1,874 matches
-
Găină, director și fondator al Muzeului Memorial "Alexei Mateevici", filiala Zaim. Articolul 13 Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofițer, categoria B "Muzică", domnului Nicolae Botgros, director artistic și prim-dirijor al Orchestrei Naționale de Muzică Populară "Lăutarii". Articolul 14 Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, categoria F "Promovarea culturii": - domnului Petru Bogatu, jurnalist, eseist, scriitor; - domnului Sandu Grecu, director al Teatrului "Satiricus Ion Luca Caragiale" din Chișinău, fost ministru al culturii și cultelor. Articolul
DECRET nr. 307 din 26 martie 2014 privind conferirea unor decoraţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260223_a_261552]
-
unui repertoriu specific; ... d) atragerea unor muzicieni care să constituie un atelier de creație muzicală specifică; ... e) facilitarea manifestării artei teatrale și cinematografice cu tematică romă sau în limba români, în instituțiile de cultură locale; ... f) valorificarea contribuțiilor muzicale ale lăutarilor și muzicanților romi, organizarea de festivaluri anuale, la nivel local; ... 2. proiecte de promovare a interculturalității și a culturii romilor în spațiul public. F. Infrastructură și servicii sociale Obiectiv specific: Dezvoltarea de către instituțiile publice a unor măsuri care să răspundă
STRATEGIE din 14 ianuarie 2015 (*actualizată*) Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
Stănescu", coloana 3 va avea următorul cuprins: "Lungime - 434 ml de la școală (DJ 711D) până la canal desecare Drum balastat", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "6.510 lei"; - la poziția nr. 105, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Str. Lăutarilor", coloana 3 va avea următorul cuprins: "Lungime - 173 ml de la Str. Pieții până la str. Fănică Stănescu - Drum balastat", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "2.595 lei". 19. Anexa nr. 63 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei
HOTĂRÂRE nr. 49 din 29 ianuarie 2014 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259639_a_260968]
-
adânci - sărăcie imensă - și simțeai că până să facem noi artă și alte activități, e nevoie, în primul rând, de asistență socială. Andrei Sever Bârzan: În timpul turneului la I.L.Caragiale, mi-a venit ideea să facem un proiect împreună cu niște lăutari pe care i-am cunoscut la un moment dat și cu grupuri de copii, în care să se întrepătrundă muzica lăutărească și hip-hop-ul. Sigur, ce zice Monica e just. Oamenii au nevoi foarte mari acolo, dar până la urmă cred că
În teatrul comunitar „nu poți să o ții langa în lumea ta!” () [Corola-website/Science/295738_a_297067]
-
-n credința mea să mă îngrop ca-n icoane sfinții cînd învie în privirea mamelor ce-au plîns cînd și-au pus copiii în sicrie fie-n strană cîntece cîntînd și tămîia fum să mă îmbete ori în cîrciumă cu lăutarii bînd însetați mereu ca un burete
Norduri by Gellu Dorian () [Corola-website/Imaginative/7679_a_9004]
-
stă cu genunchii la gură în mine... și totuși sînt ca drumul galopînd printre dealuri cu vii spre școala unde spuneam iar și iar Ťsubiectul e partea de propoziție care arată cine face acțiuneať; cînd în tufișurile din fața blocului fetele lăutarului se descheie la bluze - ce frumoși le sînt sînii!, iar cerșetorul, scormonind în gunoi, cîntă "lum-meee, luum-me, soo-o-ro lu-meee!", mă umplu de soare. ăngere cu plete sure îngere cu plete sure din adînc, te-am visat, săpai în grădină și
Poezie by Mariana Codruț () [Corola-website/Imaginative/8374_a_9699]
-
