1,604 matches
-
În picioare de o societate bazată pe inechitate socială, pe exploatare. (Ă). Această agitație culturală, respectul mărturisit pentru prima dată sub forma aceasta, pentru munca intelectuală, crează În mase o adevărată emulație culturală. Acest lucru are ca rezultat nu numai ivirea unei serii Întregi de intelectuali legați prin activitatea lor de clasa muncitoare, dar și a unor creatori de artă din sânul muncitorimii, cum este cazul lui Th. Neculuță, primul poet muncitor al literaturii noastre. (Ă). Evoluția literaturii noastre din această
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
scriu ele însele pe poet. Pe urmele textualiștilor, încrederea lui B. în puterea întemeietoare, recuperatoare a cuvântului și în valoarea lui ordonatoare de lumi este majoră; cuvântul nu înseamnă doar un substitut al realului, ci este chiar acest real, anunțând ivirea unor stări-limită, tensionate, insinuarea unor momente de criză existențială, când poetul se simte trădat de cuvinte. Un metaforism (și alegorism) discret asigură o anume distincție discursului liric, un anume inefabil tensiunilor, arătându-l pe B. ca pe un spirit delicat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285526_a_286855]
-
se schimbă, permițând subiectului să extragă un tipar al mișcării din această arie vizuală. De exemplu , știm că ceva (un obiect) se îndreaptă spre ochiul nostru dacă proporția schimbării unghiurilor razelor de lumină din toate marginile obiectului sunt aceleași. Această ,,ivire” poate determina reacții puternice de evitare chiar asupra copiilor și animalelor care nu au fost loviți în ochi, concluzia fiind că aceste genuri de situații de recunoaștere a patternurilor pot fi genetic definite. Aceste interpretări sunt importante pentru multe acțiuni
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
Condițiile istorice, adică pe de o parte, decăderea Poloniei, iar pe de alta, invazia înăbușitoare a grecismului, cu alte cuvinte, întreruperea prea de timpuriu, abia după naștere, a acelui curent polonez nobil și salvator, căruia totuși îi datorim, mai întîi, ivirea unei mari și fecunde idei în conștiința câtorva români - originea romană a poporului român și, ca corolar, ideea de unitate a tuturor românilor prin originea lor comună -, și apoi deprinderea cu reflectarea asupra vieții, prin faptul că cronicarii judecă și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
al lui Goethe)1 altădată, din poezia populară. Iar un fiu al său, dintr-un cântec de frunză. " Noutatea" aceasta, relativă, a scriitorilor munteni trebuie pusă în legătură cu specializarea muntenilor în "noutăți", cu caracterul mai novator, mai revoluționar al Munteniei, cu ivirea mai de timpuriu acolo a ideilor ori mișcărilor libere (vezi articolele dlui I. C. Filitti din această revistă: polemica sa cu dl Barnoschi) - fapte care se explică prin pătrunderea mai puternică și mai timpurie în Muntenia a ideilor Revoluției Franceze. În
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
15 (1) Taloanele speciale de călătorie care se întorc la CTP o dată cu mandatele de plată a pensiilor neachitate se vor păstra în evidență CTP, pensionarii respectivi putându-le ridică, în baza unei solicitări scrise, în cursul anului. ... (2) În cazul ivirii unor dificultăți în tratarea acestor situații, pensionarii în cauză se vor adresa CTP. ... Capitolul IV Eliberarea legitimațiilor de călătorie cu 50% reducere*) --------------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamț: Conform art. V din ORDONANȚĂ nr. 8 din 26 ianuarie 2011 , publicată în MONITORUL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164478_a_165807]
-
numărul critic - numărul de insecte capabile să vatăme în întregime un arbore sau o cultură de pe o anumită suprafață; ... n) procentul de vătămare - raportul dintre densitatea populației de insecte și numărul critic înmulțit cu 100; ... o) Raportul de semnalare a ivirii dăunătorilor - formularul 1 - documentul prin care pădurarul, titular de canton, semnalează prezența unui dăunător sau a unei vătămări; ... p) zona de combatere - suprafața infestată cu insecte defoliatoare, pe care se aplică lucrări de combatere a acestora; ... r) zona de supraveghere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
caracter obligatoriu pentru toți proprietarii, respectiv deținătorii de păduri și de vegetație forestieră din afara fondului forestier. Articolul 80 Formularele 1, 2, 3A, 3B, 3C, 4, 5, 6 și 7 fac parte integrantă din prezentele norme tehnice. AA DE SEMNALARE a ivirii dăunătorilor ............ Vă facem cunoscut ca în pepinierele, plantațiile și arboretele din cuprinsul cantonului ce mi-a fost încredințat, dăunătorii se găsesc la data de azi în următoarea situație înscrisă pe verso: ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Data: .......... Luat nota: Verificat pe teren ............ Dăunătorul identificat ........ Măsuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
