KorAP: Find »[drukola/base=jurnalistic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...61 62 63 ...124 >

3,080 matches

Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651

morală de a informa și comenta obiectiv spațiul public în schimbul forței de a schimba miniștri, de a realiza afaceri, de a vinde cu orice preț. 7 I. RADIOGRAFIA DISCURSIVITĂȚII Noțiunea de discurs este esențială pentru relevarea întinderii și trăsăturilor discursului jurnalistic, întrucât fixarea unui sens determină schimbări ale câmpului cercetării. Capitolul analizează paradigme ale discursivității, în încercarea de a decela un înțeles al conceptului de discurs prin identificarea caracteristicilor acestuia la diferite niveluri de analiză. I.1. Conceptul de discurs Conceptul

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
întindere. Acesta cuprinde două dimensiuni: condițiile de producere și universul. Prima desemnează totalitatea factorilor care determină specificul producerii unui tip de discurs și cuprinde cerințele de ordin comunicațional (scena de producere și suportul material) și de ordin statutar (actorii discursului jurnalistic și contractul de comunicare specific). Cea de a doua trimite la ansamblul de discursuri care interacționează într-o conjunctură dată. Spre exemplu, interpretarea textului unei slujbe religioase necesită, după înțelegerea lingvistică a fiecărui cuvânt, decriptarea emitentului (preotul), destinatarului (credincioșii) și

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
care să multiplice necontrolat itemii de analiză. Așadar, analiza componentelor discursului se va realiza prin precizarea caracteristicilor textului, a condițiilor de producere și a universului de discurs. Această tripartiție se constituie pentru a putea releva plenar, în capitolele viitoare, discursul jurnalistic și funcționarea acestuia. I.2 Textul discursului Termenul text se delimitează prin raportare la context. Dacă acest din urmă concept vizează universul discursului și condițiile de producere ale acestuia (componente care, de cele mai multe ori, sunt determinantele invizibile ale situației), textul

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
textelor: "suprastructurile sunt forme convenționale care caracterizează un gen de discurs. Ele ordonează secvențele frazei și le atribuie funcții specifice"25. Fiind o schemă textuală, suprastructura privește doar organizarea de suprafață a textului, compoziția sa. Spre exemplu, în cazul discursului jurnalistic, regăsim: așezarea în pagină, așezarea pozelor, ordonarea imaginilor. Acestea oferă grile care facilitează atât producerea, cât și înțelegerea textelor. Conceptul de coerență, folosit la acest nivel, trimite la necesitatea ca un discurs să fie non-contradictoriu. Așadar, textul este partea materială

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
mărci specifice coeziunea semantică și argumentarea; pe direcția formei, având ca mărci specifice coerența formală, însemnele retorice și suprastructura. Această diviziune este una esențială și va fi continuată, până la sfârșitul lucrării, cu o analiză pe aceleași niveluri a caracteristicilor textului jurnalistic și a manipulărilor prin intermediul acestuia. I.3. Condițiile de producere a discursului Termenul de condiții de producere desemnează ansamblul factorilor care determină specificul unei situații discursive. Delimitarea acestor factori a fost realizată, în analiza discursului 26, pe baza noțiunii de

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
are un scop al său și se instanțiază prin genuri discursive. Practica discursivă necesită existența, la nivelul actorilor, a unei memorii interne și, după caz, a unei memorii externe a interacțiunilor discursive. În genere, când vorbim de discurs politic, discurs jurnalistic sau discurs publicitar, înțelegem că acestea sunt tipuri de discurs, care funcționează în cadrul unui univers de discurs particular. Specificitatea unui tip de discurs constă în domeniul căruia i se aplică (domeniul politic, domeniul jurnalistic, domeniul publicitar) și în scopul său

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
când vorbim de discurs politic, discurs jurnalistic sau discurs publicitar, înțelegem că acestea sunt tipuri de discurs, care funcționează în cadrul unui univers de discurs particular. Specificitatea unui tip de discurs constă în domeniul căruia i se aplică (domeniul politic, domeniul jurnalistic, domeniul publicitar) și în scopul său general (pentru discursul politic, scopul este legitimarea unor idei, a unor grupări, a unor personaje sau/și a unor acțiuni politice; pentru discursul jurnalistic, scopul este informarea și comentarea spațiului public; pentru discursul publicitar

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
constă în domeniul căruia i se aplică (domeniul politic, domeniul jurnalistic, domeniul publicitar) și în scopul său general (pentru discursul politic, scopul este legitimarea unor idei, a unor grupări, a unor personaje sau/și a unor acțiuni politice; pentru discursul jurnalistic, scopul este informarea și comentarea spațiului public; pentru discursul publicitar, scopul este popularizarea unor produse în vederea frecventării sau achiziționării). Tipul de discurs este instanțiat în genuri de discurs prin condiții de producere, presupunând determinarea cerințelor de ordin comunicațional, care se

