1,578 matches
-
sau Stadhouder în neerlandeză (în traducere directă "locțiitor") a fost inițial un administrator al unei anumite regiuni, delegatul unei puteri centrale (rege, împărat etc.) pentru a administra o regiune sau un teritoriu. Cuvântul compus "Statt-halter" / "Stad-houder" este un calc după latinescul "locum tenens", "locus" fiind echivalentul lui „Stätte” iar "tenere" a lui „halten”. Funcția primilor -i corespundea aceleia de regent sau de guvernator. Principalul motiv pentru instituirea funcției de Statthalter a fost necesitatea de a administra în mod eficient teritorii îndepărtate
Statthalter () [Corola-website/Science/337476_a_338805]
-
în arabă, care înseamnă "ales"), o țesătură făcută din lâna caprei angora, din "khayyara" („خيّر” în arabă), 'a ales' (prin urmare, o țesătură „aleasă” sau de calitate). S-a sugerat de asemenea că termenul arab ar proveni din latinescul "marmoreus", însemnând "mărmuriu". Până în 1570, cuvântul a intrat în limba engleză sub forma "mohair". Acesta a fost apoi adoptat în limba franceză ca "mouaire", și până în 1660 (în scrierile lui Samuel Pepys) a fost adoptat înapoi în limba engleză ca
Moar (efect) () [Corola-website/Science/331232_a_332561]
-
rezultat 71.640 de cuvinte. După frecvență și procentajul din numărul de ocurențe, acestea se repartizează astfel: Marea majoritate a celor 907 cuvinte cele mai frecvente aparține fondului popular galo-roman. Cuvintele moștenite ale limbii franceze aparțin substratului galic și fondului latinesc popular. Începând cu secolul al VIII-lea î.Hr. se poate vorbi de substratul format de limba celtică a galilor, la care se adaugă și câteva vestigii preceltice. Acestea din urmă sunt foarte puține la număr și originea lor este discutată
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
moștenite din latină sau formate în franceză pe baza unor asemenea cuvinte. Ca dovadă, din cele 212 cuvinte franceze care corespund celor din lista de 207 cuvinte ale listei Swadesh a limbii engleze, 191 de cuvinte, adică 90,09 % sunt latinești, iar din cele 101 cuvinte corespunzătoare listei Swadesh restrânse, de 100 de cuvinte, 98 sunt de origine latină moștenite. Câteva exemple: > "chien" „câine” > "chanter" „a cânta”, > "tête" „cap”, > "vert" „verde”. Împrumuturile sunt o sursă importantă de îmbogățire a lexicului francez
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
al IX-lea, numită perioada „renașterii carolingiene”, deci de la începuturile limbii franceze, aceasta începe să se îmbogățească cu cuvinte din limba latină medievală, prin intermediul limbii scrise a clericilor cărturari. Astfel, în cursul Evului Mediu intră în limbă și unele cuvinte latinești a doua oară, pe lângă forma moștenită, formându-se dublete, cu diferențe de sens mai mici sau mai mari. Exemple: Împrumuturile din latină (de astă dată cea clasică) s-au înmulțit considerabil în epoca Renașterii (secolul al XVI-lea în Franța
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
secolul al XVI-lea în Franța), când a devenit din ce în ce mai mare nevoia de termeni de specialitate în diferite domenii, mai ales științifice. Și unele cuvinte dintre acestea formează dublete cu cuvinte moștenite din latină. Exemple: Procesul de îmbogățire cu cuvinte latinești sau formate din cuvinte latinești este neîntrerupt până în prezent. Este vorba mai ales de termeni de specialitate, dar nu numai. Câteva exemple: "binocle" „binoclu”, "divergent", "objectif" (intrate în secolul al XVII-lea), "agglomérer", "carbone", "stagnation" (secolul al XVIII-lea); "amibe
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
Franța), când a devenit din ce în ce mai mare nevoia de termeni de specialitate în diferite domenii, mai ales științifice. Și unele cuvinte dintre acestea formează dublete cu cuvinte moștenite din latină. Exemple: Procesul de îmbogățire cu cuvinte latinești sau formate din cuvinte latinești este neîntrerupt până în prezent. Este vorba mai ales de termeni de specialitate, dar nu numai. Câteva exemple: "binocle" „binoclu”, "divergent", "objectif" (intrate în secolul al XVII-lea), "agglomérer", "carbone", "stagnation" (secolul al XVIII-lea); "amibe" „amibă”, "bacille", "rupestre" (secolul al
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
în secolul al XVII-lea), "agglomérer", "carbone", "stagnation" (secolul al XVIII-lea); "amibe" „amibă”, "bacille", "rupestre" (secolul al XIX-lea); "bonus", "distractif", "vigile" „paznic de noapte” (secolul al XX-lea). În registrul de limbă elevat se folosesc și unele expresii latinești ca atare: "a priori", "ad hoc", "de facto", "post mortem", "sine die" etc. Nu numai direct din latină, ci și din unele limbi moderne, precum italiana, germana sau engleza au intrat în franceză cuvinte latinești la origine (vezi mai jos
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
se folosesc și unele expresii latinești ca atare: "a priori", "ad hoc", "de facto", "post mortem", "sine die" etc. Nu numai direct din latină, ci și din unele limbi moderne, precum italiana, germana sau engleza au intrat în franceză cuvinte latinești la origine (vezi mai jos). În limbajele știițifice se folosesc de asemenea multe elemente de compunere savantă latinești, de exemplu: "ambi-" ("ambivalent"), "bi-" ("biatomique"), "extra-" ("extraterrestre" „extraterestru”), "inter-" ("intergalactique") etc. Cuvinte din greaca veche au intrat în franceză pe mai