numărul critic - numărul de insecte capabile să vatăme în întregime un arbore sau o cultură de pe o anumită suprafață; ... n) procentul de vătămare - raportul dintre densitatea populației de insecte și numărul critic înmulțit cu 100; ... o) Raportul de semnalare a ivirii dăunătorilor - formularul 1 - documentul prin care pădurarul, titular de canton, semnalează prezența unui dăunător sau a unei vătămări; ... p) zona de combatere - suprafața infestată cu insecte defoliatoare, pe care se aplică lucrări de combatere a acestora; ... r) zona de supraveghere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151446_a_152775]
-
au caracter obligatoriu pentru toți proprietarii, respectiv deținătorii de păduri și de vegetație forestieră din afara fondului forestier. Articolul 80 Formularele 1, 2, 3A, 3B, 3C, 4, 5, 6 și 7 fac parte integrantă din prezentele norme tehnice. DE SEMNALARE a ivirii dăunătorilor ............ Vă facem cunoscut ca în pepinierele, plantațiile și arboretele din cuprinsul cantonului ce mi-a fost încredințat, dăunătorii se găsesc la data de azi în următoarea situație înscrisă pe verso: ────────────────────────────────────────────────────���────────────────────────── Data: .......... Luat nota: Verificat pe teren ............ Dăunătorul identificat ........ Măsuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151446_a_152775]
-
estetică dirijată, fie ea și generos spirituală, și, evident, nici dezordinea profitabilă, întreținută de clienții regimului, vor resuscita potențele artei. Doar mișcarea benevolă și răbdătoare, propice novatorilor de vocație, are șanse. Viitorul imediat al artei românești se află doar în ivirea personalităților puternice apte să reziste ispitelor programatice. 11 februarie În vremea cînd trăia bizarul pictor Aruștei, aeroportul din Iași era păzit mai ceva decît balșoiul Vnukovo. Într-o disdedimineață, cînd putana de noapte își strînsese deja fustele incestuoase și fugise
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
abandonate comunismului sovietic, ce asemănare îngrijorătoare deci între momentul de atunci și cel de astăzi, cînd comunismul se vede prea bine nu a predat încă armele după prăbușire! Aceeași Vest-Europă egoistă, cu mare grijă pentru bunăstarea proprie, sare arsă la ivirea unei scîntei neofasciste în centrul continentului, agită lozincile anilor '30, părînd însă să nu vadă că în acest Răsărit, care i-a adus și ei atîta rău, forțele de stînga nu și-au schimbat fața, chiar dacă poartă, conjunctural, mască social-democrată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
scîntei neofasciste în centrul continentului, agită lozincile anilor '30, părînd însă să nu vadă că în acest Răsărit, care i-a adus și ei atîta rău, forțele de stînga nu și-au schimbat fața, chiar dacă poartă, conjunctural, mască social-democrată. Sigur, ivirea unui morb fascist are promptă nevoie de antidot, dar ce este accederea la putere a unei formațiuni de dreapta (culmea! cu asentimentul unui electorat care numai ignorant nu e), pe lîngă ce se întîmplă în Cecenia, în Iugoslavia lui Miloșevici
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Într-un puseu dement, cum numai zilele tulburi ale lui decembrie '89 l-a mai cunoscut, prin fața camerelor de filmat, în paginile ziarelor, în clevetirile piețelor, s-au perindat indivizi de nimic, perorînd convulsiv și neconcludent, interesați mai degrabă de ivirea nesperată a prilejului de a scoate capul din anonimat, decît de a clarifica lucrurile. Ce s-a ales, iată, după trecerea săptămînilor, din isteria vindicativă a momentului? Cam ce se alege în general din mai toate tulburările acestei "specii mici
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lui Arthur Rimbaud: "Mi-e teamă de iarnă pentru că e anotimpul confortului", i-aș putea juxtapune propria-mi alintătură: " Nu mi-e teamă de iarnă pentru că e anotimpul disconfortului". De parcă aș vorbi în idiomul nostru, al obișnuiților cu disconfortul. De parcă ivirea unei ierni confortabile din toate punctele de vedere ne-ar lua prin surprindere, ar contraveni obișnuințelor, nenorocitelor obișnuințe ale jumătății noastre de veac. Altceva. Vreau altceva. Să ies din hățișul ăsta imund. Să văd altceva. Ce? Urc la volan și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
puțin grave. Destinele unor Catargi sau Baba printre atîtea altele se plasează, și ele, în confruntarea celor două Românii antagonice. De revenit asupra lor. 7 iunie Sălile de cinema, dezolante în goliciunea lor permanentă, tresar din cînd în cînd la ivirea cîte unei gale. Dacă nu aș fi fost onorat, vai, cu o invitație, nu aș fi intrat deunăzi la Republica, pe Lăpușneanu. Stupefiat de ce găseam, adică o sală plină ochi cum n-o mai văzusem de la Volga, Volga, sau de la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
un creator în detrimentul altuia. Deși, valoric, par a nu exista deosebiri în ce-i privește. Nu tot atît de enigmatice sînt "anulările" ce se petrec, aproape legic, în devenirea unei arte endemice, cum ar fi, de pildă, pictura românească. De la ivirea ei, oricum dibuită, pînă la fixarea, tîrzie, a specificității ce-i asigură originalitatea. Pare firească "anularea" unui Grigorescu de către un Andreescu,al doilea, deși emul al primului, "depășindu-l" în voință de stil, în "desprindere". Cum, tot așa, succesorul lui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
