13,535 matches
-
exercitare a profesiei. Secţiunea a 3-a Obligația de informare cu privire la normele deontologice Articolul 79 Orice medic stomatolog care solicită să devină membru al CMSR va confirma în fața colegiului teritorial în care se înscrie, înainte de depunerea jurământului, că a luat cunoștință de prevederile prezentului cod deontologic. Secţiunea a 4-a Sancționarea abaterilor Articolul 80 Nerespectarea prevederilor prezentului cod deontologic se sancționează conform legii și regulamentelor în vigoare. ... Articolul II Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al
DECIZIE nr. 1/1AGN din 21 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296301]
-
pentru Unirea Românilor lucrează la implementarea acestui obiectiv. ... 4. În final, se solicită Curții să analizeze dacă domnul Simion George-Nicolae îndeplinește condițiile constituționale pentru a candida la funcția de Președinte al României și dacă opiniile sale politice sunt compatibile cu jurământul pe care va trebui să îl depună, în cazul în care va câștiga alegerile. ... 5. Curtea Constituțională a informat public candidatul, precum și orice persoană interesată, prin afișarea contestației pe site-ul instituției, cu privire la contestația formulată împotriva Deciziei
HOTĂRÂREA nr. 28 din 19 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296399]
-
demnitățile publice pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară. Domnul Banu-Muscel John-Ion este deținător al cetățeniei americane, iar în conformitate cu legislația Statelor Unite ale Americii orice cetățean care depune un jurământ de credință față de un alt stat își pierde cetățenia americană. În opinia contestatarului, acest fapt creează premisele ca domnul Banu-Muscel John-Ion să nu depună jurământul de credință față de România, ceea ce îl face incompatibil cu funcția de Președinte
HOTĂRÂREA nr. 23 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296397]
-
iar în conformitate cu legislația Statelor Unite ale Americii orice cetățean care depune un jurământ de credință față de un alt stat își pierde cetățenia americană. În opinia contestatarului, acest fapt creează premisele ca domnul Banu-Muscel John-Ion să nu depună jurământul de credință față de România, ceea ce îl face incompatibil cu funcția de Președinte al României. Această situație creează o incertitudine juridică asupra capacității candidatului de a îndeplini mandatul, încălcând principiile statului de drept și ale stabilității instituționale. Se invocă
HOTĂRÂREA nr. 23 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296397]
-
urmărirea penală, iar procurorul nu a dispus încă continuarea urmăririi penale față de acea persoană, Curtea nu poate reține că, în această etapă procesuală, s-ar naște vreo dilemă morală care l-ar împiedica pe martor să dea declarație sub jurământ. De altfel, obligația de a da declarație într-un proces penal constituie o îndatorire civică, de interes public, iar dreptul de a nu depune mărturie constituie o excepție de la o astfel de îndatorire și de aceea un asemenea drept
DECIZIA nr. 513 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296488]
-
și b) din Codul de procedură penală de a refuza să fie audiate în calitate de martori este, în principal, evitarea unei dileme morale ce s-ar naște în ipoteza reglementării unei obligații a acestora de a da declarație sub jurământ și sub sancțiunea infracțiunii de mărturie mincinoasă cu privire la faptele săvârșite de suspectul/inculpatul (acuzatul) din cauza penală pendinte. ... 26. Curtea reamintește că, prin reglementarea dispozițiilor art. 117 din Codul de procedură penală, legiuitorul a urmărit concilierea interesului public referitor
DECIZIA nr. 513 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296488]
-
Se mai arată că prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024 nu a fost analizată nicio faptă sau declarație personală a candidatului Călin Georgescu care ar putea fi interpretată în sensul că ar contraveni „formulei sacrosancte a jurământului depus de Președintele României“, similar celor analizate în Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024, ci au fost analizate doar aspecte referitoare exclusiv la finanțarea campaniei electorale a acestuia. Așadar, în ceea ce îl privește pe candidatul Călin
HOTĂRÂREAnr. 15 din 16 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296481]
-
hotărâri ale Curții Constituționale antemenționate nu s-a interzis candidatura domnului Călin Georgescu, astfel încât acestea să fie puse în aplicare de către BEC. ... 26. Referirile din considerentele deciziei BEC dezavuate privitoare la „condițiile care rezultă din forma sacrosantă a jurământului depus de persoana aleasă în funcție de Președinte al României“ nu pot fi aplicate situației domnului Călin Georgescu deoarece acesta nu a deținut o demnitate publică pentru ca la învestirea în funcție să fi depus un asemenea jurământ, iar ulterior
HOTĂRÂREAnr. 15 din 16 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296481]
-
sacrosantă a jurământului depus de persoana aleasă în funcție de Președinte al României“ nu pot fi aplicate situației domnului Călin Georgescu deoarece acesta nu a deținut o demnitate publică pentru ca la învestirea în funcție să fi depus un asemenea jurământ, iar ulterior să se fi dovedit cu probe că ar fi încălcat un asemenea jurământ, iar încălcarea jurământului depus poate să fie o faptă care, potențial, se săvârșește numai după depunerea jurământului, sancțiunea fiind aceea prevăzută de art. 95 din
