2,431 matches
-
observabile, toate fiind considerate caracteristici ale persoanei și fiind strâns corelate cu performanța ridicată obținută în organizație. Se remarcă o centrare a atenției pe specificațiile postului de muncă (job specifications) și mai puțin pe analiza orientată asupra postului de muncă (job description). Alți autori (care adesea utilizează termenul de competence în loc de competencies) propun centrarea mai degrabă pe postul de muncă decât pe ocupantul postului de muncă și recomandă specificarea doar a unor standarde minime de selecție și de performanță, invocându-se
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
HYPERLINK "http://www.leymann.se" www.leymann.se. Munthe, E.; Roland, E. (1989), Bullying, An International Perspective, David Fulton Publishers, London. Osterman, K. (1999), Developemental Trends And Sex differences in conflict behaviour, Abo University, Abo. Perrewe, P. (1991), Handbook on job stress. A special issue of the Journal of Social Behavior and Personality, vol. 6, nr. 7, Selected Press, California. Roco, M. (2001), Creativitate și inteligența emoțională, Polirom, Iași. Vandekerckhove, W.; Commers, R. (2002), Downward Workplace Mobbing: A Sign of the
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Human behavior at work. Organizational behavior, McGraw Hill Book Company, New York. Deutsch, M. (1998), „Soluționarea conflictelor constructive. Principii, instruire și cercetare”, în A. Stoica-Constantin, A. Neculau (coord.), Psihosociologia rezolvării conflictelor, Editura Polirom, Iași. DuBrin, A.J. (1981), Human relations. A job oriented approach, Reston Publishing Company, Inc., Reston, Virginia. Frujină, I.; Teșileanu, A. (2002), Comunicare, negociere și rezolvare de conflicte, Editura Mondan, București. Gordon, J.R. (1987), A diagnostic approach to organizational behavior, Allyn & Bacon, Inc., Boston. Johns, G. (1996), Comportament organizațional
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
www.mobbing-usa.com" www.mobbing-usa.com. Heinz Leymann, „Mobbing - its course over time”, în The Mobbing Encyclopaedia, HYPERLINK "http://www.leymann.se" www.leymann.se, 1996. Richard S. Lazarus, „Psychological stress in the workplace”, în P. Perewe (edit.), Handbook on job stress. A special issue of the Journal of Social Behavior and Personality, vol. 6, nr. 7, Selected Pres, California, 1991, pp. 1-13. * ???? ∗ Institutul de Sociologie, Academia Română. * Universitatea din București. * Universitatea din București. Studiul de față își propune o analiză din
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
capacitatea managerilor de a transforma de sus procesul muncii, cu scopul de a se adapta pieței și a satisface cerințele superiorilor lor. Ken C. Kusterer numește controlul managerial al procesului de producție „mânuibilitatea” unei firme. Vezi Kusterer, Know-How on the Job: The Important Working Knowledge of „Unskilled” Workers, Westview Press, Boulder, 1978. Marglin, „Losing Touch”, p. 220. Ibid., p. 222. Însă, după cum aveau să descopere În curând capitaliștii, unul din avantajele sistemului de producție era riscul scăzut de greve industriale la
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
F. Noble, Forces of Production: A Social History of Automation, Oxford Press, New York, 1984, p. 250, citat În ibid., p. 248. Noble, Forces of Production, p. 277, citat În Marglin, „Losing Touch”, p. 250. Citat În Kusterer, Know-How on the Job, p. 50. De aceea, Înainte de a exista impozitul pe venituri, administratorii sistemelor de impozitare mai vechi găseau că este mai ușor să calculeze sumele datorate doar pe baza proprietății funciare sau imobiliare. O ramură a teoriei sociale numită „analiza relației
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și Turcia, cu aparatură electronică din Japonia, Europa Occidentală etc. Această piață avea nevoie și și-a creat propriile rețele de transport, de depozitare intermediară, de vânzători și promotori ai produselor etc., angrenând în proces, într-un soi de part-time job zeci de mii sau chiar sute de mii de oameni, în funcție de produsul pus în vânzare și de volumul de vânzări. Toată această infrastructură ascunsă a ieșit la „lumină” după 1990 și a fost utilizată intens de noile categorii sociale în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a furniza servicii sociale, realitatea este că, În Statele Unite ale Americii, salariile În sectorul nelucrativ de servicii sociale sunt mai mici decât media salariilor Într-un studiu comparativ a douăzeci și două de națiuni. În timp ce, În medie, unul din patru joburi În sectorul nelucrativ În cele douăzeci și două de națiuni studiate este În domeniul serviciilor sociale, În Statele Unite ale Americii, numai 13,5% dintre pozițiile plătite În sectorul nelucrativ sunt În serviciile sociale 71. Asta nu Înseamnă Însă că societatea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Valorile spirituale au fost Înlocuite În mare măsură cu valori materiale. Ideologia a luat locul teologiei, credința a fost detronată și Înlocuită de raționament. Mântuirea a devenit mai puțin importantă decât progresul. Sarcinile și rutina zilnică au fost Înlocuite de job-uri, iar creativitatea a devenit mai puțin importantă decât productivitatea. Locul a degenerat În locație. Timpul ciclic, care urmarea schimbarea anotimpurilor, a fost marginalizat, iar timpul liniar, Împărțit În ore, minute și secunde, este cel care măsoară viața. Relațiile personale