stabiliment. Pentru că vrem nu vrem, ne place nu ne place cam așa arată acum minunata noastră planetă albastră: un vesel (și nu prea) stabiliment al frumuseților și urîciunilor lumii. De n-or fi arătînd mai de totdeauna așa. Pînă la ivirea camerei de luat vederi. Care, într-o clipită, cam imprudent! îți dezvăluie măruntaiele antipozilor. Uitarea! Era și ăsta un refren, mai dincoa'. Popor pașnic, neanexionist (oare?) am găsit, unanim, soluția rezolvării crizei de stabiliment (era să spunem establishment): Uităm. Sau
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o nouă structură și într-un nou vad al mișcării sale. Evenimentul în cauză nu este, totuși, absolut nedeterminat, cel puțin în privința orizontului recunoașterii sale. În fapt, putem vorbi cu suficientă îndreptățire despre el, ca fiindu-ne la îndemână, odată cu ivirea, în lumea culturii, a filosofiei. Așadar, avem de-a face deja cu un "eveniment istoric" ieșit din comun, adică din albia istoriei "naturale", care pornește de la exercițiul uman al unor practici: este vorba despre invenția tehnicilor de gândire autonomă, potrivit
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pentru un demers care o vizează. Judecata este, în fapt, un fel de nod semantic, o unitate de semnificație, unificată prin sensul formal pe care îl capătă, îl păstrează și îl "aplică" în întregul orizont de existență umană, din momentul ivirii fenomenului formalizării logos-ului, adică al trecerii acestuia în "logică". Odată consumat acest eveniment, judecata constrânge gândirea, rostirea și făptuirea să intre în propriile sale "convenții", în virtutea deținerii privilegiului legăturii directe cu adevărul și, în urmare, în virtutea puterii sale de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
esențială: nu poate fi evitată "ontologia originară", luarea în considerație a "ființei" filosofiei; dar nu poate fi ocolită nici originaritatea sa "filotică". Fiindcă tocmai prin acestea două originaritatea ontologică și cea filotică ale filosofiei -, readuse la "conținutul" care a motivat ivirea filosofiei, pot fi reconstruite liniile unui nou topos pentru însăși posibilitatea omului de a se re-cunoaște pe sine: prin acte de uimire vizând originaritatea întrebărilor sale esențiale. Dacă demersul intră în norma "fenomenologiei", atunci trebuie asumată următoarea regulă de metodă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
corectitudinii, care o subordonează, formal (judicativ) pe cea dintâi, de la celelalte elemente ale spațiului judicativ, în "formă" și active deja în opera logică și filosofică a lui Aristotel. O meontologie, cu sensul precizat mai sus, ar putea conduce chiar către ivirea unor forme ale rostirii filosofice care să nu mai aibă, originar, o predeterminare judicativ-constitutivă; dar acest fapt aproape nici nu este de bănuit în acest moment; el ar deveni posibil numai prin operarea reducției judicative, pentru a scoate la iveală
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acestor convenții, este potrivită și scoaterea la iveală a limitelor lor în privința puterii de a pune la punct totul în spațiul discursului de tip filosofic. Oricum, în locul acesta trebuie semnalată tensiunea creată în reconstituirea unor sensuri ale analiticii existențiale de ivirea principiului ei fenomenologic (adevărul) pe lângă cel logic (evidența); tocmai suspansul pe care acest fapt îl îngăduie poate constitui o motivație puternică pentru susținerea tonusului unui "nou" discurs filosofic, care să vadă lumina e drept, încă vagă ce vine dinspre posibilitatea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fie Celălaltul său: ca proprie moarte, prin survenirea viitorului, într-o primă instanță. Dar lucrurile par a nu sta astfel decât metaforic vorbind; în fond, de fiecare dată, Celălalt este în el însuși "ceva" și se află înlăuntrul ființării conștiente; ivirea lui este posibilă numai prin survenire: dar survenirea este a timpului, atunci când el în-ființează (timporizează) lăsând viitorul să survină; iar viitorul nu are nici o noimă fără ceva care să-i susțină survenirea: ființarea conștientă este acest ceva, dar numai întrucât
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este vicioasă; mai degrabă ea indică unitatea judecății. Și abia pornind de aici înțelegem și saltul pe care îl suportă acestă structură a judecății către condiția de dictatură a judicativului. Unele aspecte ale acesteia au fost formulate mai sus, în legătură cu ivirea lor condiționată prin operările timporizante ale judecății. Dar acest salt trebuie regândit, adică reconstituit, în așa fel încât el să devină un sens întemeiat în cadrul reducției judicativului. 4.11. Re-condiționarea temporală a subiectului și predicatului: fenomenul celei de-a doua
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]