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
cerințelor de ordin comunicațional, care se referă la scenă și la suportul discursului, și a cerințelor de ordin statutar, legate de statutul și rolul actorilor implicați și de contractul de comunicare dintre aceștia. Identificăm de exemplu, pentru tipul de discurs jurnalistic, genul talk-show, având condiții specifice de producere. În sfârșit, orice discurs își manifestă specificitatea și la nivelul textului, prin caracteristici proprii, determinate pe două direcții: formă și conținut. În aceste condiții, relațiile dintre conceptele introduse sunt reprezentate în schema de

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
dialogul, iar, pe de altă parte, gestica, limbajul non-verbal, imaginile și orice altă producție simbolică a unui context discursiv. Analiza componentelor discursului s-a realizat prin precizarea caracteristicilor acestuia în cadrul unei tripartiții menite să releve plenar, în capitolele viitoare, discursul jurnalistic și funcționarea acestuia: text, condiții de producere și univers de discurs. Textul este partea materială, vizibilă, a unui discurs, care cuprinde semne, coduri de producere și interpretare, fapt care se traduce în două tipuri de organizare a textului: pe direcția

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
contractul de comunicare dintre aceștia. În sfârșit, universul de discurs este constituit din totalitatea tipurilor de discurs care coexistă și care afectează producerea și interpretarea discursurilor. Raporturile dintre principalii termeni implicați sunt reprezentate în schema următoare: Harta cercetării II. DISCURSUL JURNALISTIC Acest capitol își propune să fixeze sensul și caracteristicile discursului jurnalistic, plecând de la metodologia de analiză delimitată în capitolul anterior. Vom trece în revistă perspectivele asupra conceptului de discurs jurnalistic, pornind de la tripartiția componentelor discursului: text, condiții de producere și

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
constituit din totalitatea tipurilor de discurs care coexistă și care afectează producerea și interpretarea discursurilor. Raporturile dintre principalii termeni implicați sunt reprezentate în schema următoare: Harta cercetării II. DISCURSUL JURNALISTIC Acest capitol își propune să fixeze sensul și caracteristicile discursului jurnalistic, plecând de la metodologia de analiză delimitată în capitolul anterior. Vom trece în revistă perspectivele asupra conceptului de discurs jurnalistic, pornind de la tripartiția componentelor discursului: text, condiții de producere și univers de discurs. II.1. Diversitatea perspectivelor Conceptul de discurs jurnalistic

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
implicați sunt reprezentate în schema următoare: Harta cercetării II. DISCURSUL JURNALISTIC Acest capitol își propune să fixeze sensul și caracteristicile discursului jurnalistic, plecând de la metodologia de analiză delimitată în capitolul anterior. Vom trece în revistă perspectivele asupra conceptului de discurs jurnalistic, pornind de la tripartiția componentelor discursului: text, condiții de producere și univers de discurs. II.1. Diversitatea perspectivelor Conceptul de discurs jurnalistic este utilizat frecvent în literatura de specialitate, în special în trei ipostaze: câmp discursiv, sumă a unor genuri determinate

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
jurnalistic, plecând de la metodologia de analiză delimitată în capitolul anterior. Vom trece în revistă perspectivele asupra conceptului de discurs jurnalistic, pornind de la tripartiția componentelor discursului: text, condiții de producere și univers de discurs. II.1. Diversitatea perspectivelor Conceptul de discurs jurnalistic este utilizat frecvent în literatura de specialitate, în special în trei ipostaze: câmp discursiv, sumă a unor genuri determinate și ansamblu text-context specific. În calitate de câmp discursiv, discursul jurnalistic trimite la ansamblul producțiilor oferite publicului de către instituțiile presei scrise, radioului, televiziunii

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
producere și univers de discurs. II.1. Diversitatea perspectivelor Conceptul de discurs jurnalistic este utilizat frecvent în literatura de specialitate, în special în trei ipostaze: câmp discursiv, sumă a unor genuri determinate și ansamblu text-context specific. În calitate de câmp discursiv, discursul jurnalistic trimite la ansamblul producțiilor oferite publicului de către instituțiile presei scrise, radioului, televiziunii și internetului. Sensul este unul larg, iar discursul jurnalistic desemnează tot ceea ce s-a publicat despre actualitatea imediată sau recentă în mass-media. Pentru Bourdieu, noțiunea de câmp are

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
special în trei ipostaze: câmp discursiv, sumă a unor genuri determinate și ansamblu text-context specific. În calitate de câmp discursiv, discursul jurnalistic trimite la ansamblul producțiilor oferite publicului de către instituțiile presei scrise, radioului, televiziunii și internetului. Sensul este unul larg, iar discursul jurnalistic desemnează tot ceea ce s-a publicat despre actualitatea imediată sau recentă în mass-media. Pentru Bourdieu, noțiunea de câmp are sensul de rețea de relații obiective între poziții sociale 38, iar cea de câmp jurnalistic trimite la "un domeniu relativ autonom