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
să migreze către cel mai apropiat oraș pentru a găsi de lucru În noile fabrici industriale. În această lume detașată, munca a devenit o formă de proprietate iar oamenii Își vindeau timpul pe piață. Rutina zilnică a fost Înlocuită cu job-ul, statutul În comunitate a fost Înlocuit de Înțelegerile contractuale și toată lumea, dacă voia sau nu, a devenit răspunzătoare pentru destinul ei. Trebuie subliniat că regimul proprietății private face piețele moderne posibile și nu invers. În Evul Mediu, schimbul se
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Nature, A Bantam Book, New York. Wilson T.D.; Lindzey, S.; Schooler, S.; Tonya, Y. (2000), „A model of dual attitudes”, Psychological Review, vol. 107, 1. Winstead, B.; Derlega, V.; Montgomery, M.; Pilkington, C. (1995), „The quality of friendships at work and job satisfaction”, Journal of Social and Personal Relationships, 12. Wright, J.D. (1978), Crowds and riots: A study in social organization, Sage Publications, Beverly Hills. Yukl, G. (1994), Leadership in organisations (ed. a III-a), Prentice-Hall, Englewood Cliffs, New Jersey. Zajonc, R.B.
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
prost, priviți și latura pozitivă a situației. De exemplu, dacă tocmai v-ați pierdut locul de muncă, gândiți-vă că acum, eliberați de micile rutine, care nu erau tocmai rele, dar vă țineau pe loc, puteți încerca ceva nou, un job în care ați fi dorit mai demult să vă implicați, dar v-a fost frică pentru că riscați postul sigur pe care îl aveați la acea dată pentru ceva nesigur. Metoda este utilă din cel puțin două perspective pe care merită
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pentru toată viața în profilul moral spiritual al acestuia. Greșeli frecvente manifestate în educația familială Părinții nu-și găsesc timp pentru supravegherea, controlul și îndrumarea copilului invocând oboseala, stresul, nevoia de a lucra suplimentar sau de a avea mai multe job-uri pentru a asigura un trai decent familiei; Copilului i se aplică uneori un tratament prea dur. Părinții amenință cu pedepse grele orice încălcare a unor reguli prestabilite, reprimă violent orice greșeală, chiar și în public, jignesc, ironizează, afișează o
ATRIBUȚIILE FAMILIEI ÎN PROCESUL EDUCAȚIEI MORALE ŞI ŞCOLARE A TINEREI GENERAȚII. In: Arta de a fi părinte by Teodora Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1416]
-
bebelușului, și apoi copilului ce crește, nu numai mâncare și haine, ci și multă dragoste, dar mai ales TIMP, timp din timpul nostru. Ne întâlnim cu răspunsul foarte des din păcate, că mai avem și responsabilități, că avem și un job, avem obligații față de societate, față de familie, dar de fapt ne mai dorim și un pic de independență, de ceva pentru noi. Și uite așa devenim părinți de duminică, care comunicăm cu copiii proprii prin intermediul bonei sau al bunicii. De multe
PĂRINŢI ŞI COPII. In: Arta de a fi părinte by Ana Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1421]
-
însă că progresivismul și eficientismul pot fi conciliate într-un model de determinare a curriculumului mai riguros decât cel conceput de Bobbitt. Charters a dezvoltat în lucrarea sa Curriculum Construction (1923) un model de analiză a operațiilor, numită de el job analysis, pe care a folosit-o pentru a optimiza modelul lui Bobbitt 11. El a criticat teoria lui Bobbitt, considerând că un astfel de curriculum pune capăt învățării dezordonate, „pe sărite” (mental leaps). Charters a propus ca structura curriculumului să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lucrarea sa din 1927 Modern Educational Theories 9. Bode era filosof și gândea ca un filosof. I-a atacat vehement și pe Bobbitt, Charters și Snedden. Lui Bobbitt i-a reproșat că trivializează curriculumul; lui Charters i-a demonstrat că job analysis pe care o folosea în designul curricular era reducționistă și dezumanizantă; pe Snedden l-a acuzat chiar în legătură cu eficientismul exacerbat, determinat prin obiective economicizante, pragmatice, triviale. Dar Bode nu i-a iertat nici pe progresiviști. Ținta principală a fost
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
secundare americane le obțineau. Aproape fără nici o deosebire, ele produceau cohorte de middle men: fie mediocrități inculte progresiviste, fie meseriași și proletari semianalfabeți. Fiecare dintre aceștia era „adaptat la viață”, capabil să supraviețuiască în societatea industrială americană, prestând câte un job remunerat mulțumitor. Dar acești life-adjusted people nu erau apți pentru performanțe științifice excepționale, precum aceea de a trimite în spațiul extraterestru un sputnik, marile universități americane erau silite, în anii ’40-’50, să-și recruteze studenții de elită, viitorii savanți
