2,342 matches
-
centru. Acolo vrea să ajungă cel care pătrunde într-un labirint. Dacă nu se rătăcește, dacă reușește să găsească un drum și dacă are curajul să-l urmeze, el se apropie de scopul pe care și l-a fixat. În junglă, însă, nu există nici o ordine. Acolo triumfa dezordinea. Nu zic că nu există ordini de care mă tem, dar, cu siguranță, frica e mai rea când n-ai nici șansa de a înțelege, nici pe aceea de a fi înțeles
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
-i atragă atenția când a izbucnit o molimă. Și, când el însuși s-a îmbolnăvit, toți se prefăceau că-l socotesc sănătos. Doctorii n-au cutezat să-i dea vreun leac, astfel că prințul a murit. Duelul dintre piatră și junglă a început, se pare, aici cam în vremea când la noi dacii îl uimeau pe Herodot. Mai întîi, piatra a triumfat. A fost epoca de construcție a acestor piramide și a templelor din vârful lor. Un mileniu după aceea, din
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
epoca de construcție a acestor piramide și a templelor din vârful lor. Un mileniu după aceea, din motive necunoscute, s-a întîmplat ceea ce s-a întîmplat și la Teotihuacan. Orașul a fost părăsit. A fost lăsat să moară devorat de junglă. De ce? Într-o zi, pe aceste trepte n-a mai urcat nimeni. Ele au rămas la discreția vântului, a ploilor și lianelor. În timpul când în Europa domnea Evul mediu, la Palenque a reînceput domnia junglei. Arborii tropicali și-au înfipt
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
lăsat să moară devorat de junglă. De ce? Într-o zi, pe aceste trepte n-a mai urcat nimeni. Ele au rămas la discreția vântului, a ploilor și lianelor. În timpul când în Europa domnea Evul mediu, la Palenque a reînceput domnia junglei. Arborii tropicali și-au înfipt rădăcinile în piatra moale, poroasă, aleasă astfel pentru a facilita basorelieful, ruinele au fost inundate de ierburi, măcinate de umezeală, iar păsările au început să cânte deasupra lor îmbătate de parfumuri putrede. Ceea ce s-a
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
astfel pentru a facilita basorelieful, ruinele au fost inundate de ierburi, măcinate de umezeală, iar păsările au început să cânte deasupra lor îmbătate de parfumuri putrede. Ceea ce s-a întîmplat la Roma datorită barbariei, s-a întîmplat la Palenque datorită junglei. răzbunarea junglei Ulterior, m-am lămurit că motivele pentru care orașul a fost părăsit nu sunt chiar atât de necunoscute. Ca și aztecii, mayașii cunoșteau mai bine cerul decât pământul. Au creat cel mai exact calendar și calculau cu o
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
a facilita basorelieful, ruinele au fost inundate de ierburi, măcinate de umezeală, iar păsările au început să cânte deasupra lor îmbătate de parfumuri putrede. Ceea ce s-a întîmplat la Roma datorită barbariei, s-a întîmplat la Palenque datorită junglei. răzbunarea junglei Ulterior, m-am lămurit că motivele pentru care orașul a fost părăsit nu sunt chiar atât de necunoscute. Ca și aztecii, mayașii cunoșteau mai bine cerul decât pământul. Au creat cel mai exact calendar și calculau cu o precizie uluitoare
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
mayașii cunoșteau mai bine cerul decât pământul. Au creat cel mai exact calendar și calculau cu o precizie uluitoare eclipsele, dar nu cunoșteau plugul, ceea ce îi obliga să practice o agricultură care secătuia pământul. Înaintea ploilor, ei tăiau arborii din junglă și le dădeau foc. Apoi, după trecerea ploilor, făceau cu ajutorul unor țăruși găuri în pământ, semănând în ele. Cu timpul, pământurile cultivate astfel se vlăguiau și mayașii trebuiau să-și împingă lanurile tot mai departe. Într-o zi, se vedeau
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
istoriei. Palenque, singur Soarele năucitor ne silește să ne facem coifuri de hârtie, ca să ne ferim de riscul unei insolații. Neobișnuiți cum suntem cu asemenea călduri toride, primejdia există, într-adevăr, mai ales că ne învîrtim tot timpul în lumină. Jungla e, cum ziceam, foarte aproape, la câțiva pași, împresoară incinta arheologică din toate părțile. O asediază, practic. Acum e tăcută, amețită și ea de zăduf. Abia, uneori, se aude ceva, ca răsuflarea grea a unui animal. Cu toate acestea, nimeni
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
