2,185 matches
-
ajunge într-o stare numită "starea a 2-a a heliului". Fierberea Heliului în starea a 2-a nu este posibilă din cauza conductibilității ei termale foarte mare; orice încercare de încălzire va duce doar la evaporarea lichidului direct în gaz. Izotopul de Heliu-3 are deasemenea o stare superfluidă, dar numai la temperaturi mult mai mici; că un rezultat, se cunoaște puțin despre aceste proprietăți ale izotopului de Heliu-3. Heliu ÎI este un superfluid, o stare cuantică a materiei cu proprietăți ciudate
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
foarte mare; orice încercare de încălzire va duce doar la evaporarea lichidului direct în gaz. Izotopul de Heliu-3 are deasemenea o stare superfluidă, dar numai la temperaturi mult mai mici; că un rezultat, se cunoaște puțin despre aceste proprietăți ale izotopului de Heliu-3. Heliu ÎI este un superfluid, o stare cuantică a materiei cu proprietăți ciudate. De exemplu, atunci când curge prin capilarele la fel de subțire că 10 la 10 m, acesta nu are o vâscozitate măsurabila . Cu toate acestea, atunci când s-au
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
de tip cușcă a unei rețele fulerenice prin încălzire la presiuni înalte. Structura de fulerenă endohedrală ce se formează este stabilă la temperaturi înalte. La formarea compușilor chimici ai fulerenei endohedrale, heliul rămâne înglobat în structura compusului. În cazul folosirii izotopului He, procesul de captare, se poate observa imediat prin spectroscopia de rezonanță magnetică nucleară a heliului. Multe fulerene conținând heliu-3 au fost descoperite. Chiar dacă atomii de heliu nu sunt uniți prin legături ionice sau covalente, aceste substanțe au proprietăți și
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
este numită „testul integral al heliului”. Într-un test simplu, produsul este umplut cu heliu și un operator caută manual scurgerile cu un dispozitiv portabil numit sniffer. Pentru inerția și conductivitatea să termică maximă, transparentă neutronica, si pentru că nu formează izotopi radioactivi în condiții de reactoare, heliul este utilizat ca mediu de transfer termic în unele reactoare nucleare răcite cu gaz Heliul este utilizat că un gaz de protecție în procesele de sudura cu arc la materialele care sunt ușor contaminabile
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
1949. Pentru această contribuție, Libby a luat Premiul Nobel pentru Chimie pe anul 1960. În prezent există peste 130 de laboratoare pentru datarea cu radiocarbon, pentru diferite aplicații : hidrologie, meteorologie, oceanografie, geologie, paleoclimatologie, arheologie și biomedicină. Elementul Carbon are doi izotopi naturali stabili: C, (98,89%), C (1,11%) și un izotop radioactiv C (0.00000000010%). Carbonul - 14 se dezintegrează radioactiv, având un timp de înjumătățire de 5730 ani. Metoda radiocarbonului se bazează pe viteza de dezintegrare a radiocarbonului care se
Datarea cu carbon () [Corola-website/Science/317835_a_319164]
-
pe anul 1960. În prezent există peste 130 de laboratoare pentru datarea cu radiocarbon, pentru diferite aplicații : hidrologie, meteorologie, oceanografie, geologie, paleoclimatologie, arheologie și biomedicină. Elementul Carbon are doi izotopi naturali stabili: C, (98,89%), C (1,11%) și un izotop radioactiv C (0.00000000010%). Carbonul - 14 se dezintegrează radioactiv, având un timp de înjumătățire de 5730 ani. Metoda radiocarbonului se bazează pe viteza de dezintegrare a radiocarbonului care se formează în straturile superioare ale atmosferei prin interacția neutronilor din radiația
Datarea cu carbon () [Corola-website/Science/317835_a_319164]
-