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a anilor ’60, peste omenire a părut că bate un vânt liniștitor, de atmosferă burgheză, pașnică și mulțumită de sine. O generație se maturiza fatal, renunța la revolte și mitinguri, părăsea stadioanele și își găsea fericirea prestând munci meschine ori joburi bine plătite. O generație nouă, de adolescenți, se maturiza plictisitor, uitându-se la televizor, fără drame și ambiții mesianice. În anii ’70, moda pletelor lungi și a minijupei a intrat în desuetudine, deși se fredona încă muzica Beatles-ilor. Sloganul Make
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1964), „Deductions from «axiomatic theory»”, în American Sociological Review, decembrie, nr. 29. Crozier, M. (1964), Le Phenomene bureacratique, Seuil, Paris. Dalkey, N., Rourke, D., Snyder, D. (1970), Studies in the Quality of Life, Rand Books, Santa Monica. Davis, L.E. (1971), „Job satisfaction research: The Post-industrial view”, în Industrial Relations, vol. 10, nr. 2. Dobre, A. (1986), Cunoașterea științifică și raționalitatea acțiunii sociale, Editura Academiei RSR, București. Doby, J.T. (1969), „Logic and levels of scientific explanation”, în E.F. Borgatta (ed.), Sociological Methodology
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Social equilibria and social change”, în Human Relations, vol. 1, nr. 1. Likert, R. (1961), New Patterns of Management, McGraw-Hill, New York. Likert, R. (1967), The Human Organization: Its Management and Value, McGraw-Hill, New York. Lippitt, R. (1961a), „Dimensions of consultant’s job”, în W.G. Bennis, J.D. Benne, R.Chin (ed.), The Planning of Change, Holt, Rinehart and Winston, New York. Lippitt, R. (1961b), „Value-judgement problems of the social scientists in action research”, în W.G. Bennis, K.D. Benne, R. Chin (ed.), The
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
1964), „Deductions from «axiomatic theory»”, în American Sociological Review, decembrie, nr. 29. Crozier, M. (1964), Le Phenomene bureacratique, Seuil, Paris. Dalkey, N., Rourke, D., Snyder, D. (1970), Studies in the Quality of Life, Rand Books, Santa Monica. Davis, L.E. (1971), „Job satisfaction research: The Post-industrial view”, în Industrial Relations, vol. 10, nr. 2. Dilthey, W. (1942), Introduction à l’étude des sciences humaines, PUF, Paris. Dobre, A. (1986), Cunoașterea științifică și raționalitatea acțiunii sociale, Editura Academiei RSR, București. Doby, J.T. (1969
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
1961), New Patterns of Management, McGraw-Hill, New York. Likert, R. (1967), The Human Organization: Its Management and Value, McGraw-Hill, New York. Lipset, S., Bendix, R. (1959), Social Mobility in Industrial Societies, University of California, Berkeley. Lippitt, R. (1961a), „Dimensions of consultant’s job”, în W.G. Bennis, J.D. Benne, R. Chin (ed.), The Planning of Change, Holt, Rinehart and Winston, New York. Lippitt, R. (1961b), „Value-judgement problems of the social scientists in action research”, în W.G. Bennis, K.D. Benne, R. Chin (ed.), The
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
vor avea loc, dacă matematica nu ar corsepunde cu esența universului? Chimia care parvine cu ajutorul formulelor ei „a crea specii noi și, prin urmare, a crea Însușiri sau a le face să varieze Într-un chip regulat”, cum spune d1 Job (pp. 117 și 126), dovedește cu prisosință că această știință este extrasă chiar din măruntaiele realității materiale. Tot așa și cu biologia ca și cu științele medicale, care caută să reconstituie puterile vieții reale, zdruncinate prin boli. Dacă trecem la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și apropiate unele de altele, așa ca să se obțină legile care fac cu putință coordonarea și prevederea” (p. 30), și aiurea el repetă aceeași idee, spunând că „noi Întrebuințăm conceptele noastre În deducții care duc la prevedere” (p. 16). Dl Job, pe de altă parte, arată că „În chimie metodele noastre ne permit a face să varieze Într-un chip regulat și prevăzut proprietățile materiei” (p. 126). Din punctul de vedere al explicării, oamenii de știință pozitivă sunt Înțeleși a privi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
north and south; 23. Responses to agri-food globalisation: Asian experience and prospects; 24. „Back-to-the-land” in the 21st century; 25. The ,,Ecologisation” of agricultures in the North and in the South: aspects of a new international paradigm for rural development; 26. Job loss in changing ruralities; 27. Social forestry: critical investigations of the social significance of forests in rural spaces; 28. Agro-food globalization and resistance in Latin America (Globalización agroalimentaria y resistencia en America Latina); 29. Changing frameworks of agricultural and rural policy
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]