28,495 matches
-
în măsura în care lipsește hotărârea consiliului local privind dobândirea dreptului de proprietate asupra bunului vizat de legea criticată, se creează premisele încălcării dispozițiilor art. 120 alin. (1) din Constituție, care garantează principiul autonomiei locale. În consecință, având în vedere jurisprudența constituțională în materie, Guvernul reține și încălcarea art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală. ... 32. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate raportate la art. 135 și 136 din Constituție, Guvernul invocă dispozițiile art. 31 alin. (2) din Legea nr.
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
care se află și principiul protejării intereselor naționale în activitatea economică, inclusiv în activitatea de cercetare-dezvoltare, garantat de art. 135 din Constituție. ... 33. Referitor la invocarea dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, Guvernul reține că, raportat la jurisprudența recentă a Curții Constituționale (spre exemplu, Decizia nr. 238 din 3 iunie 2020, Decizia nr. 678 din 29 septembrie 2020), susținerile privind lipsa sau insuficienta motivare a expunerii de motive nu pot fi primite. ... 34. Președintele Camerei Deputaților și Președintele
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
statului, aflate în administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava, județul Suceava, indispensabile activității de cercetare-dezvoltare-inovare și multiplicării materialului biologic. ... 42. Problema trecerii unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unității administrativ-teritoriale a mai fost analizată în jurisprudența Curții Constituționale, care a statuat că transferul interdomenial al bunurilor proprietate publică se stabilește în funcție de nevoile statului și ale unităților administrativ-teritoriale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 70 din 3 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
legislativă criticată vizează transmiterea unei suprafețe de teren din domeniul public al statului în domeniul public al unității administrativ-teritoriale, fără a cuprinde acordul unității administrativ-teritoriale cu privire la dobândirea bunului în patrimoniul său, ceea ce în lumina considerentelor reținute în jurisprudența instanței de contencios constituțional echivalează cu încălcarea art. 120 alin. (1) din Constituție. ... 45. În continuare, sub aspect legislativ, Curtea reține că reglementarea-cadru privind trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale este
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
legii nefiind conformă cu normele de tehnică legislativă prevăzute în Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, Curtea reține că, în jurisprudența sa recentă, a examinat critici similare (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 238 din 3 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 28 iulie 2020, paragrafele 36 și 39, Decizia nr. 54 din
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
extrinsecă, cât și critici de neconstituționalitate intrinsecă, raportându-se la prevederile art. 1 alin. (3) și (5) și ale art. 16, 61 și 75 din Constituție. ... 4. Critica de neconstituționalitate extrinsecă se referă la încălcarea principiului bicameralismului, consacrat pe calea jurisprudenței constituționale prin interpretarea art. 61 și 75 din Legea fundamentală. În deciziile sale în această materie, Curtea Constituțională a statuat în mod constant că principiul bicameralismului nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră, fără ca proiectul de
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
și propunerilor OCDE“ (s.n. - Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) nu schimbă obligația constituțională privind activitatea de legiferare în conformitate cu principiul bicameralismului și cu respectarea procedurii de întoarcere a legii, dacă sunt îndeplinite cele două criterii esențiale menționate în jurisprudența în materie a Curții. ... 6. Potrivit criticilor de neconstituționalitate intrinsecă formulate, legea adoptată, prin conținutul său normativ, aduce atingere art. 1 alin. (3) și (5) din Legea fundamentală, în componenta referitoare la principiul securității juridice și la cerința de previzibilitate
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
legea adoptată, prin conținutul său normativ, aduce atingere art. 1 alin. (3) și (5) din Legea fundamentală, în componenta referitoare la principiul securității juridice și la cerința de previzibilitate și claritate a normelor, astfel cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudența în materie a Curții Constituționale (deciziile nr. 139 din 13 martie 2019, nr. 681 din 21 octombrie 2021, nr. 26 din 18 ianuarie 2012, nr. 473 din 21 noiembrie 2013, nr. 619 din 10 octombrie 2017). În lumina acestei practici
