3,846 matches
-
trebui să le adopte. În speță, francezii susțin întărirea cooperării cu social-democrații și forțele vii, în timp ce italienii sînt mai degrabă pentru construirea unei structuri care să-i primească și pe creștin-democrați, liberali și verzi, pentru a răspunde provocării aduse de lărgirea grupului politic PPE-DE și a Partidului Popular European. Între timp, federația social-democrată s-a deschis și mai mult la nivel european. Desigur, nu este nici o schimbare în privința IS, a grupului politic socialist din PE, a membrilor social-democrați ai Comisiei Europene
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
răspuns concret scrisorii lui Amato și D'Alema, susținînd întărirea cooperării cu social-democrații europeni și alte forțe politice ne-partinice. În plan explicativ, ne-am axat în principal pe deschiderile succesive ale europartidului social-democrat. Reiese din analiza noastră că această lărgire depinde de mai mulți factori. Doi dintre factorii pe care i-am subliniat în cadrul de analiză se văd confirmați de date. Factorul european a jucat un rol substanțial. Pe de o parte, i-a împins pe social-democrați să intre în
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
asigure aderarea la IS. Cercetările viitoare axate pe tema membrilor ar trebui să se concentreze în profunzime asupra rolului IS. 5 De la contact la cooperare 5.1. Introducere Am examinat pînă acum componența de actori partinici a europartidului social-democrat, precum și lărgirile succesive pe planurile național și supranațional. Analiza structurii partidului european capătă sens în raport cu problema centrală a suveranității actorilor în cadrul său. Trebuie examinate interacțiunile între social-democrați pentru a determina dacă, în ciuda suveranității de care se bucură membrii, structura partidului european social-democrat
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
faptul că PSCE sînt pentru menținerea aderării statelor membre respective la CEE417. În a treia perioadă, se observă intrarea europesimiștilor în 1973 (Labour Party, SD-D) și 1981 (PASOK). Reapar diviziunile între susținătorii și opozanții integrării europene. Aceste valuri succesive de lărgire a UPSCE ridică problema unității ideologice a federației 418. În această privință, Gerassimos Moschonas sintetizează trăsăturile semnificative: "confruntați cu sosirea noilor membri, mai mult eurosceptici (britanici, danezi, irlandezi), devierea spre stînga a altora (francezii) și replierea națională aproape a tuturor
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
și a le promova în arena europeană (partea a II-a). În această privință, problema transferului de competențe de la național spre supranațional, poziționarea pe axa stînga-dreapta și, în mai mică măsură, sensibilitățile de tip regional și comunitar capătă importanță. Noua lărgire a PSE cu partide din statele proaspăt aderente (1986, 1995 și 2004) sau candidate nu schimbă datele. Desigur, anumite partide membre s-ar putea exprima împotriva aderării statelor lor la UE. Ne gîndim în special la Partidul Socialist Maltez. Oricum
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
clasic 501, apărut în urma scăderii rentabilității capitalului. Pentru soluționarea acestei probleme, liberalii recomandă urmarea formulei rentabilitate-investiție-locuri de muncă 502. Totuși această politică se poate lovi de politici cu efect distructiv asupra locurilor de muncă 503. Prin urmare, paradigma liberală sugerează lărgirea pieței naționale la scară mondială 504. Școala keynesiană a contribuit, de asemenea, la dezbatere, venind cu propria interpretare a problemei șomajului 505. Keynesienii consideră că șomajul rezultă mai degrabă din scăderea cererii globale. Ca urmare, răspunsul keynesian se poate rezuma
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
UPSCE (1974-1992) constituie o veritabilă fază de dezvoltare. Ca să ne convingem, trebuie să o raportăm la perioada PSCE. Să ne amintim că, la nivelul membrilor, UPSCE s-a lărgit cu membrii britanici, irlandez, grec și iberic. După căderea Zidului Berlinului, lărgirea Uniunii continuă cu Suedia, Finlanda, Austria. Întreține deja relații cu partidele politice din țările central și est-europene. Cît despre structură, ni se pare foarte clar că, o dată cu Uniunea, federația social-democrată trece de la faza de contact la faza de cooperare ca să
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
fie a unor oameni de încredere ai partidului, drept conducători ai cooperativei. Politizarea unei cooperative poate să se manifeste încă de la formarea acesteia, sau poate interveni într-un anumit moment al vieții ei din diferite motive, dintre care amintim: necesitatea lărgirii bazei sociale, necesitatea de a stabili legături cu alte cooperative afiliate la un partid politic, schimbarea consiliului de administrație sau a președintelui etc. În mod obișnuit cooperativele de o aceeași culoare sunt afiliate la o asociație națională care le reprezintă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