0.00000000010%). Carbonul - 14 se dezintegrează radioactiv, având un timp de înjumătățire de 5730 ani. Metoda radiocarbonului se bazează pe viteza de dezintegrare a radiocarbonului care se formează în straturile superioare ale atmosferei prin interacția neutronilor din radiația cosmică cu izotopul azotului N prin reacția : N + n = C + p Carbonul - 14 care se formează este oxidat rapid la bioxid de carbon care intră rapid prin fotosinteză în plantele și animalele vii și în lanțul alimentar . Rapiditatea dispersării radiocarbonului a fost demonstrată
Datarea cu carbon () [Corola-website/Science/317835_a_319164]
-
este oxidat rapid la bioxid de carbon care intră rapid prin fotosinteză în plantele și animalele vii și în lanțul alimentar . Rapiditatea dispersării radiocarbonului a fost demonstrată cu ocazia testelor cu arme termonucleare în atmosferă. Există un echilibru între concentrația izotopilor carbonului din atmosferă, adică numărul de atomi de radiocarbon este constant. Când plantele și animalele mor, procesele metabolice de încorporare a carbonului (inclusiv C-14) încetează iar inventarul de radiocarbon începe să dispară prin reacția de dezintegrare : C = N + β
Datarea cu carbon () [Corola-website/Science/317835_a_319164]
-
manganesa" iar metalul izolat ulterior din ea a primit denumirea de mangan. Numele de magnesia a fost apoi folosit doar pentru magnesia alba și a dus la denumirea de "magneziu" pentru elementul izolat din ea. În natură există un singur izotop stabil de mangan; Mn. Sunt cunoscuți 18 radioizotopi, cu mase atomice de la 46 unități atomice (Mn) până la 65 unități atomice (Mn). Cei mai stabili dintre aceștia sunt Mn cu un timp de înjumătățire de 3,7 milioane de ani, Mn
Mangan () [Corola-website/Science/302786_a_304115]
-
mai stabili dintre aceștia sunt Mn cu un timp de înjumătățire de 3,7 milioane de ani, Mn cu un timp de înjumătățire de 312,3 zile și Mn cu un timp de înjumătățire de 5,591 zile. Toți ceilalți izotopi au timpi de înjumătățire mai scurți de 3 ore, iar majoritatea chiar mai scurți de 1 minut. De asemenea, elementul are 8 metastări. Principalul mod de dezintegrare a izotopilor dinaintea izotopului stabil Mn este captura de electroni, iar izotopii mai
Mangan () [Corola-website/Science/302786_a_304115]
-
cu un timp de înjumătățire de 5,591 zile. Toți ceilalți izotopi au timpi de înjumătățire mai scurți de 3 ore, iar majoritatea chiar mai scurți de 1 minut. De asemenea, elementul are 8 metastări. Principalul mod de dezintegrare a izotopilor dinaintea izotopului stabil Mn este captura de electroni, iar izotopii mai grei se descompun prin dezintegrare beta. Manganul este un metal dur și foarte fragil, paramagnetic, care se topește foarte greu, dar oxidează ușor. Cele mai frecvente stări de oxidare
Mangan () [Corola-website/Science/302786_a_304115]
-
timp de înjumătățire de 5,591 zile. Toți ceilalți izotopi au timpi de înjumătățire mai scurți de 3 ore, iar majoritatea chiar mai scurți de 1 minut. De asemenea, elementul are 8 metastări. Principalul mod de dezintegrare a izotopilor dinaintea izotopului stabil Mn este captura de electroni, iar izotopii mai grei se descompun prin dezintegrare beta. Manganul este un metal dur și foarte fragil, paramagnetic, care se topește foarte greu, dar oxidează ușor. Cele mai frecvente stări de oxidare ale manganului
Mangan () [Corola-website/Science/302786_a_304115]
-
ceilalți izotopi au timpi de înjumătățire mai scurți de 3 ore, iar majoritatea chiar mai scurți de 1 minut. De asemenea, elementul are 8 metastări. Principalul mod de dezintegrare a izotopilor dinaintea izotopului stabil Mn este captura de electroni, iar izotopii mai grei se descompun prin dezintegrare beta. Manganul este un metal dur și foarte fragil, paramagnetic, care se topește foarte greu, dar oxidează ușor. Cele mai frecvente stări de oxidare ale manganului sunt +2, +3, +4, +6 și +7, deși
