1,883 matches
-
care atâția ani în șir Îmbolditu-ne-ai la lucru, adunând al nostru bir La comoara cea comună; luptător neobosit Ce ținut-ai cu tărie steagul sus, neprihănit, Ș-ai pus pieptul în vremi grele, și-ai pus umerii la jug, Astăzi când prețuim roada adunată de sub plug, Ție cu deosebire tot onorul se cuvine Pentru nobila lucrare, pentru oarele senine Ce în vălmășagul vieții ne-a fost dat ca să gustăm! Ție, dar, o! scump prietin, plin paharul închinăm!... După ce s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
moarte. în curentul încetei, dar imensei deplasări de forțe istorice al cărei martor este scriitorul, privirea sa se îndreaptă asupra oamenilor, căutând să-i înțeleagă în toate umbrele și generozitățile lor, stimulându-i în strădania de a se rupe din jugul unor cumplite relații sociale și de a reîncepe viața de la capăt în soare și dreptate. Acest interes arătat marilor probleme ale timpului său și ale omului constituie puntea solidă care ne leagă de Cehov. Profund actual este mesajul operei cehoviene
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
ale acesteia. Din cauza naturii extrem de complicate a acestor acțiuni, doar trei sînt descrise aici: revolta lui Scanderbeg (al cărui nume real era Kastrioti) din Albania, evenimentele din Principatele Dunărene și întemeierea statului Muntenegru. Una dintre cele mai importante răzvrătiri împotriva jugului otoman a izbucnit în Albania în timpul domniei lui Murad al II-lea (1421-1451), condusă de Gheorghe Kastrioti, al cărui tată era vasal otoman. Fiul fusese dus la Constantinopol ca ostatec, unde fusese convertit la islamism sub numele de Skender. Cît
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
campanie în Principate sub comanda generalului Münnich. După cucerirea fortăreței de la Hotin, armata rusă a intrat în august în Iași, unde a fost bine primită de boieri, de clerul ortodox și de toți cei care sperau să scape atît de jugul otoman cît și de cel fanariot. În discuțiile purtate de aceștia în privința scopurilor războiului, curtea rusească și aceea austriacă și-au expus intențiile în privința Principatelor. Monarhia austriacă avea de gînd să-și extindă stăpînirea asupra Olteniei pînă la Brăila, în timp ce
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Poarta avînd drept obiectiv înlăturarea tuturor garnizoanelor, scop care a fost atins abia în 1867. Domnia lui Mihail este cunoscută în special pentru inițierea de către el a formării unui sistem de alianțe balcanice care să ducă la eliberarea peninsulei de sub jugul otoman. Această perioadă de agitație națională și revoluționară din regiunea pe care o studiem, ca și cea din Europa Centrală, este analizată mai amănunțit într-o secțiune ulterioară a cărții de față. Să menționăm totuși aici că Mihail a reușit
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Atracția oferită de ideea națională era mult prea puternică. Pe lîngă aceasta, liderii din Grecia și din principatele autonome se folosiseră de foarte multe ori de orori reale sau inventate comise de turci pentru a-și întări poziția. Conceptul de "jug otoman" a devenit parte integrantă a mitologiei și a propagandei naționale oficiale. Permanentul accent pus pe această temă avea drept scop influențarea populației aflate sub administrație otomană și ignorarea sau distragerea atenției de la defectele guvernelor balcanice. Gradul ridicat al amestecului
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
-său și maică-sa, la „marginea societății“ de atunci [...]. Cu timiditățile și resemnările proprii tuturor intelectualilor, Emanoil Bucuța, În care atâția dintre noi Întrevăzuseră pe unul dintre cei mai de seamă poeți și prozatori ai noștri, se Înhămase, vrând-nevrând, la jugul cel mai greu al vieții, cu o femeie bolnavă și roasă de ambiții lângă el, cu copii peste orice putere omenească de stăpânit În instinctele lor prădalnice. Steaua poetului Începu de atunci să pălească, poezia lui n-a mai văzut
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
celelalte avea să cedeze sub apăsarea reformatorilor, care au Îngrădit și desființat bordelurile, lăsând cale liberă prostituției clandestine, cea mai rea dintre toate, fiindcă, Între altele, Încurajează tendința de emancipare a femeii, aspirând a se elibera de robia și de jugul greu al căsniciei și a trăi pe contul și după capul ei cel prost. Unul din acești reformatori sociali, un mucos, un neisprăvit fizic și moral, un analfabet (spunea „accesor“ la ascensor), coco țat de un politician altfel inteligent, Grigore