HOTĂRÂREAnr. 15 din 16 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296481]
-
fi aplicate situației domnului Călin Georgescu deoarece acesta nu a deținut o demnitate publică pentru ca la învestirea în funcție să fi depus un asemenea jurământ, iar ulterior să se fi dovedit cu probe că ar fi încălcat un asemenea jurământ, iar încălcarea jurământului depus poate să fie o faptă care, potențial, se săvârșește numai după depunerea jurământului, sancțiunea fiind aceea prevăzută de art. 95 din Constituție. ... 27. Drept urmare, nicio persoană nu poate fi sancționată cu decăderea din dreptul de
HOTĂRÂREAnr. 15 din 16 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296481]
-
domnului Călin Georgescu deoarece acesta nu a deținut o demnitate publică pentru ca la învestirea în funcție să fi depus un asemenea jurământ, iar ulterior să se fi dovedit cu probe că ar fi încălcat un asemenea jurământ, iar încălcarea jurământului depus poate să fie o faptă care, potențial, se săvârșește numai după depunerea jurământului, sancțiunea fiind aceea prevăzută de art. 95 din Constituție. ... 27. Drept urmare, nicio persoană nu poate fi sancționată cu decăderea din dreptul de a candida pentru
HOTĂRÂREAnr. 15 din 16 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296481]
-
învestirea în funcție să fi depus un asemenea jurământ, iar ulterior să se fi dovedit cu probe că ar fi încălcat un asemenea jurământ, iar încălcarea jurământului depus poate să fie o faptă care, potențial, se săvârșește numai după depunerea jurământului, sancțiunea fiind aceea prevăzută de art. 95 din Constituție. ... 27. Drept urmare, nicio persoană nu poate fi sancționată cu decăderea din dreptul de a candida pentru încălcarea jurământului pe care nu l-a depus încă. De altfel, Curtea Constituțională are
HOTĂRÂREAnr. 15 din 16 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296481]
-
poate să fie o faptă care, potențial, se săvârșește numai după depunerea jurământului, sancțiunea fiind aceea prevăzută de art. 95 din Constituție. ... 27. Drept urmare, nicio persoană nu poate fi sancționată cu decăderea din dreptul de a candida pentru încălcarea jurământului pe care nu l-a depus încă. De altfel, Curtea Constituțională are competența să se pronunțe cu privire la eventuala încălcare a prevederilor Constituției și la sancționarea Președintelui pentru o asemenea încălcare numai după ce un cetățean este ales Președinte
HOTĂRÂREAnr. 15 din 16 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296481]
-
a depus încă. De altfel, Curtea Constituțională are competența să se pronunțe cu privire la eventuala încălcare a prevederilor Constituției și la sancționarea Președintelui pentru o asemenea încălcare numai după ce un cetățean este ales Președinte al României, a depus jurământul și este în exercitarea funcției și a fost formulată o cerere de suspendare din funcția de Președinte în temeiul art. 95 din Constituție. Drept urmare, potrivit prevederilor constituționale, nici Curtea Constituțională și nici BEC nu au competența să sancționeze un
HOTĂRÂREAnr. 15 din 16 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296481]
-
fost formulată o cerere de suspendare din funcția de Președinte în temeiul art. 95 din Constituție. Drept urmare, potrivit prevederilor constituționale, nici Curtea Constituțională și nici BEC nu au competența să sancționeze un cetățean cu interzicerea candidaturii pentru încălcarea unui jurământ pe care nu l-a depus încă. Nicio dispoziție legală nu prevede o atare sancțiune „anticipată“, iar aplicarea unei asemenea sancțiuni echivalează cu încălcarea art. 53 alin. (1) din Constituție. ... 28. Punerea în aplicare a unor hotărâri ale Curții Constituționale
HOTĂRÂREAnr. 15 din 16 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296481]
-
constituțională și sunt prevăzute la titlul I din Constituție. Prin Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1003 din 8 octombrie 2024, paragraful 48, Curtea a statuat că elementele cuprinse în jurământul de credință sunt condiții de eligibilitate și de fond pentru a candida la funcția de Președinte al României, pe care candidatul trebuie să le îndeplinească la momentul depunerii candidaturii sale, iar examinarea acestor condiții poate fi realizată numai de către
HOTĂRÂREAnr. 15 din 16 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296481]
-
11 martie 2025, a statuat că aceasta nu se susține, pentru că referirile la Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024 pe care le realizează BEC vizează numai aspecte generale și de principiu, precum faptul că elementele de conținut ale jurământului sunt opozabile candidaților încă de la momentul depunerii candidaturii (respectarea Constituției și apărarea democrației), că hotărârile Curții Constituționale sunt general obligatorii sau că interpretarea de principiu a textelor constituționale trebuie respectată de BEC, ca, de altfel, de orice autoritate și
HOTĂRÂREAnr. 15 din 16 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296481]
-