MAC) sunt alianțe strategice între cooperative de marketing similare federațiilor de cooperative care se unesc prin încheierea unui acord comun. Ele au rolul de agenții de marketing pentru membrii lor și urmăresc realizarea unei economii de scală în marketing sau lărgirea gamei de produse (produse complementare). Agenția va avea dreptul de a vinde în exclusivitate produsele membrilor pe anumite piețe sau pe toate piețele (distribuitor autorizat). Aceste agenții vând și alte produse ale membrilor în scopul lărgirii gamei de produse. * Export
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
scală în marketing sau lărgirea gamei de produse (produse complementare). Agenția va avea dreptul de a vinde în exclusivitate produsele membrilor pe anumite piețe sau pe toate piețele (distribuitor autorizat). Aceste agenții vând și alte produse ale membrilor în scopul lărgirii gamei de produse. * Export Trading Companiei (ETCs) este o agenție de tipul celei prezentate anterior înființată cu scopul de a exporta produsele agricole. Membrii ETC pot fi: cooperative, companii private, asociații de mărfuri (commodity association) etc. Cooperativele au folosit ETC
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cooperative create sub IPSA. Cooperativele înregistrate ca și companii limitate de păți sociale pot solicita contribuții de la investitori nemembri care nu au drepturi de vot. Cooperativele înregistrate ca și companii comerciale nu au restricții pentru investitorii neutilizatori. Se înregistrază o lărgire a practicii pentru "disinterested distribution" (alocarea rezervelor reziduale și a activelor societăților activități similare). Totuși, condițiile unei asemenea alocări este prevăzută prin reglementările asociației și poate fi permisă distribuția către membri, de exemplu, repartizarea pe baza părților sociale deținute. Nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Se impune tot mai mult, în plan politic, înlăturarea folosirii de forță și soluționarea pe cale pașnică a diferendelor dintre state. - Găsirea unor forme de control a puterii economice a marilor firme multinaționale, de limitare a monopolului acestora pe piața mondială. - Lărgirea cooperării internaționale (aceasta nu mai e de conceput în condiții de inegalitate și de dependență). - Armonizarea intereselor naționale ale statelor, în procesul de colaborare internațională. Numai prin armonizarea intereselor naționale se pot dezvolta relații stabile între națiuni și popoare. Nu
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
au fost înlocuite, puterea militară a fost înlocuită cu cea economică. Există, la nivelul anilor ’90, o serie de contraste puternice: progres tehnicoștiințific/mizerie, discrepanțe între țările slab dezvoltate și cele bogate, creșteri ale producției agricole - sărăcie în alte zone, lărgirea cooperării internaționale etc. Sferele de influență, existente mai ales după cel de-al doilea război mondial, pot fi considerate o ipostază a politicii puterii, lupta pentru putere fiind o trăsătură dominantă a epocii imperialiste. Sfera de influență presupune exercitarea unui
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
țările membre, enunța hotărârea U.E.O. de a participa la acțiunile desfășurate sub egida O.S.C.E. pentru prevenirea conflictelor, gestionarea crizelor și menținerea păcii. Se preconiza dezvoltarea unor structuri militare de conducere și execuție la dispoziția Consiliului U.E.O. În vederea lărgirii dialogului cu țările din Europa Centrala și de Est participanții la reuniunea de la Bonn au hotărât să creeze un forum de consultare între Consiliul U.E.O. și reprezentanții acestor țări. Prima reuniune a forumului a avut loc la Londra, la
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
ele având o graniță de 1200 km cu Rusia. Zece state din Europa Centrală și baltice au relevat, cât se poate de clar, că apartenența la U.E. constituie o prioritate majoră. S-a conturat următoarea problemă: care ar fi implicațiile lărgirii U.E. pentru P.E.S.C.? Și, de aceea, de ce este nevoie de P.E.S.C.? Răspunsul are patru aspecte. Mai întâi, că Europa va fi ascultată în chestiuni internaționale numai dacă vorbește cu o singură voce. Altminteri, nu va fi auzită deloc și acest
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
externe care au deținut Președinția Uniunii păreau să facă greu distincția între reprezentarea unei poziții naționale și reprezentarea unei poziții a U.E. În multe capitale din afara Europei, prezența U.E. s-a remarcat prin absența ei. Ținându-se seama de posibilitatea lărgirii substanțiale a U.E., de un ambient internațional tot mai instabil și de încurajările din partea S.U.A. pentru realizarea unei P.E.S.C. eficace, apărea imperativă întărirea eficacității P.E.S.C. Deși problema lipsei de voință politică nu poate fi abordată prin ameliorări procedurale, asemenea îmbunătățiri
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Este îndoielnic însă că actualul sistem de rotație semestrială poate fi menținut într-o Uniune lărgită. Statelor mici le este tot mai greu să asigure Președinția. Chiar și cu ajutări la rotația „Troicii” (comunitare) nu se poate eluda faptul că lărgirile viitoare se vor referi în principal la state mici. Soluția cea mai convenabilă nu părea a fi un directorat și nici un nou organism care să supravegheze P.E.S.C., ci mai degrabă întărirea instituțiilor Comunității. În ceea ce privește rolul Comisiei, aceasta este pe deplin