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu spade, clasa Ofițer (15 aprilie 1945); Ordinul "Steaua României" cu spade și panglică de "Virtute Militară", clasa a IV-a (sau Ofițer) (15 aprilie 1945, în aceeași zi cu "Virtutea Aeronautică" Ofițer); Medalia "Victoria" (sovietică), 1946; Medalia "Eliberarea de sub jugul fascist" (1954). A totalizat 4600 de ore de zbor și 16 victorii aeriene (46 conform sistemului de calcul al ARR, care ținea cont de numărul de motoare al avioanelor doborâte; după alte surse, 43), ceea ce îl plasează printre cei mai
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
au scos și nouă cătișile. Pentru că în tot acest răstimp nu doar Ilașcu, sau nu atât el a fost umilit, cât am fost umiliți fiecare dintre noi. Sper, Ilie să se acomodeze și cu libertatea noastră. Care poate fi un jug și mai greu.Ilie Ilașcu a fost tare, fiindcă a fost singur, va fi la fel de puternic și în continuare când singurătatea celorlalți o va amenința pe a lui?!. După cei nouă ani de detenție, zilele trecute ( 5 mai 2001), Ilie
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
bou, dar există expresii - precum „vită-ncălțată“ sau „vită-n bocanci“ - care deranjează. Odinioară, când agricultura românească avea o bază în boi, nu era o rușine să fii bou. Cel mult, o chestiune de destin. Erai născut pentru a trage la jug în tăcere. De când nu mai vedem boi pe ulițe, diferența dintre metaforă și insultă s-a pierdut. În fapt, senatorul care a urmărit să-și irite colegul l-a lăudat. A zis despre el, indirect, că e supus, muncitor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
astăzi i-am putea spune acestui mare poet deznădăjduit să vină În Cuba; să vadă cum oamenii, după ce au trecut prin toate etapele alienării capitaliste și după ce s-au văzut pe ei Înșiși ca pe animale de povară Înhămate la jugul exploatatorului, și-au redescoperit calea și au Învățat din nou ce Înseamnă joaca. Acum, În Cuba, a munci capătă un Înțeles nou și se face cu o nouă bucurie.“ Totuși, În martie 1952, Che scria doar „vom vedea“. Lecțiile aspre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
demagogi, baronii din toate partidele și fariseii care înalță zilnic liturghii luciferice banului? Ochiului dracului? N-avem bani pentru medicamente, n-avem bani pentru pâine și nici chiar de lumânări. De ce, Doamne? Cum e posibil? Cum?? De ce? "Rumegând cocenii de pe lângă jug, S-a-ntrebat odată boul de la plug: Doamne, pe când alții huzuresc mereu Pentru ce eu singur să muncesc din greu? La-ntrebarea asta, un prelung ecou I-a răspuns din slavă: Pentru că ești bou." (G. Topîrceanu) Acceptând în final ca punct de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
fiu în contratimp. R.P. Dar n-ați plecat în căutarea contratimpului pierdut. A.R. Speram în găsirea unei „contravieți“. Dar vreau să mai povestesc o scenă elocventă. Legată de război. În ziua de 23 August, celebra zi a eliberării de sub jugul fascist - parcă asta era formula, nu? - , s-au dat la Roman, un orășel din apropierea graniței, lupte de stradă între garnizoana de nemți care ocupase orașul și rușii intrați să-l elibereze. Am petrecut întreaga zi - o zi de coșmar - ascunși
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
ținând în mână, ca pe un trofeu, un rățoi mare, decapitat. Au tre zit-o pe mama atingând-o pe braț cu gâtul însângerat al rățoiului și i-au făcut semn să-l gătească. Am petrecut prima noapte de eliberare de sub jugul fascist alături de mama, jumulind rățoiul și gătindu-l. R.P. Vă propun să ne eliberăm și noi de sub jugul amintirilor din război. De ce spuneți despre dumneavoastră că nu aveți vocația fericirii? Citez: „Nu mă iubesc. De când mă știu, mi-am iubit
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
pe braț cu gâtul însângerat al rățoiului și i-au făcut semn să-l gătească. Am petrecut prima noapte de eliberare de sub jugul fascist alături de mama, jumulind rățoiul și gătindu-l. R.P. Vă propun să ne eliberăm și noi de sub jugul amintirilor din război. De ce spuneți despre dumneavoastră că nu aveți vocația fericirii? Citez: „Nu mă iubesc. De când mă știu, mi-am iubit foarte-aproapele mult mai mult decât pe mine însămi. Așa încât n-am putut oferi fericirii un sediu prea ospitalier
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
mesaj comunist.“ (Contemporanul, 24 septembrie 1971) MUȘAT Mircea, dr. „Numai apariția muncitorimii pe scena istorică a României, făurirea partidului ei revoluționar, închegarea alianței între muncitorime și țărănime, sub conducerea Partidului Comunist Român, au creat condițiile necesare pentru eliberarea țărănimii de jugul moșieresc și trecerea agriculturii pe calea sigură a înfloririi multilaterale, a făuririi unei vieți îmbelșugate pentru toți locuitorii satelor - calea socialismului.“ (Scînteia, 24 martie 1977) „Gândirea istorică a tovarășului Nicolae Ceaușescu se pătrunde astfel în întreaga ei substanță de principiul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