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
accepțiunea autorilor sesizării, se referă la protejarea cetățenilor contra unui pericol creat de legiuitor „prin normele juridice pe care le propune și adoptă,“ se apreciază că acestea sunt nerelevante și lipsite de obiect. Așa cum a arătat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, analiza principiului securității juridice trebuie raportată întotdeauna la conceptul „statului de drept“, care presupune capacitatea statului de a asigura cetățenilor servicii publice de calitate și de a crea mijloacele pentru a spori încrederea acestora în instituțiile și autoritățile publice
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
garantat de art. 16 din Constituție, se arată că și acestea sunt neîntemeiate, întrucât dispozițiile art. 4^4 alin. (2) din legea examinată, care stabilesc modalitatea de salarizare a personalului AMEPIP, corespund criteriilor de nediscriminare stabilite de norma constituțională invocată, de jurisprudența în materie a Curții și de prevederile Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. Cu toate că autorii sesizării reclamă un tratament juridic discriminatoriu între „două categorii de salariați“, fără a le identifica însă în
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
concepția de ansamblu a inițiatorului, respectând soluția Camerei de reflecție, dar în același timp oferă o variantă mai cuprinzătoare sau mai bine articulată în cadrul ansamblului legii, cu realizarea anumitor coroborări inerente oricărei modificări, răspunzând astfel și exigențelor stabilite prin jurisprudența în materie a Curții Constituționale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, paragraful 55, Decizia nr. 765 din 14 decembrie 2016, paragrafele 37 și 38). ... 18. În
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
critica de neconstituționalitate fiind, așadar, neîntemeiată. ... 19. Referitor la criticile ce vizează încălcarea art. 1 alin. (3) și(5) din Constituție sub aspectul exigențelor de calitate a legii, Guvernul apreciază că și acestea sunt neîntemeiate. În acest sens, se amintește jurisprudența Curții Constituționale, în acord cu cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a afirmat constant că principiul generalității legilor permite, ca tehnică-tip de reglementare, recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive care, deși
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
legea criticată, a dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta privind principiul securității juridice, nu sunt suficiente afirmații cu caracter general, precum cele utilizate în cuprinsul sesizării. De altfel, cele două instanțe mai sus menționate au precizat în jurisprudența lor referitoare la standardele de calitate a legii că, în considerarea principiului generalității legilor, numeroase acte normative sunt formulate inevitabil în termeni care, într-o mai mare sau mai mică măsură, sunt vagi și ale căror interpretare și aplicare constituie
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
art. 29^1 alin. (4) și art. 59^1 alin. (1) și (2), din corelarea cărora rezultă că aceeași faptă este stabilită de două ori drept contravenție. ... 45. Cu privire la standardele de calitate a legii, Curtea Constituțională a dezvoltat o vastă jurisprudență, prin care a reținut, în esență, că principiul legalității presupune existența unor norme de drept intern suficient de accesibile, precise și previzibile în aplicarea lor, conducând la caracterul de lex certa al normei (a se vedea, în acest sens, spre
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
Sunday Times împotriva Regatului Unit] (a se vedea Decizia nr. 772 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 3 mai 2017, paragrafele 22 și 23). ... 47. Totodată, Curtea Constituțională a invocat și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia semnificația noțiunii de previzibilitate depinde în mare măsură de contextul textului despre care este vorba, de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și calitatea destinatarilor săi (Hotărârea din 24 mai
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
prezintă (Decizia nr. 506 din 2 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 8 martie 2023, paragraful 15). ... 48. Având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea Constituțională a statuat, în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută și că una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Deși certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
