4,083 matches
-
1975-1981), redactor la „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»” (1982-1989), apoi la „Tineretul liber” (1989-1993), „Zig-zag”(1993-1994), „Arc” (ianuarie-iulie 1995) și „Formula AS” (din 1995). Din 1997 este cadru didactic asociat la Universitatea Media, iar în 2003 și la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității din București. Debutează în 1967, într-o gazetă din Bacău, dar adevăratul debut poate fi considerat cel din 1972, la „Amfiteatru”, iar prima carte, Povestiri terminate înainte de a începe, îi apare în 1981. Este
PREDA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289002_a_290331]
-
Flacăra”, „Contemporanul”, „Presa noastră”, „Lumea”, „Viața militară”, „Pentru Patrie”, „Tribuna României”, „România literară” ș.a. În 1985 depunea la edituri romanul Zece străzi și lucrarea Istoricul Societăților Scriitorilor Români, aceasta din urmă fiind tipărită abia în 1998. Multă vreme M. face jurnalism onest dar fără strălucire, scriind reportaje, documentare, corespondență, cronici economice și sociale etc. O bună informație și acuratețe relevă încercarea monografică I. G. Duca și îndeosebi documentarul România de azi. Alerte, cu o anume abilitate în prinderea unor chipuri și
MUNTEANU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288296_a_289625]
-
Considerații asupra domeniului științelor sociale 26 II. Considerații asupra metodei științelor sociale 36 III. Influențele asupra practicii științifice 43 Cursul 3. Considerații asupra științelor sociale: este posibilă o știință a societății umane? 47 I. Științele sociale sunt irelevante: critica din partea jurnalismului 50 II. Științele sociale sunt neinteresante: critica din partea istoriei 53 III. Științele sociale sunt superficiale: critica din partea antropologiei 58 IV. Științele sociale sunt mecanice: critica din partea umanismului 64 V. Concluzii 69 Cursul 4. Modelarea cauzală (I): reprezentările liniare bivariate 71
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în principal de elementele care apar în mod regulat în domeniul comportamentului uman - relațiile dintre ele, constantele, contrastele și tendințele generale. Nu există o știință socială a evenimentului singular. Descrierile lungi, liniare, de tip narativ, care sunt atât de familiare jurnalismului și, în mare măsură, istoriografiei, potconstitui subiecte tratate de către științele sociale, dar nu sunt ele însele acceptabile ca studii în științele sociale. Noi trăim legați inevitabil de un anume spațiu și timp, dar analiza noastră nu trebuie să fie restricționată
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de aplicație, dar esențiale pentru dezvoltarea studiului individual. Partea a doua a cursului discută perspectivele științifice care se aplică la studiul societății. Această secțiune identifică componentele cercetării riguroase și sistematice, și delimitează astfel domeniul științelor sociale de istoria contemporană sau jurnalism. Partea a treia discută etica specialistului în științe sociale, precum și acea atitudine față de lume care asigură o inițiativă critică științifică. Temele de discuție abordate în acest curs sunt preliminarii. Următoarele două cursuri vor furniza subiecte introductive mult mai provocatoare. Astfel
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
unor comentatori de evenimente sociale - nu se supune acestor standarde stricte. De ce să fim atât de dogmatici în ceea ce privește cercetarea socială? Răspunsul, pe scurt, este acela că scopul urmărit de noi e diferit de cel urmărit de istoria contemporană sau de jurnalism. Voi explica aceasta făcând o analogie cu fotbalul. Jurnalistul înregistrează evenimentele zilei, informându-ne cine a pierdut și cine a câștigat, cine a marcat golurile spectaculoase și cine a făcut greșeli prostești. Istoricul ne-ar putea relata despre evenimente similare
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
capacității lor de a acționa în mod intenționat, de a învăța, de a alege conștient; în consecință, comportamentul lor rezistă oricărui efort de tratament științific sistematic. Cu un oarecare grad de aproximare, voi denumi toate aceste critici drept obiecții din partea jurnalismului, istoriei, antropologiei și umanismului. Ele reprezintă cele patru abordări critice principale la adresa științelor sociale academice formale. Doresc să apăr proiectul științelor sociale ca activitate intelectuală legitimă, dar mă văd nevoit totodată să recunosc forța potențială a criticilor la adresa lor și
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