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
sarcini în cadrul P.E.S.C. Comisia este o instituție care oferă continuitate în timp ce se schimbă președințiile și troicile. În general, forma de reprezentare Președinție-Comisie este mai coerentă decât formula oarecum greoaie a troicii. Există argumente puternice ca pe termen lung, sub impactul lărgirii, Comisia Europeană să fie cea care, cu un mandat din partea Consiliului, să acopere întregul spectru al politicii externe. Tratatul de la Maastricht prevede posibilitatea unei politici comune de apărare, care, în timp, ar putea duce la o apărare comună. Dar, s-
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
legate de politica externă: - Care sunt interesele noastre comune esențiale? - Suntem dispuși să acționăm împreună pentru a apăra aceste interese? - În caz afirmativ, cu ce resurse? Aceste întrebări rămân valabile și astăzi și vor deveni și mai relevante în lumina lărgirii în viitor a Uniunii. Nimeni nu se îndoiește că dezvoltarea unei P.E.S.C. credibile și eficace va lua timp și va necesita familiarizare, practică și încredere. Timpul nu acționează în favoarea Uniunii, deoarece necesitatea unei P.E.S.C. eficace, recunoscută de opinia publică din
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
progrese vizibile. Se pun următoarele întrebări: - dacă și în ce mod ar trebui U.E. să organizeze cooperarea membrilor săi în probleme de apărare; - dacă cele două organizații ar trebui să se dubleze ori să fie complementare în politica de extindere. Lărgirea U.E., spre deosebire de cea a N.A.T.O., ține de niște factori obiectivi, nefiind strict o decizie politică. Problema care s-a discutat multă vreme în cadrul U.E. era, cu precădere, cea privind crearea unei identități europene de apărare (legată stringent de extinderea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
40 de ani. Comunitatea Europeană (C.E.), s-a dovedit a fi și un excelent instrument pentru prevenirea izbucnirii sau escaladării conflictelor dintre statele membre. Această dimensiune de gestionare a conflictelor interne poate deveni și mai importantă în viitor, pe măsură ce preconizata lărgire a C.E. ar conduce la internaționalizarea unor conflicte, actualmente externe. Gestionarea conflictelor externe nu a reprezentat, ca atare, unul dintre obiectivele C.E. Astfel, când a fost creată C.E., statele sale membre nu i-au conferit o structură instituțională sau instrumentele
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
unui grad de dezvoltare economică apropiat de cel al țărilor membre ale U.E. În același timp, pentru a fi întrunite toate premisele admiterii de noi membri, este necesar ca U.E. să se găsească într-o situație care să-i permită lărgirea sferei sale geografice fără ca aceasta să impieteze asupra procesului de adâncire a integrării dintre membrii săi existenți. Este important de menționat, în acest context, că adâncirea procesului de integrare în cadrul U.E. pune, în mod necesar, condiții tot mai exigente pentru
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
consultări cu țările asociate asupra programelor acestora de punere în aplicare a recomandărilor cuprinse în Carta Albă. De altfel, la Consiliul European de la Essen s-a precizat și necesitatea unei analize aprofundate care să fie efectuată de către Comisie cu privire la impactul lărgirii Uniunii. La Conferința Interguvernamentală (C.I.G.) din 1996 s-a apreciat că se vor crea condițiile instituționale care să permită asigurarea unei bune funcționări a Uniunii. În ciuda faptului că funcționarea Uniunii (Comunității) pe tot acest parcurs a făcut față cu succes
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
din două motive: a) comisia lucrează ca un corp consensual, care ia deciziile, în mod normal, prin consens în urma discuțiilor. Deciziile prin vot majoritar sunt cu totul excepționale. Deja atunci, în anii ’90, acest stil de lucru friza limita fezabilității. Lărgirea pe viitor a acestui corp fie îi va paraliza, fie îi va distruge consensualitatea care este vitală pentru funcționarea sa (ce e drept, absolut unică); b) fiecare comisar are în subordine un grup de 24 de directori generali care formează
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
piața unică europeană, integrată și în permanentă creștere, va depinde mai degrabă de politicile țărilor lor de a promova competiția internă în domeniul calității muncii, a capitalului, a randamentului și producției pieței, decât de transferul de fonduri de la Bruxelles. Anterioarele lărgiri ale Uniunii au demonstrat că simpla calitate de membru nu asigură o creștere rapidă a veniturilor și standardului de viață; chiar cu transferuri financiare însemnate dinspre țările bogate spre cele mai sărace, diferențierea în ceea ce privește venitul național în cadrul U.E. persistă în
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]