1,650 matches
-
o culoare tăcută, pământie. Lumina vag înverzită, apoasă, din luminatorul cu plăci verzi, așezate acoperiș peste fiecare dreptunghi de mese. Chipul se apleca peste globul galben al dovlecilor, spre dantura lor rânjită și umedă. Fata a tras-o de mâneca jachetei groase, de lână cafenie. Doamna Hariga n-o recunoștea parcă, se lăsa dusă oriunde ; privirea rămăsese în alt timp. Spasm, hipnoză, retrăiește, poate, pentru scurte răstimpuri, vârstele, iubirea, prietenii, fiul fantomă, pe muribundul Poet și pe pictorul florentin și casa
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
așa m-am gândit și eu. Astăzi ar fi prea mult. Ne simțim bine aici. Aproape de aceeași statură, cadențând molcom, priviri înviate de plăcerea dialogului. Blondul oferea în răstimpuri bruște precipitări de ritm. Celălalt zâmbea doar, masiv, prudent, și legăna jacheta de lână. Târziu, reveniră la hotel ; deschiseră fereastra, apoi cărțile. În patul de-alături, lucioasa pijama se ridică, trecu în baie. Rămas în cameră, colegul zâmbea, abia de-și stăpânea râsul : văzuse obișnuitele șervețele în palma grăsuță. Îl surprinsese pe
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
a acordat divorțul și locuința. Se anunță că la Blănăria de la parter se vând scurte îmblănite. Trei halate solicită permisiunea de-a coborî la Blănărie. De câtăva vreme, este obligatorie uniforma halat albastru cu ecuson și fotografie. Peste paltoane, peste jachete de lână, pulovere. Frig, foarte frig... Unii poartă căciuli. Doamna uscată și palidă are pe cap o bonetă de lână. Țintește cu insistență capul ras al inginerului din față sau mustața vecinului său care privește indiferent spre fereastră. Se întoarce
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
vorbească despre ce a făcut el În război. Era un miles gloriosus perfect și te puteai aștepta să afli că el a fost cel care a Întors soarta războiului. Tocmai atunci ușa compartimentului se deschise din nou și fata cu jachetă roșie pe care Popescu o văzuse traversând câmpul Întrebă de un loc liber, dădu bună ziua și se așeză. Avea o geantă de voiaj agățată de umăr și o pungă de plastic În mâna dreaptă. Punga de plastic nu o avusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
M. Onomastică specială Se afla În vagonul din coada trenului și, când trebuise să coboare, văzuse că de la scară până la pietrișul de lângă terasament era o distanță mai mare de un metru. Rugase pe cineva să-i țină valiza, Își aruncase jacheta și coborâse și ea ținându-se cu mâinile de scară. Apoi trenul pornise imediat și cel căruia Îi lăsase valiza se văzuse obligat s-o arunce pur și simplu. Nu avea nimic fragil În valiză, dar se simțise Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
căruț cu tot. Mama se întindea peste masă s-o vadă mai bine. Avea o mină îngrijorată. Ceilalți așteptau și tăceau. După câteva momente, bunica a apărut iar de sub masă. De data asta purta un costumaș vernil de jerse, dar jacheta avea o cută pe spate, nu era întinsă bine. S-a uitat la mine lung și se vedea că suferă. I-am spus: - Scumpa mea, fac orice pentru tine! și am îmbrățișat-o. În acel moment și-a lăsat capul
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
restaurantul se umplea. Începeam să mă gândesc că eram prost îmbrăcat. Aproape nici un bărbat nu purta cravată, dar tot ce aveau pe ei părea scump și chiar Fiona părea să fi reușit să se adapteze mai bine atomosferei: purta o jachetă fără guler din stofă spicată peste un tricou negru de bumbac și pantaloni de pânză crem, scurtați puțin pentru a i se vedea gleznele. Speram că nu observase porțiunile roase de pe blugii mei sau petele de ciocolată intrate în țesătura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
masă, își făcu loc prin mulțime și îi urmă afară. Ajunseseră deja la jumătatea străzii și erau absorbiți în conversație: nu avea rost să alerge după ei. Îi urmări cum dispar după un colț, începu să tremure și își încheie jacheta. Începea frigul de noiembrie. Se uită la ceas și constată că avea timp să prindă ultimul tren de York. Noiembrie 1990 — Hai să părăsim această adunare sordidă, spuse Findlay, apucându-mă de braț. Arătă spre tablouri. Hai să nu ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