Mangan () [Corola-website/Science/302786_a_304115]
-
masă, dar moare în condiții suspecte înainte de a putea demonstra prietenilor săi că dispozitivul funcționează. "Pâté de Foie Gras" este o povestire din 1956. În această povestire este descoperită o gâscă cu ouă de aur. Gâsca poate face transmutarea unui izotop natural de oxigen în aur. Ficatul gâștei conține enzime care sunt capabile să catalizeze reacții nucleare. "The Dust of Death" este o povestire din 1957. Edmund Farley îl ucide pe Marele Llewes, cel care conducea cu succes dar și cu
Asimov's Mysteries () [Corola-website/Science/326746_a_328075]
-
ul este particulă din nucleul atomic cu masa (m=1,675·10kg), neutră din punct de vedere electric (q=0 C). Numărul neutronilor, N, ai unui atom poate fi diferit pentru nucleele atomice ale aceluiași element. Așa se formează izotopii. A fost teoretizat de Ernest Rutherford în 1920 ca fiind un dublet neutru format din proton și electron. îi se pot găsi (în mișcare) și în afara atomului. Aceștia interacționează numai cu nucleele atomice. Pătrunderea neutronilor în nuclee are loc cu
Neutron () [Corola-website/Science/297812_a_299141]
-
n. 16 septembrie 1916, Sudiți, județul interbelic Ialomița - d. 11 noiembrie 2004) a fost un inginer agronom român, membru titular al Academiei Române. A urmat cursurile Facultății de Agronomie a Școlii Politehnice din București, continuându-și specializarea în studiul solurilor cu izotopi radioactivi la Moscova. În 1966 și-a luat doctoratul cu teza „Producerea, pregătirea și folosirea îngrășămintelor și amendamentelor” și în 1968 a obținut titlul de doctor docent. Profesor și cercetător cu rezultate remarcabile, academicinul a deținut, de-a lungul anilor
David Davidescu () [Corola-website/Science/307178_a_308507]
-
din California, locul unde se află "University of California Radiation Laboratory" și unde acesta a fost descoperit în luna decembrie a anului 1949. l a fost a cincilea element transuranian descoperit, după neptuniu, plutoniu, curiu și americiu. Cel mai răspândit izotop al berkeliului, berkeliu-249, este sintetizat în cantități infime în reactoare nucleare, cum sunt cele de la "Oak Ridge National Laboratory" din Tennessee, SUA sau "Research Institute of Atomic Reactors" din Dimitrovgrad, Rusia. Producția celui de-al doilea izotop important, berkeliu-247, implică
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
Cel mai răspândit izotop al berkeliului, berkeliu-249, este sintetizat în cantități infime în reactoare nucleare, cum sunt cele de la "Oak Ridge National Laboratory" din Tennessee, SUA sau "Research Institute of Atomic Reactors" din Dimitrovgrad, Rusia. Producția celui de-al doilea izotop important, berkeliu-247, implică iradierea izotopului sintetic curiu-244 cu particule nucleare alfa. Numai un gram din acest element rar a fost produs în Statele Unite din 1967. În plus, nu există aplicații practice ale berkeliului în afara celor ce fac referire la cercetarea
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
berkeliului, berkeliu-249, este sintetizat în cantități infime în reactoare nucleare, cum sunt cele de la "Oak Ridge National Laboratory" din Tennessee, SUA sau "Research Institute of Atomic Reactors" din Dimitrovgrad, Rusia. Producția celui de-al doilea izotop important, berkeliu-247, implică iradierea izotopului sintetic curiu-244 cu particule nucleare alfa. Numai un gram din acest element rar a fost produs în Statele Unite din 1967. În plus, nu există aplicații practice ale berkeliului în afara celor ce fac referire la cercetarea științifică, astfel menționăm utilizarea la