care organizau Cerbul porneau jocul, apoi, seara, balul, la care participau și gospodarii(familiile). Apoi, tot ei organizau jocul și balul în a doua și a treia zi de Crăciun(în prima seară, mergeau cu Bereza, alai de colindători și lăutari, la fetele de măritat, unde, după colinde, urma jocul cu fata gazdei). În ajunul Anului Nou, după ce primeau autorizarea autorităților civile și binecuvântarea preotului, tinerii, unii, îmbrăcați în uniforme de ofițeri ai armatei române, alții, costumați în haiduci(cu căciuli
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
și am făcut un muzeu“, afirmă cu tărie șugubățul sătean, iubitor al tradițiilor populare, membru al Academiei Culturale de la Sibiu. Tinerii trebuiau să organizeze jocul și balul în zilele de Bobotează și de Sf. Ion, după care trebuiau să plătească lăutarilor și gospodarului care juca Cerbul și, apoi, să-și împartă câștigul. Un alt obicei cunoscut localnicilor din Sticlărie este „Bereza“. În Ajunul Crăciunului, alaiul de băieți merge pe la casele unde sunt fete de măritat pentru a le colinda. Pentru că, printre
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
acasă la un gospodar mai înstărit mai multe fete, acestea fie țeseau prosoape, torceau lâna, altele făceau mâncare. La clacă veneau și flacăii satului, iar, în momentele de pauză, flăcăii scoteau fetele la dans, deoarece, de regulă, gazda aducea și lăutari. Cu acest prilej, se înfiripau, adesea, cele mai bune relații de prietenie, care, ulterior, duceau la căsătorii, relatează prof. Vasile Boca. După încheierea sărbătorilor de iarna, în viața satului urma o perioadă de liniște, înaintea muncilor agricole de primăvară. Lumea
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
familiile de romi au fost deportați forțat în Transnistria, unde din spusele bătrânilor că o parte dintre ei au fost uciși, au rămas prin alte locuri ori nu sau mai întors. Inprezent această comunitate este preponderent compusă din familii de lăutari, meseriași intelectuali ,oameni de afaceri. În numai câteva decenii, întreg satul a devenit majoritar țigănesc. Primul învățător rom din județul Timiș de după revoluție este din această localiate care se numeste RĂDULESCU DOREL CRISTIAN Schimbarea balanței etnice s-a înregistrat la
Măguri, Timiș () [Corola-website/Science/301377_a_302706]
-
toate balurile era cel al Culesului Strugurilor, vestitul Szüreti Bál, organizat toamnă după recoltarea viilor. Această petrecere în cinstea lui Bachus debuta cu o paradă pe străzi, în fruntea alaiului mergând un car tras de cai. Imediat dupa car mergeau lăutarii, care interpretau cântece de pahar. Câtva tineri împărțeau vin oamenilor și le invitau la bălul de peste noapte. Petrecerea ținea până a doua zi în zori. Sărbătoarea recruților recruții: recruții organizau un joc sâmbătă seară înainte de a pleca în armată, pentru
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
Cătunul Vlașca” cu numele de la Vlasin Crețescu. La început cătunul Vlașca era administrat de Mănăstire, dar în 1908 se alipește la Cașin. Se spune că puțin în urmă de 1864, au sosit în Cașin șatre de țigani fierari, cismari și lăutari. Aceștia au fost împroprietăriți de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza în 1864 în cătunul Vlașca și se gasesc acolo până azi. Dintre cei mai vechi țigani, de relgie creștini ortodoxi, se evidențiază Vasile Aradului, Aleco Parno, Costache Parno și Ion Cheptănuș
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