mi-a spus atunci despre însemnarea care vă este cred deja foarte cunoscută. Ea spera ca însemnarea să se mai afle încă în camera de oaspeți în care stătea întotdeauna când venea în vizită la Winshaw Towers, în buzunarul unei jachete de lână pe care o văzuse ultima oară în primul sertar de jos al șifonierului. Mi-a propus s-o ia de acolo cât mai curând posibil și să mi-o înmâneze: și în acest scop, ne-am înțeles să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
părea să nu mă îngrozească și m-am pomenit incapabil să rezist acestei găleți de delicioase fărădelegi. Intrasem doar de câteva secunde, când un bărbat (bărbat! ce spun? - o nălucă, Michael, fantezia unui perfecționist trezită la viață: Adonis însuși, în jachetă de piele și blugi de culoarea cerului) a ieșit dintr-un separeu. Findlay clătină din cap, extazul și regretul întrecându-se pentru supremație în gândurile lui. Inutil să mai spun că el mă va distruge. Și viceversa. — Viceversa? — Exact. I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
rastel. Apoi deschise o cutie cu cartușe. Nick Își puse haina și se-ncălță. Ghetele erau uscate și se Întăriseră. Era destul de beat Încă, dar avea capul limpede. — Cum te simți? Întrebă Nick. — Grozav, spuse Bill, Închizându-și nasturii de la jachetă. — N-are sens să ne-mbătăm. Nu. Mai bine ieșim pe-afară. Ieșiră pe ușă. Vântul bătea puternic. — O să dăm de păsări chiar În iarbă, spuse Nick. Au luat-o-n jos, spre livadă. Am văzut un cocoș dimineață, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
capătul Îndepărtat al pistei și se produseră ceva Încurcături Înainte să pornească. O gloabă cu ochelari făcea agitație și se tot cabra pe-acolo și la un moment dat rupse și coarda, dar puteam să-l văd pe bătrân, purtând jacheta neagră cu o cruce albă și cu șapca neagră pe cap, cum Îl mângâie pe Gilford. Cu un salt, porniră și se pierdură după niște copaci, iar gongul suna Întruna și obloanele de la ghișeele pentru pariuri se-nchiseră cu zgomot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
obloanele de la ghișeele pentru pariuri se-nchiseră cu zgomot. Dumnezeule, eram așa de nervos că mi-era frică să mă uit, dar mi-am fixat binoclul pe locul În care trebuiau să apară din spatele copacilor și iată-i apărând și jacheta neagră era a treia și toți au plutit peste obstacol ca păsările. Apoi dispărură din nou și când apărură coborau dealul În galop și alergau cu toții repede și lejer și săreau peste gard fără probleme, la grămadă, depărtându-se de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
-l calce măcar. Manuel se ridică și-și luă muleta. Fuentes Îi dădu sabia. Era Îndoită acolo unde se izbise de osul din umăr. O Îndreptă pe genunchi și alergă spre taur, care se oprise lângă unul din caii morți. Jacheta Îi flutura acolo unde Îi fusese sfâșiată, sub braț. — Fă-l să plece de-acolo, strigă către țigan. Taurul mirosise sângele calului ucis și acum sfâșia pânza cu coarnele. A atacat capa lui Fuentes, trăgând după el pânza agățată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Jack mai făcu o partidă cu John și-i luă doi dolari și jumătate. Jack se simțea bine. John adusese o valiză În care era tot echipamentul. Jack Își scoase cămașa și gulerul și-și puse un pulovăr și-o jachetă ca să nu răcească cumva când ieșea, apoi Își puse halatul și echipamentul de ring În valiză. — Ești gata? Întrebă John. Îi sun să ne trimită un taxi. După câteva clipe telefonul sună și ni se spuse că taxiul ne așteaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Trebuie să-ți vină ceva după o zi atît de Încărcată. CÎnd o să-i culeagă pe răniți? Întrebă fata. Nu purta pălĂrie și mergea lejer, cu pași mari, iar părul, de un gălbui prăfuit În lumina apusului, atîrna liber peste jacheta scurtă cu guler de blană. CÎnd Își Întoarse capul, părul Îi zbură Într-o parte. Era albă la față și părea că-i e rău. — Ți-am mai zis, după ce se lasă Întunericul. — SĂ dea Dumnezeu să se Întunece mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
