai toate revistele românești și iugoslave. A obținut numeroase premii literare: Premiul „Lumina” pentru poezie (1969) și pentru roman (1970), Marele Premiu pentru Poezie la Festivalul Internațional de Poezie, Cluj-Napoca (1996) ș.a. A debutat cu poezii în revista „Lumina” (1957) și editorial cu un volum de
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
Belgrad, 2000; Ieșirea din clepsidră, îngr. și pref. Nicu Ciobanu, Belgrad, 2000; Deliciosul destin minoritar, Timișoara, 2002; Spirala de piatră, îngr. Ion Deaconescu, Craiova, 2003. Antologii: Versiunea posibilă. Antologia poeziei românești din Iugoslavia, introd. edit., Pancevo, 1987. Traduceri: Din lirica iugoslavă, pref. Mircea Tomuș, București, 1973 (în colaborare cu Anghel Dumbrăveanu). Repere bibliografice: Flora, Lit. rom. Voivodina, 94-97; Virgil Vintilescu, Poezia lui Slavco Almăjan, „Analele Societății de Limba Română”, 1971, 2; Petre Stoica, Creion, ST, 1978, 2-3; Dorin Tudoran, Slavco Almăjan
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
curentul Dunării i-a furat și au ajuns direct în turbine. Nu mulți, ci foarte mulți! În oraș m-am întâlnit cu un sârb pe nume Milan. După ce mi-a schimbat o parte din banii mei în bani sârbești, dinari iugoslavi, i-am cerut să-mi facă rost, contra cost, de un pașaport iugoslav ca să pot trece granița fără probleme. Mi-a replicat că mă trece el granița cu barca noaptea dacă vin la malul Dunării. I-am zis că este
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ci foarte mulți! În oraș m-am întâlnit cu un sârb pe nume Milan. După ce mi-a schimbat o parte din banii mei în bani sârbești, dinari iugoslavi, i-am cerut să-mi facă rost, contra cost, de un pașaport iugoslav ca să pot trece granița fără probleme. Mi-a replicat că mă trece el granița cu barca noaptea dacă vin la malul Dunării. I-am zis că este mai sigur pentru mine dacă îmi face rost de un pașaport și până la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de cât, că dacă ar fi fost lină se putea vedea de la distanță pe luciul apei. În plus, datorită valurilor nu se auzea nici clipocitul înotului. Și am înotat așa, cu povara aia de geantă până am ajuns la malul iugoslav. C. I.: În sfârșit, scăpaserăți! S. Ț.: Am ajuns atât de epuizat, încât n-am mai avut putere să mă agăț de o creangă, de rădăcina aia ieșită din malul ros al Dunării, în cotul în care eu am nimerit
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
spate! Nu mi-a venit să cred, a fost ceva pe moment..., eu n-am putut să înțeleg! Am ajuns, din mijlocul Dunării care este destul de lată și mai ales acolo unde curentul e puternic, în 5 minute la malul iugoslav. Pentru mine a fost un fenomen. A fost un miracol! Era ora 3 dimineața când am ajuns la malul iugoslav. Trei ore am stat în Dunăre. Pe drumul Vienei C. I.: Ce ați făcut când ați ajuns la mal? S.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
din mijlocul Dunării care este destul de lată și mai ales acolo unde curentul e puternic, în 5 minute la malul iugoslav. Pentru mine a fost un fenomen. A fost un miracol! Era ora 3 dimineața când am ajuns la malul iugoslav. Trei ore am stat în Dunăre. Pe drumul Vienei C. I.: Ce ați făcut când ați ajuns la mal? S. Ț.: Am ieșit din apă în chiloți și cămașă, atât! Ce-i de făcut? Aveam totuși banii la mine în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pantofi și mi-a oferit niște jeansi, o cămașă și o pereche de pantofi cu o față ca de pânză de sac. M-am îmbrăcat repede, am lăsat cămașa aia udă la el și am cumpărat și un pulover tipic iugoslav, de parcă toți iugoslavii erau trași la indigo în puloverele alea. I-am cerut vânzătorului să mă lase să ies prin spate, motivându-i că cunosc un pic Kladovo și că voi ajunge mai rapid la cunoștința mea care ar fi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de faptul că de obicei la gară sunt prinși cei mai mulți. În fața gării, pe o suprafață destul de mare, erau tot felul de tarabe cu cărți, creioane, hârtii și diverse alte mărunțișuri. La unul pe tarabă am văzut niște coperți de pașaport iugoslav. Am cumpărat o copertă din aceasta, m-a costat 15 dinari. Apoi am cumpărat o cărticică tip rebus cu dimensiunile potrivite cu coperta de pașaport și cu o grosime pe care am ajustat-o. Am băgat făcătura aia de pașaport
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cumpărat o cărticică tip rebus cu dimensiunile potrivite cu coperta de pașaport și cu o grosime pe care am ajustat-o. Am băgat făcătura aia de pașaport în buzunarul stâng al cămășii, lăsând la vedere cam un sfert din stema iugoslavă. L-am prins cu un ac de siguranță, luat tot de la o tarabă, în așa fel încât stema aia să stea la vedere. Și apoi am văzut că prima privire a polițiștilor, care se plimbau pe acolo, era către buzunarul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]