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
90 de zile. Această cantitate infimă a fost folosită pentru sintetizarea unui nou element, denumit generic "ununseptiu ", după ce a fost bombardată cu ioni de calciu-48 timp de 150 de zile. Berkeliul este un metal moale, de culoare alb-argintiu și radioactiv. Izotopul berkeliu-249 este mai puțin radioactiv, putând fi astfel relativ sigur de manipulat. În ciuda acestor fapte, izotopul are un timp de înjumătățire de 330 zile, iar produsul său final este izotopul californiu-249, ce se caracterizează printr-o emisie foarte puternică de
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
ununseptiu ", după ce a fost bombardată cu ioni de calciu-48 timp de 150 de zile. Berkeliul este un metal moale, de culoare alb-argintiu și radioactiv. Izotopul berkeliu-249 este mai puțin radioactiv, putând fi astfel relativ sigur de manipulat. În ciuda acestor fapte, izotopul are un timp de înjumătățire de 330 zile, iar produsul său final este izotopul californiu-249, ce se caracterizează printr-o emisie foarte puternică de particule alfa. Această transformare treptată este foarte importantă pentru studierea proprietăților berkeliului și a compușilor săi
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
Berkeliul este un metal moale, de culoare alb-argintiu și radioactiv. Izotopul berkeliu-249 este mai puțin radioactiv, putând fi astfel relativ sigur de manipulat. În ciuda acestor fapte, izotopul are un timp de înjumătățire de 330 zile, iar produsul său final este izotopul californiu-249, ce se caracterizează printr-o emisie foarte puternică de particule alfa. Această transformare treptată este foarte importantă pentru studierea proprietăților berkeliului și a compușilor săi, dar formarea izotopului de californiu nu numai că este pledată de contaminarea chimică, dar
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
timp de înjumătățire de 330 zile, iar produsul său final este izotopul californiu-249, ce se caracterizează printr-o emisie foarte puternică de particule alfa. Această transformare treptată este foarte importantă pentru studierea proprietăților berkeliului și a compușilor săi, dar formarea izotopului de californiu nu numai că este pledată de contaminarea chimică, dar și de daunele radiațiilor alfa emise. Deși mici cantități de berkeliu pot fi produse în urma experimentelor nucleare, acest element chimic a fost produs pentru prima dată prin sintetizare, iar
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
a derivat de la orașul Ytterby, din Suedia, unde au fost găsite minereuri de ale acestuia.<nowiki>"</nowiki>." Această tradiție s-a sfârșit cu berkeliul, astfel, denumirea următorului element, californiu, nu a avut nicio legătură cu analogul (disprosiul). Aproximativ douăzeci de izotopi și șase izomeri nucleari (forme excitate ale izotopilor) ai berkeliului au fost caracterizați, numerele atomice ai acestora aflându-se între 235 și 254. Toți dintre aceștia sunt radioactivi. Cea mai lungă perioadă de înjumătățire este observată la Bk (1,380
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
au fost găsite minereuri de ale acestuia.<nowiki>"</nowiki>." Această tradiție s-a sfârșit cu berkeliul, astfel, denumirea următorului element, californiu, nu a avut nicio legătură cu analogul (disprosiul). Aproximativ douăzeci de izotopi și șase izomeri nucleari (forme excitate ale izotopilor) ai berkeliului au fost caracterizați, numerele atomice ai acestora aflându-se între 235 și 254. Toți dintre aceștia sunt radioactivi. Cea mai lungă perioadă de înjumătățire este observată la Bk (1,380 ani), Bk (9 ani) și la Bk (330
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]