și gestul său într-o demonstrație filozofică... O, ce prelegeri ar fi putut rosti aici, profeții zădărniciei! Ce scenă admirabilă pentru a vorbi despre deșertăciune ar fi avut în altarele de piatră putrezite sub liane și în templele abrutizate de junglă! Acum, ei nu mai au ce căuta în Palenque. Ruinele nu mai sunt o tribună potrivită pentru ideile lor. Mă consider norocos. Puteam nimeri aici într-o zi ploioasă, când ploaia ar fi domnit peste pietre, cum a vrut s-
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
nu mai au ce căuta în Palenque. Ruinele nu mai sunt o tribună potrivită pentru ideile lor. Mă consider norocos. Puteam nimeri aici într-o zi ploioasă, când ploaia ar fi domnit peste pietre, cum a vrut s-o facă jungla. Ce mi-ar fi spus Palenque atunci? Nu știu. În schimb, azi lucrurile au un limbaj vital. Acești arbori toropiți de căldură, aceste păsări care zboară pe cerul limpede de septembrie, intimidează scepticul din mine. Văd o calitate în faptul
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
mine. Văd o calitate în faptul că, în ciuda unui tot mai apăsat sentiment al relativității, n-am ajuns niciodată în tabăra celor dezgustați de viață. Și, cât de limpede e lecția pe care o oferă acum aceste piramide din mijlocul junglei! Palenque nu face decât să simplifice lucrurile pentru cei grăbiți. Lumea e plină de urmele celor care au crezut în ceva. Nicăieri nu există cea mai derizorie mărturie lăsată de cei care n-au făcut decât să spună "nu". Statuile
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
o adevărată antologie a ploii. N-au lipsit ploile torențiale, sălbatece, dar nici una n-a fost atât de dezlănțuită. Autobuzul abia își taie drum prin lianele ei. Farurile sunt parcă securi luminoase cu care autobuzul își face loc prin această junglă lichidă ce amenință să ne acopere, în vreme ce noaptea e sfâșiată de fulgere. Șerpii electrici care au înnebunit pe cer umplu întunericul de o panică tulbure, dîndu-ne senzația că ne afundăm într-o noapte primordială, unde totul e înfricoșător și sublim
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
care au înnebunit pe cer umplu întunericul de o panică tulbure, dîndu-ne senzația că ne afundăm într-o noapte primordială, unde totul e înfricoșător și sublim. Șacalii stau probabil acum cu ochii arși de fulgere privind cerul și nimeni în junglă nu mai îndrăznește să cânte sau să urle. Tunetele se prăbușesc poruncitoare, parcă să surpe noaptea, s-o transforme în ruine, s-o amestece cu ruinele Mexicului. Plutește în aer ceva tragic și primejdios, ca strigătele aztecilor din acea noche
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
aș gândi că această tandrețe e bizară, suspectă, subterfugiul cuiva care vrea să se arate și în fața naturii primejdioase un macho... arbori de Yucatan Dimineața, privind pe fereastră, descopăr că nu există în împrejurimi, până în zare, nici o clădire. Numai o junglă scundă, de înălțimea aracilor de viță de vie de la noi. Cineva povestește că în timpul nopții a auzit de câteva ori șacalii urlând și s-a trezit. Aproape regret că am dormit buștean. Niciodată n-am auzit cum se exprimă un
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
că am dormit buștean. Niciodată n-am auzit cum se exprimă un șacal adevărat. Afară e o dimineață fără nici o umbră. Stau lângă tufele de bambus și simt cum, în lumina care năvălește la fel de violentă ca și ploaia de aseară, jungla, prinsă cu ghearele de piatra Yucatanului*, Când spaniolii au debarcat prima oară pe țărmul peninsulei Yucatan, i-au întrebat pe indieni cum se numește ținutul. Ei au răspuns Ciu than, ceea ce înseamnă "nu te înțeleg". Spaniolii au început să numească
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
dar la suprafață nu țâșnește nici un izvor. Mayașii au trebuit să amenajeze adevărate cisterne naturale în depresiuni pentru a conserva apa puținelor ploi ce cad în Yucatan. Cerul e limpede aproape tot timpul, ca acum, și fierbinte. Ceea ce explică această junglă pitică, aproape chircită, care pare degenerată. Dacă te uiți mai atent, îți dai seama că jungla a pierdut din înălțime pentru a câștiga în încăpățînare. Arborii au cedat locul arbuștilor, iar aceștia își înfig probabil rădăcinile ca niște tentacule, să
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
depresiuni pentru a conserva apa puținelor ploi ce cad în Yucatan. Cerul e limpede aproape tot timpul, ca acum, și fierbinte. Ceea ce explică această junglă pitică, aproape chircită, care pare degenerată. Dacă te uiți mai atent, îți dai seama că jungla a pierdut din înălțime pentru a câștiga în încăpățînare. Arborii au cedat locul arbuștilor, iar aceștia își înfig probabil rădăcinile ca niște tentacule, să soarbă fiecare picătură de apă disponibilă din solul calcaros, unde nu crește decât o vegetație sârmoasă