factorii datorită cărora științele sociale sunt diferite și de a sugera condițiile necesare pentru construirea unei investigații științifice legitime privind ființa umană și comunitățile sale. I. Științele sociale sunt irelevante: critica din partea jurnalismuluitc "I. Științele sociale sunt irelevante\: critica din partea jurnalismului" Prima obiecție este aceea că explicațiile guvernate de legi sunt irelevante pentru comportamentul uman. Versiunea cea mai puternică a acestei critici susține că afirmațiile nomologice sunt inutile și îndreptate greșit, și că tocmai de aceea nu are rost să existe
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
doar platitudini. Ar putea exista sute de astfel de „legi”, iar scepticul nu și-ar putea imagina că există cineva angajat de o universitate mare doar pentru ca să-și petreacă timpul formulându-le și testându-le. Eu numesc aceasta „obiecțiunea din partea jurnalismului”. Probabil că fac o mică nedreptate jurnaliștilor, dar acest fapt subliniază bine esența răspunsului meu. Fără afirmații guvernate de legi, fie ele simple și evidente, orice eveniment există într-o succesiune nesfârșită de apariții izolate, fără vreun tipar sau memorie
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
precizate corespunzător, premisele practice implicate. Discuția a fost mai mult teoretică până acum. Totuși, concluziile trase vor avea implicații concrete de îndată ce vom începe să ne concentrăm asupra design-ului proiectelor de cercetare reale din domeniu. Științele sociale sistematice nu sunt jurnalism, istorie sau antropologie culturală. Cerințele față de științele sociale sunt mult mai ridicate, tot așa cum este și potențialul lor de explicații complete și riguroase. Cursul 4tc "Cursul 4" Modelarea cauzală (I): reprezentările liniare bivariatetc "Modelarea cauzală (I)\: reprezentările liniare bivariate" Rezumat
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ipotezele cauzale ne-a îndepărtat de la metaforele vagi care sunt folosite atât de des în afara discursului științific la prezentarea unor presupuneri cauzale. Ne-am întâlnit cu cerințe care nu sunt prezente, de obicei, în raportările narative atât de obișnuite în jurnalism și istorie. Știința impune un mod de gândire diferit care pune accentul pe specificația logică și pe rigoare. Dar suntem încă doar în faza în care propunem lumii niște afirmații. Încă nu am vorbit de probe sau testare, nu am
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
mod empiric în funcție de datele care susțin afirmațiile ce decurg din ipoteze. Cercetătorul are obligația de a explica modelul adoptat și alegerile făcute în construcția modelului. Aceasta constituie o obligație fundamentală pentru științele sociale și nu se aplică la explicațiile din jurnalism sau celor oferite de către istoricii narativi. Cursul 6tc "Cursul 6" Modelarea alegerilor sociale (I): teoria jocurilor de două persoanetc "Modelarea alegerilor sociale (I)\: teoria jocurilor de două persoane" Rezumat. Acest curs servește drept introducere pentru modelarea alegerilor sociale, punând accentul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
astfel de răspuns atent, care țin cont de particularitățile modelului testat și de caracteristicile datelor folosite. V. Concluziitc "V. Concluzii" Limbajul formal al științelor sociale este foarte diferit față de cel al conversațiilor zilnice, față de cel utilizat în majoritatea comentariilor, în jurnalism și chiar în domeniul istoriei. Științele sociale iau foarte serios în discuție afirmațiile cauzale și stabilesc convenții riguroase pentru ca acestea să poată fi susținute cu convingere. O astfel de afirmație este formulată cu ajutorul variabilelor și este prezentată în cadrul unui model
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
putem susține cu convingere și în funcție de gradul de variație pe care îl putem explica în raport cu apariția aleatorie. Generalizarea nu elimină importanța particularului, dar ne ajută să amplasăm particularul în context. Insistența asupra rigorii analitice detașează științele sociale de istorie sau jurnalism și dă totodată acestei discipline puterea sa explicativă. O altă premisă privește logica tuturor științelor și se desfășoară în două etape. Mai întâi propunem lumii anumite afirmații și apoi aplicăm convențiile, pentru a permite lumii să răspundă dacă afirmațiile noastre
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Pagini literare”, 2002, 12; Teodor Vârgolici, Publicistica politică a lui B.P. Hasdeu, ALA, 2002, 601; Teodor Vârgolici, „B.P. Hasdeu sau Setea de absolut”, ALA, 2002, 604; Teodor Vârgolici, Scrierile din exil ale lui Pamfil Șeicaru, ALA, 2003, 652; Dan Mănucă, Jurnalismul politic al lui B.P. Hasdeu, CL, 2003, 5. T.V.