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
Sensul este unul larg, iar discursul jurnalistic desemnează tot ceea ce s-a publicat despre actualitatea imediată sau recentă în mass-media. Pentru Bourdieu, noțiunea de câmp are sensul de rețea de relații obiective între poziții sociale 38, iar cea de câmp jurnalistic trimite la "un domeniu relativ autonom, la un spațiu de joc unde oamenii acționează după reguli și interese specifice, dintre care cele mai importante sunt luptele de prioritate asupra obținerii și publicării informației"39. Din ansamblul discursului jurnalistic, Bourdieu analizează

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
de câmp jurnalistic trimite la "un domeniu relativ autonom, la un spațiu de joc unde oamenii acționează după reguli și interese specifice, dintre care cele mai importante sunt luptele de prioritate asupra obținerii și publicării informației"39. Din ansamblul discursului jurnalistic, Bourdieu analizează în special domeniul televizual, văzut ca deținând "un fel de monopol asupra gândirii/judecății unei părți foarte importante a populației. Acest monopol asupra informației este o problemă reală, deoarece televiziunea tinde, astfel, să impună propriile sisteme de percepție

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
Acest monopol asupra informației este o problemă reală, deoarece televiziunea tinde, astfel, să impună propriile sisteme de percepție, analiză, judecată, clasare și de ordonare a realității pentru o parte importantă a populației"40. În aceeași calitate de câmp discursiv, discursul jurnalistic este văzut de Benson ca "un mediator care explorează alte câmpuri, în special cele din zona relațiilor de putere, cu predilecție cel politic"41. Discursul jurnalistic poate fi analizat după metode sociologice, arată Benson în studiul său asupra diferențelor dintre

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
pentru o parte importantă a populației"40. În aceeași calitate de câmp discursiv, discursul jurnalistic este văzut de Benson ca "un mediator care explorează alte câmpuri, în special cele din zona relațiilor de putere, cu predilecție cel politic"41. Discursul jurnalistic poate fi analizat după metode sociologice, arată Benson în studiul său asupra diferențelor dintre jurnalismul american și cel francez 42, realizat pe patru niveluri de măsurare empirică: organizarea economică a domeniului, relația cu statul și sistemul politic, formarea istorică a

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
fi analizat după metode sociologice, arată Benson în studiul său asupra diferențelor dintre jurnalismul american și cel francez 42, realizat pe patru niveluri de măsurare empirică: organizarea economică a domeniului, relația cu statul și sistemul politic, formarea istorică a domeniului jurnalistic și evoluția demografică a jurnaliștilor. Studiile de acest gen sunt utile dacă vrem să înțelegem cum influențează structura societății, organizarea și evoluția câmpului jurnalistic. Definirea discursului jurnalistic este, însă, una extensională, legată de producerea prin intermediul mass-media. O astfel de delimitare

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
măsurare empirică: organizarea economică a domeniului, relația cu statul și sistemul politic, formarea istorică a domeniului jurnalistic și evoluția demografică a jurnaliștilor. Studiile de acest gen sunt utile dacă vrem să înțelegem cum influențează structura societății, organizarea și evoluția câmpului jurnalistic. Definirea discursului jurnalistic este, însă, una extensională, legată de producerea prin intermediul mass-media. O astfel de delimitare este una vagă, întrucât pe canalele media se află și alte forme discursive, precum discursul publicitar sau discursul politic. În alte analize, discursul jurnalistic

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
economică a domeniului, relația cu statul și sistemul politic, formarea istorică a domeniului jurnalistic și evoluția demografică a jurnaliștilor. Studiile de acest gen sunt utile dacă vrem să înțelegem cum influențează structura societății, organizarea și evoluția câmpului jurnalistic. Definirea discursului jurnalistic este, însă, una extensională, legată de producerea prin intermediul mass-media. O astfel de delimitare este una vagă, întrucât pe canalele media se află și alte forme discursive, precum discursul publicitar sau discursul politic. În alte analize, discursul jurnalistic este tratat ca

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
jurnalistic. Definirea discursului jurnalistic este, însă, una extensională, legată de producerea prin intermediul mass-media. O astfel de delimitare este una vagă, întrucât pe canalele media se află și alte forme discursive, precum discursul publicitar sau discursul politic. În alte analize, discursul jurnalistic este tratat ca o sumă a unor genuri determinate. În această accepțiune, se pornește de la constatarea că orice tip de discurs se actualizează printr-un gen, iar discursul jurnalistic este indicat, oarecum ostensiv, printr-un corp vast, dar totuși limitat

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
discursive, precum discursul publicitar sau discursul politic. În alte analize, discursul jurnalistic este tratat ca o sumă a unor genuri determinate. În această accepțiune, se pornește de la constatarea că orice tip de discurs se actualizează printr-un gen, iar discursul jurnalistic este indicat, oarecum ostensiv, printr-un corp vast, dar totuși limitat și variabil, de genuri specifice, precum: interviu, reportaj, dezbatere 43. Fiecare gen are specificul său, fapt ce conferă varietate discursului jurnalistic. Astfel, "reportajul prezintă viața; portretul profunzimea umană; interviul

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]