constituțională garantat drepturilor și libertăților fundamentale, ci trebuie vizată modalitatea în care efectiv este afectat un anume drept sau interes constituțional; or, autorii sesizării nici nu aduc argumente concrete în acest sens. În plus, așa cum s-a arătat în jurisprudența în materie a Curții anterior referită, nu trebuie omis faptul că înțelegerea unui text normativ presupune un minim și iminent act de interpretare juridică, realizată în primă fază de destinatarul acesteia și apoi, dacă este cazul, la nivel profesionist, de
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, fiind majorată cu 50% față de nivelul maxim al drepturilor salariale prevăzut pentru funcțiile publice din cadrul aparatului de lucru al Guvernului. ... 61. Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa că principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
și nr. 2.699D/2021 la Dosarul nr. 1.835D/2020, care a fost primul înregistrat. ... 6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența constantă a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 431 din 17 iunie 2021. Prin înlocuirea unor criterii judiciare variabile și subiective cu unele legale și fixe nu se încalcă principiul neretroactivității, deoarece impreviziunea a fost reglementată atât în vechiul Cod civil
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
în cazuri determinate, ci, dimpotrivă, analiza de către instanță a elementelor de fapt relevante. Mai mult, cazurile de impreviziune reglementate prin Legea nr. 52/2020 nu sunt în concordanță cu regimul juridic al impreviziunii, astfel cum era interpretată în doctrină și jurisprudență sub imperiul vechii reglementări. ... 49. Se susține că sintagma „reprezintă impreviziune“ din cuprinsul art. 4 alin. (1^1) al Legii nr. 77/2016 încalcă principiul constituțional al clarității și calității legii, precum și normele de tehnică legislativă, deoarece nu rezultă dacă: (i
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
de către instanță a echilibrării contractului și folosește o noțiune pe care nu o definește, și anume „imposibilitate vădită a continuării contractului“, iar această noțiune pare că impune tocmai evaluarea situației personale a debitorului, evaluare care a fost înlăturată prin jurisprudența Curții Constituționale. ... 53. Se mai arată că art. 4 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 încalcă dreptul la un proces echitabil, cu referire la principiul contradictorialității și al egalității armelor, precum și la dreptul de dispoziție al părților. Astfel, formularea
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
sunt într-un conflict aparent cu Decizia Curții Constituționale nr. 623 din 25 octombrie 2016. ... 82. Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă, în Dosarul Curții nr. 2.699D/2021, consideră că prevederile criticate sunt contrare standardelor de calitate a legii, precum și jurisprudenței Curții Constituționale referitoare la Legea nr. 77/2016, în special Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019. ... 83. Judecătoria Craiova - Secția civilă apreciază că excepția este neîntemeiată. ... 84. Judecătoria Zărnești apreciază că excepția este neîntemeiată. ... 85. Judecătoria Bacău - Secția civilă nu
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
Curtea Constituțională. ... 90. Legea nr. 52/2020 este contrară art. 1 alin. (5) din Constituție, având în vedere că lipsește avizul Băncii Naționale a României, obligatoriu într-un domeniu tehnic și care aparține domeniilor pentru care această instituție are atribuții, potrivit jurisprudenței Curții. ... 91. Prevederile art. 4 alin. (1^1) lit. b) din Legea nr. 77/2016 sunt contrare standardelor de calitate a legii impuse de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, iar cele ale art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
Curtea Constituțională. ... 93. Legea nr. 52/2020 este contrară art. 1 alin. (5) din Constituție, având în vedere că lipsește avizul Băncii Naționale a României, obligatoriu într-un domeniu tehnic și care aparține domeniilor pentru care această instituție are atribuții, potrivit jurisprudenței Curții. ... 94. Prevederile art. 4 alin. (1^1) lit. b) din Legea nr. 77/2016 sunt contrare standardelor de calitate a legii impuse de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, iar cele ale art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
2.200D/2020, arată că Legea nr. 52/2020 este contrară art. 1 alin. (5) din Constituție, având în vedere că lipsește avizul Băncii Naționale a României, obligatoriu într-un domeniu tehnic și care aparține domeniilor pentru care această instituție are atribuții, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale. Prevederile art. 4 alin. (1^1) lit. b) din Legea nr. 77/2016 sunt contrare standardelor constituționale de claritate a legii, deoarece acesta este susceptibil de multiple și arbitrare posibilități de interpretare. Prevederile art. 8 alin. (5) din Legea nr.
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]