1864. Se spune că aceștia au fost toți împroprietăriți însuși de Cuza aici în Vlașca, pentru ca ei să fie la un loc. Astfel Vlașca este un fel de comunitate de țigani. În urmă cu 200 de ani, acești țigani erau lăutari, cismari și fierari, fiind de folos cășiunenilor. Astăzi, unii își căștigă traiul prin Italia, alții prin „ciubucărie”, alții muncind pământul cășiunenilor. Puțini mai sunt aceia ce păstrează obiceiurile vechi. Dintre lăutarii de astăzi, cel mai renumit țigan este Filip. Viața
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
În urmă cu 200 de ani, acești țigani erau lăutari, cismari și fierari, fiind de folos cășiunenilor. Astăzi, unii își căștigă traiul prin Italia, alții prin „ciubucărie”, alții muncind pământul cășiunenilor. Puțini mai sunt aceia ce păstrează obiceiurile vechi. Dintre lăutarii de astăzi, cel mai renumit țigan este Filip. Viața artistică a comunei Cașin este în strânsă legătură cu trecutul ei. Portul, obiectele de artă, felul cum își construiau casele și le împrejmuiau, este apropriat ca la poporul vechi al Dacilor
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
și i-au dus să moară într-o zonă a pădurii bântuită de lupi. Aceasta zonă se numește și azi Zăcătoarea - locul unde au fost duși turcii să zacă. Satul are o bogată moștenire folclorică, de la olărit până la călușarii și lăutarii vestiți și până la săptămânalul târg ce are loc în fiecare duminică, sau bâlciul de Sfântă Mărie pe 15 august. Satul Dobriceni aparținător localității, a fost atestat documentar cu 418 ani în urmă, mai exact la 29 mai 1589, în timpul domniei
Comuna Iancu Jianu, Olt () [Corola-website/Science/301983_a_303312]
-
pe care o realizează exemplar. Celelalte trăsături de caracter sau eventuale defecte fizice sunt anulate de calitatea princeps. Așa sunt Mitiță Cântărețul, Vică Cizmarul, Mărinaș Croitorul, Ionică Grădinarul, Ionel Tâmplarul, Gică Crucierul, Costică Gestionarul, Dică Ciobanul, Nea Dan Învățătorul, Cobârloi Lăutarul, Gheorghiță Brândușoi Fierarul etc. „Oamenii-de-seamă” sunt personalități autentice, considerate „mândri fii ai satului”; adică persoane neaoșe care „s-au dus în Lume”, unde au realizat o carieră excepțională, într-un domeniu sau altul și care, mai apoi, „fac mare cinste
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
diverse stiluri muzicale, precum folk, muzică arhaică românească, africană și asiatică, muzică electronică, rock progresiv, new wave ș.a. Între formațiile înfiițate și conduse de Mircea Florian, merită amintite: Zburătorii, Florian în Labirint, Ceata de dubași, ceterași, kitarozi și alți meșteri lăutari, Ceata Melopoică și Florian din Transilvania. Ceata Melopoică este unul dintre cele mai importante proiecte ale sale, inclusiv prin participarea unui număr impresionant de muzicieni și artiști români: Sorin Chifiriuc, Andrei Oișteanu, Alexandru Beno, Gabriel Căciulă, Valentin Andronescu, Günther Reininger
Mircea Florian (muzician) () [Corola-website/Science/298789_a_300118]
-
Vioara cu goarnă sau Vioara Stroh este un instrument specific bihorean, deși inventat de englezul Augustus Stroh. Se poate spune că vioara cu goarnă reprezintă județul Bihor. Cei mai mari muzicanți de pe valea Crișului Repede sunt lăutarii Căbuță Gheorghe "Stângaciu" și Mitică Negrean, care fac parte din orchestra profesionistă „Crișana”. Folclorul bihorean este reprezentat, în turneele din străinătate și din țară, de Ansamblul Artistic Profesionist "Crișana" al Filarmonicii de Stat Oradea, care a luat ființă în anul
Vioară cu goarnă () [Corola-website/Science/298796_a_300125]
-
Din păcate nu ne sunt cunoscuți meșteri ai viorii cu goarnă. Iată două linkuri spre modelele create de Stroh: E probabil ca vioara cu goarnă să fi fost folosită în Transilvania înainte de 1900. După unele relatări, la joc în sat lăutarii veneau cu "duba, taragoata (taragot și nu clarinet) și vioara cu goarnă (sau "cetera" cum i se spune în zona Munților Apuseni)". Un alt nume local al instrumentului: „higheghe cu tolcer” (higheghe = vioară, tolcer = pâlnie) În Europa Centrală și de