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
P., era un mijloc de acțiune în planul mai general al confruntărilor politico-naționale. Gazeta își propune să ofere cititorului posibilitatea unor lecturi literare și de cultură, precum și a unor articole politice de bună calitate, pentru a-l scoate de sub influența jurnalismului străin, mai ales a celui de limbă germană. De aceea, este evidentă preocuparea pentru un conținut variat și pentru un stil publicistic îngrijit și accesibil. Totodată se acordă o deosebită atenție problemelor referitoare la limba literară, redactării într-o bună
PATRIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288715_a_290044]
-
Cătina, V. Grigorescu-Elvir, Ilie Ighel-Deleanu, D. Nicolescu, B. Theodorescu, autori de proza sumbră, plictisitoare, precum Gr. Mărunțeanu, G. Lungu și Toma Florescu, în timp ce Ion Cătina e prezent cu dramă Amalafrida. Se mai publică articole despre obiceiurile de Anul Nou, despre jurnalism etc., un portret al lui H. Taine, scris cu pătrundere și o bună cunoaștere a operei criticului francez, traduceri din versurile lui Jean Richepin și Catulle Mendès. Lui Al. Macedonski i se retipărește poezia Precum..., apărută mai întâi în „Literatorul
MIRCESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288171_a_289500]
-
Autorul demonstrează structura de pseudofarsă a comediilor, bazată numai aparent pe imbroglio, încurcătura fiind doar pretext, ingeniozitatea construcției situațiilor dramatice jucând de fapt un rol secundar. Forța viziunii comice rezidă nu în acțiune, ci în limbajul mimetic al personajelor, în „jurnalismul locvace” care acaparează existența cotidiană, substituindu-se realității. Modernitatea lui Caragiale o întrevede criticul în spectacolul tragicomic al individului amăgit de lumea aparențelor publice și care și-a pierdut viața interioară. Structura dramatică a comediilor favorizează comicul ambiguu, farsa fiind
MINDRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288153_a_289482]
-
2003; Povestea presei evreiești din România, Bat Yam, 2003. Traduceri: Jacob Grimm, Wilhelm Grimm, Povestiri cu pitici și cu uriași, București, 1938; Charles Dickens, O noapte de Crăciun, București, f.a.; Jules Lemaitre, Fecioarele martire, București, f.a. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, Jurnalism și literatură, RL, 1974, 46; Alexandra Indrieș, „Trimis special”, O, 1974, 52; Victor Bârlădeanu, Itinerarul pasionat prin timp al unui trimis special, „Presa noastră”, 1975, 3; Constantin Călin, Jurnal de lectură, ATN, 1979, 4; Dana Dumitriu, Un roman demonstrativ, RL
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
al clericalizării vieții bisericești Teodor Baconsky a vorbit în altă parte1, fără prea multe consecințe. Numărul mare de locuri pentru secția pastorală a Facultăților de Teologie a rămas neschimbat, deși mulți tineri au exprimat interes pentru zona științelor comunicării, a jurnalismului și a altor specializări complementare. Selecția laicatului de calitate în forurile de decizie ale Bisericii Ortodoxe Române s-a făcut neconvingător, dacă este să ne gândim la prezența unor figuri compromise public - precum Constantin Bălăceanu-Stolnici (n. 1923) - în sânul Adunării
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
emancipat cuvântul tipărit, aruncându-l din strânsoarea „logocrației populare” în frenezia fără perdea a „democrației originale”. În noua ordine discursivă, diferențele dintre adevăr, minciună, speculație, ficțiune, fantasmă și calomnie erau (și uneori par să fi rămas) irelevante și, oricum, insesizabile. Jurnalismul românesc postcomunist, născut la „locul de muncă” - Casa Presei Libere, fostă Casă a Scânteii, este locul simbolic al acestei generații spontanee - și rezistent vreme de cel puțin un lustru la profesionalizarea precedată de formare riguroasă, a mobilizat mii și mii
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
scenarist meticulos și sec, fără tropi, fără labirinturi, fără camuflaje. Cartea sa este aproape un roman documentar: un roman neorealist și gotic (paradoxal!) în același timp. Singurul său tabiet (asumat, de altfel) este exactitatea, limpezimea, cronologia. Fostul meu student de la Jurnalism, ajuns astăzi cercetător la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România, este impetuos și impecabil ca un samurai. Un justițiar-geometru, care își refuză emoționalitatea, pentru că un scrib al ororii nu își poate îngădui așa ceva. Percutanța cărții sale de aici
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
pregătirea lor. La scurt timp după aceea, am primt de la câțiva studenți mesaje interesante, exprimate În stilul specific vârstei și „limbajului” folosit În e-mailuri: „Cartea e super, am invatat si pt examen, dar si lucruri de viata!” (Raluca Dargau, Jurnalism, anul I), „Vreau sa va felicit pentru cartea pe care tocmai ati scris-o! Nu am citit-o inca pe toata, dar pot sa spun ca este foarte interesanta, usor de parcurs, usor de citit” (Andreea Boiciu, Jurnalism, anul I
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Raluca Dargau, Jurnalism, anul I), „Vreau sa va felicit pentru cartea pe care tocmai ati scris-o! Nu am citit-o inca pe toata, dar pot sa spun ca este foarte interesanta, usor de parcurs, usor de citit” (Andreea Boiciu, Jurnalism, anul I). Ecouri asemnătoare mi-au trimis și unii colegi din țară, autori ai unor valoroase cărți cu același profil: Ionel Funeriu, Septimiu Chelcea, Mihaela Șt. Rădulescu. „Voi recomanda cartea studenților și doctoranzilor mei. Felicitări!”, Îmi scria profesorul Septimiu Chelcea
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
materiale de altfel greu accesibile, cum ar fi studiul Cum se face un index sau lucrarea clasică Plagiat și originalitate, de Alexander Linden. Domnul Richard Müller-Schmitt, de la Editura Reclam din Stuttgart, doamna conf. univ. dr. Mirela Lazăr, de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București și domnișoara Laura Petrehuș, o fostă studentă, mi-au pus la dispoziție diverse studii și materiale de profil. Tuturor le exprim recunoștința mea. Mulțumesc Editurii Polirom pentru interesul manifestat față de această lucrare, precum și
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]