la bar. Îl recunosc, e polițai, Drylaw, cred. Îmi termin repede halba și ies din bodegă, mă urc În mașină și conduc În viteză Înapoi spre Collie. Mă gîndesc tot drumul numai la cardurile care sînt În buzunarul interior al jachetei de pe scaunul din camera din față. Foarte demoralizat, noi, eu, noi (acum sîntem cu toții aici) ginim o mașină parcată lîngă casa noastră. Pare vag familiară. Ne gîndim să ne Întoarcem În oraș, dar avem nevoie de cardurile noastre și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
chestii ca lumea. Asta. Asta. Asta. — Serg... Domnule Robertson... aud o voce lîngă mine. Ea pare... are un zîmbet larg pe față. Are păr frumos și dinții ei sînt atît de albi. Poartă blugi și o helancă bej sub o jachetă de piele cu căptușeala maro. Are ochii plini de tristețe. Cine e? SÎnt amețit și prostit din cauza lipsei de somn și toate vocile alea din capul meu zbiară să le dau atenție... să le recunosc... Tot ce pot spune e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
anual la aceeași dată: 4 noiembrie. "Dacă nu vii, n-o să mă visezi niciodată, Iordana". S-a ținut de cuvînt. Bunica Leonora mergea la cimitir după ce i s-a dus bătrînul. Se așeza pe băncuță, ba nu, întîi își dezbrăca jacheta, o atîrna în cuiul anume bătut în tei și-i povestea tot ce i se întîmplase peste zi. El părea s-o audă. Îi trimitea mesaje de "dincolo". Cel puțin așa credea viguros-creștina mea bunică. "Ce-o să faci noapte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
deasupra, de deasupra celuilalt. Iordana, Rusalin Pop are pentru tine o "dragoste delicată". De ce n-oi fi văzînd că vrea să te ajungă pe un pod de culori? Se ridică (în felul ei inconfundabil de-a pleca brusc) și trage jacheta pe ea. Ne mai vedem. Cînd? În viitorul îndepărtat, glumește Magda U., à propos de vîrsta comună. Toate astea ia-le ca pe acumulări gestante din care să se nască o mîndrețe de roman. De dragoste. Tano o conduce cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Nu știam prea sigur dacă asta Însemna un interviu oficial, dar „a sta de vorbă“ suna, oricum, ceva mai plăcut. Am dat pe gât un Advil contra migrenei cu sirop de Pepto-Bismol contra greței și am reușit să găsesc o jachetă și o pereche de pantaloni care nu se potriveau una cu alta și care nu reușeau defel să formeze un deux-pièces, dar care măcar nu spânzurau pe corpul meu scheletic. O bluză albastră cu nasturi, părul prins Într-o coadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
lui Caroline, În trei culori, și am pus de la noi și niște tricouri care să meargă cu jeanșii. Iar Cassidy adoră pur și simplu cămășile kaki ale lui Tommy - dar Îi trimit și pe olive și pe gri. Fuste și jachete din denim și chiar câteva perechi de șosete s-au revărsat din punga aceea, iar eu am rămas holbându-mă la ele: erau acolo haine cât pentru Întreaga garderobă a patru sau mai mult preadolescenți. Cine dracu’ erau Cassidy și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
de la Donatella Versace, o ladă de șampanie din partea Cynthiei Rowley, un set cu pulover fără mâneci și poșetă de la Mark Badgley și James Mischka, o colecție de pixuri Cartier de la Irv Ravitz, un șal de șinșila de la Vera Wang, o jachetă cu imprimeu zebră de la Alberto Ferretti, o pătură cu imprimeu Burberry de la Rosemarie Bravo. Iar acesta era doar Începutul. Citeai acolo despre poșete de toate formele și dimensiunile din partea tuturor celebrităților: Herb Ritts, Bruce Weber, Giselle Bundchen, Hillary Clinton, Tom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Jacobs, m-a lămurit ea exasperată. Ei bine, cu camerele și cu cardurile de acces, ei cam știu ce face toată lumea pe aici, a zis ea și și-a pus poșeta Gucci pe birou. A Început să se descheie la jacheta din piele, și ea foarte strânsă pe corp, haină care părea total inadecvată pentru condițiile meteorologice ale unui sfârșit de noiembrie. Nu cred că se uită cineva pe materialul filmat, a continuat ea, decât dacă lipsește ceva, dar cardurile spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
făcut săpături și a găsit chestia asta pe undeva. Și-a dat iarăși din ochi bucla, care a căzut imediat la loc În clipa În care și-a luat mâna de pe ea. A scos un pachet de țigări din buzunarul jachetei negre sport și mi l-a Întins. Am luat o țigară și am scăpat-o imediat pe jos, ca să am ocazia de a-l analiza când se apleacă să o ridice. Țigara a aterizat la câțiva centimetri de pantofii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]