legătură cu depunerea listelor electorale, se susține că instanța de contencios constituțional trebuie să realizeze o măsură de justiție constituțională preventivă, în limitele obligației sale constituționale, pentru a evita situația în care candidatul ajunge să câștige alegerile prezidențiale și depune jurământul, iar, ulterior, organele de urmărire penală și instanța de judecată stabilesc în mod definitiv că listele de semnături au fost fals întocmite/colectate. ... 7. De asemenea, pe rol se află soluționarea contestației formulate de domnul Antony Octavian André împotriva Deciziei Biroului
HOTĂRÂREA nr. 25 din 19 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296512]
-
și faptele domnului Ponta Victor-Viorel, anterioare depunerii candidaturii sale la alegerile pentru funcția de Președinte al României, dovedesc că acesta nu îndeplinește condițiile de eligibilitate de sorginte constituțională ce incumbă titularului funcției supreme în stat și care decurg din formula jurământului. În esență, se susține că în anul 2012 domnul Ponta Victor-Viorel, în calitate de prim-ministru și lider al USL, a fost implicat într-o serie de acțiuni concertate care au avut drept scop răsturnarea ordinii constituționale, calificate la acea
HOTĂRÂREA nr. 14 din 15 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296844]
-
esență, că domnul Dan Nicușor-Daniel nu a respectat dispozițiile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept și preeminența legii, art. 41 alin. (1) referitor la dreptul la muncă, art. 82 alin. (2) privind depunerea jurământului de către Președintele României, art. 148 - Integrarea în Uniunea Europeană și art. 149 - Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord, prin atitudini precum: nerespectarea principiului pluralismului politic, demararea unei campanii de afișaj public înainte de validarea candidaturii, îngrădirea dezvoltării personalității umane
HOTĂRÂREA nr. 12 din 14 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296357]
-
prin îngrădirea dreptului la libertate, la vot și la libera exprimare a opiniilor, precum și la sănătate, promovarea unei agende bazate pe genocid, vaccinare obligatorie, radiații 5G în București, precum și a insalubrității și a prezenței gunoaielor în Capitală, nerespectarea jurământului de primar și posibil în viitor și al celui de Președinte al României sau neparticiparea la adoptarea legii de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord sau a celei de ratificare a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene de către
HOTĂRÂREA nr. 12 din 14 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296357]
-
și obligația de a apăra România, art. 56 alin. (1) privind obligația de a contribui la cheltuielile publice, art. 80 privind rolul Președintelui României, art. 81 referitor la alegerea Președintelui României și art. 82 referitor la validarea mandatului și depunerea jurământului Președintelui României. De asemenea, se apreciază că au fost încălcate dispozițiile Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, ale Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale și ale Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea
HOTĂRÂREA nr. 16 din 16 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296358]
-
15 martie 2025. ... 3. În motivarea contestației, se susține, în esență, că domnul Terheș Cristian-Vasile a încălcat dispozițiile constituționale cuprinse în art. 37 alin. (1) referitor la dreptul de a fi ales și în art. 82 alin. (2) privind depunerea jurământului de către Președintele României, precum și dispozițiile Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României. ... 4. Se apreciază că domnul Terheș Cristian-Vasile nu a depus niciun document oficial care să ateste renunțarea la cetățenia americană, existând astfel un risc real ca
HOTĂRÂREA nr. 20 din 16 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296359]
-
precum și dispozițiile Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României. ... 4. Se apreciază că domnul Terheș Cristian-Vasile nu a depus niciun document oficial care să ateste renunțarea la cetățenia americană, existând astfel un risc real ca acesta să evite depunerea jurământului de credință față de România, pentru a nu pierde cetățenia Statelor Unite ale Americii. Invocă precedente internaționale ale unor foști președinți de stat care au renunțat la cetățenia americană înainte de a candida. ... 5. Totodată, apreciază că există suspiciuni rezonabile
HOTĂRÂREA nr. 20 din 16 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296359]
-
Actul de validare a rezultatului alegerilor pentru președintele ales prin referendum se întocmește de Curtea Constituțională, care procedează potrivit art. 53 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României și înmânează un exemplar candidatului ales prin referendum în vederea depunerii jurământului prevăzut de art. 82 alin. (2) din Constituția României. ... Președintele Comitetului de inițiativă legislativă cetățenească, Ciobotea Radu Aurel AVIZ referitor la Inițiativa legislativă cetățenească în scopul respectării suveranității poporului român și implementării Recomandărilor Comisiei de la Veneția privind anularea alegerilor
PROIECT DE LEGE nr. 297 din 24 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296997]