unui asemenea repertoriu care să corespundă năzuințelor claselor muncitoare, filozofiei care o călăuzește, un repertoriu profund partinic.“ (Contemporanul, 30 mai 1958) Niște zdrențe ce nu îl lasă să doarmă pe Zaharia Stancu, argat al lui Hrușciov (nota V. I.) „Din jugul greu al exploatatorilor, poporul nostru a scăpat la 23 August 1944. Ce mai vor în momentul de față, la 14 ani de la eliberarea țării noastre, aceste vechi zdrențe politice care agită, în țările occidentale și în primul rând în Statele Unite
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
2. Slujba la cetate, în deosebi dusul lemnelor de foc e mare povară pentru noi.... 3. Când vine postășit greu în districtul nostru, atunci ajunge și pe noi destul, fiindcă trebuie să dăm carele, caii de ham și vitele de jug, pe care le duc departe, uneori până-n Buzaie (în Treisacune), alte ori până în Alba Iulia, ba și mai departe. 4. Armata adeseori își ia bani naturalele dela noi...dar nu cu prețul pieții, ci cu câte 60 de bani ferdela
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mâncare și băutură pretinde.... 2. Dusul lemnelor la cetatea Făgăraș e o grea și mare povară pentru noi.... 3. Când trece multă armată în sus și în jos, atunci prestăm postășit greu, trebuie să dăm 4-5 care cu vite de jug până la Sibiu ori Miercurea, ori Țara Bârsei.... 4. Fiindcă domnul pentru plăcerea curții îndreaptă pe soldați în alte sate ale sale, îndeosebi către cele două Arpașe, noi trebuie să ducem acolo naturalele.... 5. Înainte de asta cu câțiva ani, am ținut
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
luate în primire la 3.11.1929 - arabil, pentru terenul de sport, la Gura Pârâului 3 jugăre - prin reforma din 1922, și în Grădina Morii 800 stj. - arabil, pentru cimitir în Ogrăjoară 3 jugăre - prin reforma agrară. - fânaț, Mlăcile, 142 jug., Lunca din Braniște 600 stj., Prundu dintre sate 1200 stj., Gura Pajiștilor, pentru tauri, 9 jug., Arinii Morii, 2 jug., La Moara din jos de sat, 800 stj., Grădina Ocolului Silvic 1200 stj., - prin reforma agrară 1922. - intravilan în Tinărog
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
jugăre - prin reforma din 1922, și în Grădina Morii 800 stj. - arabil, pentru cimitir în Ogrăjoară 3 jugăre - prin reforma agrară. - fânaț, Mlăcile, 142 jug., Lunca din Braniște 600 stj., Prundu dintre sate 1200 stj., Gura Pajiștilor, pentru tauri, 9 jug., Arinii Morii, 2 jug., La Moara din jos de sat, 800 stj., Grădina Ocolului Silvic 1200 stj., - prin reforma agrară 1922. - intravilan în Tinărog, Grădină de zarzavat nr. Top 191/4 din care 1/2 s-a dat lui Ion
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
1922, și în Grădina Morii 800 stj. - arabil, pentru cimitir în Ogrăjoară 3 jugăre - prin reforma agrară. - fânaț, Mlăcile, 142 jug., Lunca din Braniște 600 stj., Prundu dintre sate 1200 stj., Gura Pajiștilor, pentru tauri, 9 jug., Arinii Morii, 2 jug., La Moara din jos de sat, 800 stj., Grădina Ocolului Silvic 1200 stj., - prin reforma agrară 1922. - intravilan în Tinărog, Grădină de zarzavat nr. Top 191/4 din care 1/2 s-a dat lui Ion Folea al lui Gugiu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la «Stejari» sau pe «Secșoară», unde au început să producă și să valorifice în sat obiecte din lemn foarte necesare localnicilor, ca linguri, fuse, suveici, corfe, țecheri, cheltee, roabe, mături, cozi de sape, de coase sau de hârșee, furci, greble, juguri, lăzi de zestre, coșuri pentru cereale sau blidare. Păstrând legături cu rubedeniile lor rămase dincolo de munți, au mai adus și alte familii, după cum datorită recunoscutei prolificități cu care i-a înzestrat natura s-au înmulțit ajungând în 1968 la un
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la propriu și la figurat, de dimineața până în noapte, o grea povară. Cele două cofe, al căror conținut trăgea cel puțin treizeci de chilograme, atârnau, cumpănindu-se de un aparat sprijinit pe umerii și cerbicea purtătorului, căruia i se zicea jug. Unii purtau sarcina aceasta pe cobilițe; dar numărul acestora a fost întotdeauna mic. Oricât de greu de purtat era jugul acesta, când instituția aparilor a trebuit să lichideze, cei care-l purtau l-au regretat totuși și l-au plâns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]