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
dați-vă la o parte singuri, nu așteptați să vă cer eu asta, sunt un macho, nu mă supărați, domnilor!... Exemplele care se dau de obicei păcătuiesc prin caracterul lor prea pitoresc. Unealta pe care am văzut-o mânuită împotriva junglei e o armă de temut la mânie. La ceremonii ea nu e de carton și, se zice, n-ar fi rare cazurile când duelurile ceremoniale se sfârșesc cu urechi tăiate sau chiar cu accidente mortale. Dar a reduce "machismul" la
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
Ne hărțuiesc începînd de la Veracruz. Nepregătit să mă opun acestor arme, sunt din ce în ce mai aproape de o stare de insolație interioară lipsită de orice logică. Nimic, aici, nu e de natură să exalte un instinct vital. Totul pare uscat și căznit. O junglă pitică, vlăguită, cactuși, o șosea pustie. Oricât ai căuta, nu găsești ceva care să încînte ochiul, să-ți exalte simțurile. Peisaj de o ariditate fără speranță, care, în mod normal, ar trebui să mi se pară apăsător. Dar, inexplicabil, el
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
îndeamnă deloc la elegii. Observ că am rămas singur. Ceilalți au plecat. Trebuie să mă grăbesc și eu. Autobuzul așteaptă probabil să plecăm spre Chichen-Itza. Mă întorc și mai privesc o dată piramida și templele. Ruine arzând pe fondul verde al junglei yucatane, sub o amiază de foc. Și o tăcere care stimulează legendele. Dacă jaguarul de la Villahermosa ajungea din legendă în istorie, noi am făcut un drum invers. Plec de aici amețit, buimăcit de soare. La intrare, observ abia acum câteva
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
Și cele mai greu accesibile. Dacă la Cairo e de ajuns să iei tramvaiul ca să întîlnești la marginea orașului cele trei celebre piramide, în Mexic ruine fascinante se găsesc la sute și mii de kilometri depărtare de capitală, în plină junglă, retrase de febra marilor orașe. Fără îndoială, am fost norocoși. Îndeobște, orice străin cât de cât interesat de cultură și sosit în Mexic face un drum la Teotihuacan, urcă pe Piramida Soarelui, eventual și pe Piramida Lunei, și pleacă. Dar
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
lung, istovitor, îi țină pe cei mai mulți în afara acestor locuri unde și-a cunoscut gloria civilizația maya. Hazardul a vrut să ne numărăm printre privilegiați, dîndu-ne astfel o șansă pe care abia acum o înțeleg bine, după ce am văzut de aproape jungla de la Palenque și am simțit mușcătura soarelui de Yucatan. Pe trotuarele capitalei, privind caruselul interminabil de mașini de pe Avenida Juarez, poți crede că, în fond, toate metropolele încep la un moment dat să semene între ele, în toate există oameni
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
interminabil de mașini de pe Avenida Juarez, poți crede că, în fond, toate metropolele încep la un moment dat să semene între ele, în toate există oameni grăbiți și oameni singuri. De unde să bănuiești acolo ce înseamnă să asculți noaptea bolboroseala junglei? Cum să-ți imaginezi jungla unei ploi tropicale împresurîndu-te pe un câmp gol? Și cum să înțelegi la muzeul mexican prezența atâtor statui ale zeului Ploii fără să vezi acest pământ abrutizat de căldură? Dacă, așa cum s-a spus, în
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
Juarez, poți crede că, în fond, toate metropolele încep la un moment dat să semene între ele, în toate există oameni grăbiți și oameni singuri. De unde să bănuiești acolo ce înseamnă să asculți noaptea bolboroseala junglei? Cum să-ți imaginezi jungla unei ploi tropicale împresurîndu-te pe un câmp gol? Și cum să înțelegi la muzeul mexican prezența atâtor statui ale zeului Ploii fără să vezi acest pământ abrutizat de căldură? Dacă, așa cum s-a spus, în marile orașe nu se află
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
decât în vacarmul capitalei mexicane. un regret Există, totuși, o piramidă pe care regret că n-am văzut-o. Cea de la Tajin, cu cele 365 de nișe. Una pentru fiecare zi a anului. noaptea, șacalii Hacienda Chichen De undeva din junglă ajung până aici urletele șacalilor. Sfârtecă noaptea și nu mă lasă să dorm. Uneori, tac. Apoi încep și mai tare. Mă pregătesc pentru o noapte de insomnie, dacă nu se vor potoli. N-am văzut niciodată cum arată un șacal
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]