Vioară cu goarnă () [Corola-website/Science/298796_a_300125]
-
Tot alături de aceasta și-a trăit nădejdile în locuința modestă din strada Povernei și mai apoi în întunecoasa casă din Filantropia. Portretele pe care artistul le-a realizat de-a lungul carierei sale plastice au înfățișat florărese, lucrători, cerșetori și lăutari, oameni sărmani dar plini de demnitate și omenie, exemplu stând în acest sens "Safta florăreasa" pe care a pictat-o de trei ori. executată în acuarelă în anul 1901 are proporții mai impozante ca uleiul din 1895, expresia fiind mai
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
la expoziția personală de la Ateneu din data de 1 decembrie 1907. Virgil Cioflec spunea: Compoziția în ulei "Cheful", redă trei "damicele", cum le spunea Luchian, și trei bărbați, care au încins o petrecere. În ultimul plan se pot observa doi lăutari din care unul este Moș Nicolae Cobzarul. Cu acest tablou a participat Luchian la expoziția de la Ateneu din data de 1 ianuarie 1907, deschisă împreună cu Kimon Loghi și Oscar Spaethe. În anul 1912, Ștefan Luchian pictează într-un suprem efort
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
ro-RO"> mărturisește despre lupta de a fi ca toti ceilalti pe care o duc unii romi, în special în copilărie, cănd nevoia de a fi acceptat este mult mai puternică. Sidonia (interpretată de Elenă Duminică) vine dintr-o familie de lăutari care, la vârstă școlară, au protestat împotriva rasismului care-i expediase în fosa, sub scenă, pentru că un cor de elevi nu poate fi, pe 23 august, decât de culoare albă. Din fosa, cei trei romi au început să cânte muzică
Cronica Spectatoarei - Meraptuchi, Giuvlipen! () [Corola-website/Science/296190_a_297519]
-
populară. A fost unul din dirijorii permanenți ai Orchestrei de muzică populară Radio, pe care a fondat-o în 1 decembrie 1949. S-a născut la data de 12 noiembrie 1894 în localitatea Bozovici din Valea Almăjului, județul Caraș-Severin, fiul lăutarului Simu Luca. Urmează școala primară în localitate, avându-l profesor pe unul din cei doi preoți, colaborator la „Foaia Diecezană” din Caransebeș, iar apoi liceul din Caransebeș, avându-i colegi de școală pe Constantin Daicoviciu, Ioan Goanță și Matei Armaș
Ion Luca-Bănățeanu () [Corola-website/Science/307309_a_308638]
-
descendent al unei familii de muzicanți. Alături de alți mari interpreți ai Banatului ca Ion Luca-Bănățeanu, Moise Belmustață, Efta Botoca, Ion Murgu (al doilea taragotist al Banatului după ) sau Traian Lăscuț Făgărășanu, Luță Ioviță a fost unul dintre cei mai renumiți lăutari ai Banatului și totodată ai României. Luță Ioviță s-a născut la 6 ianuarie 1883, la Dalci în județul Caraș-Severin, fiind fiul unui renumit lăutar al zonei. La 8 ani este tocmit slugă, în timp ce frații săi cântau în „banda” (taraful
Luță Ioviță () [Corola-website/Science/307307_a_308636]
-
Banatului după ) sau Traian Lăscuț Făgărășanu, Luță Ioviță a fost unul dintre cei mai renumiți lăutari ai Banatului și totodată ai României. Luță Ioviță s-a născut la 6 ianuarie 1883, la Dalci în județul Caraș-Severin, fiind fiul unui renumit lăutar al zonei. La 8 ani este tocmit slugă, în timp ce frații săi cântau în „banda” (taraful) tatălui său. La 12 ani cânta cu fluierul la horele și petrecerile satului și devenise cunoscut în satele vecine. Îl aude un îndrăgostit al cântecului
Luță Ioviță () [Corola-website/Science/307307_a_308636]