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
etc. Nu numai direct din latină, ci și din unele limbi moderne, precum italiana, germana sau engleza au intrat în franceză cuvinte latinești la origine (vezi mai jos). În limbajele știițifice se folosesc de asemenea multe elemente de compunere savantă latinești, de exemplu: "ambi-" ("ambivalent"), "bi-" ("biatomique"), "extra-" ("extraterrestre" „extraterestru”), "inter-" ("intergalactique") etc. Cuvinte din greaca veche au intrat în franceză pe mai multe căi. Cele care au intrat în latină înainte ca aceasta să asimileze limba galilor sunt de fapt
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
care au intrat în latină înainte ca aceasta să asimileze limba galilor sunt de fapt cuvinte moștenite. Asemenea cuvinte sunt "chambre" „cameră”, "coup" „lovitură”, "chaise" „scaun”. O parte din împrumuturile propriu-zise sunt adoptate tot prin intermediul latinei, de exemplu din traducerile latinești ale Bibliei: "ange" „înger”, "baptême" „botez”, "paradis", "zizanie" „zâzanie”. Tot prin intermediul latinei sunt preluați mulți termeni savanți, începând cu secolul al XIV-lea. Astfel sunt "carte" (prima atestare cu sensul „carte de joc”, apoi „hartă”), "mastiquer" „a mesteca”, "sarcophage" „sarcofag
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
acordeon” (sec. XIX). În secolul al XX-lea sunt adoptate mai multe cuvinte din domenii ca medicina ("allergie" „alergie”, "électrocardiogramme" „electrocardiogramă”), psihologia ("affect" „afect”, "autisme"), politica ("social-démocratie" „social-democrație”) etc. Acestea sunt de fapt formate din cuvinte grecești ("allergie", "électrocardiogramme", "autisme"), latinești ("affect") sau existente anterior în franceză și compuse după model german ("social-démocratie"). Prin intermediul germanei au intrat în franceză și câteva cuvinte din limbi central-europene, precum "calèche" „caleașcă” și "pistolet" din limba cehă, "coche" „diligență” și "sabre" „sabie” din limba maghiară
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
lexicul limbii engleze sunt împrumuturi din latină și 5,3 % împrumuturi din greacă, limbi care sunt surse foarte importante de împrumuturi și pentru franceză. Dintre exemplele de mai sus, "carpette", "pamphlet", "session", "motion", "législature", "mémorandum", "vote" sunt la bază cuvinte latinești. În plus, influențele reciproce dintre engleză și franceză sunt intense și neîntrerupte începând cu cucerirea Angliei, în secolul al XI-lea, de către normanzii vorbitori ai unei limbi "oïl". Astfel, 28,3 % din cuvintele englezești sunt de origine normandă sau franceză
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
Exemple: "redingote" < engl. "riding coat" „haină de călărie”, dintre care al doilea element este de origine franceză; "rosbif" < "roast beef" „carne de vită friptă”, în care ambele elemente sunt de origine franceză; "touriste" < "tourist", din cuvântul francez "tour" și sufixul latinesc (grecesc la origine) "-ist"; "globe-trotter", din cuvintele de origine franceză "globe" și "trot", cu sufixul englezesc "-er". În limbajele științifice și tehnice, majoritatea cuvintelor preluate de franceză din engleză sunt de fapt formate în aceasta pe baza unor cuvinte latinești
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
latinesc (grecesc la origine) "-ist"; "globe-trotter", din cuvintele de origine franceză "globe" și "trot", cu sufixul englezesc "-er". În limbajele științifice și tehnice, majoritatea cuvintelor preluate de franceză din engleză sunt de fapt formate în aceasta pe baza unor cuvinte latinești sau grecești. De exemplu "abrasif" „abraziv”, "admittance" „admitanță” și "vitamine" „vitamină” sunt formate pe baze latinești, iar "systémique" „sistemic”, "topologie" și "xénon" „xenon” pe baze grecești. Cuvinte arabe au intrat în franceză pe mai multe căi. Încă în Evul Mediu
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
englezesc "-er". În limbajele științifice și tehnice, majoritatea cuvintelor preluate de franceză din engleză sunt de fapt formate în aceasta pe baza unor cuvinte latinești sau grecești. De exemplu "abrasif" „abraziv”, "admittance" „admitanță” și "vitamine" „vitamină” sunt formate pe baze latinești, iar "systémique" „sistemic”, "topologie" și "xénon" „xenon” pe baze grecești. Cuvinte arabe au intrat în franceză pe mai multe căi. Încă în Evul Mediu, contactele dintre cruciați și arabi, precum și vecinătatea cu Spania cucerită de arabi au avut unele consecințe
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
medievale). În cazul numelor de unități de măsură formate din numele de familie ale unor savanți, precum "volt", nu se poate vorbi despre o limbă de origine anume. Din punctul de vedere al originii, cele mai multe cuvinte internaționale sunt grecești și latinești, sau formate pe baza unor elemente din aceste limbi. Dintre exemplele de mai sus, "gramme", "mètre", "anatomie", "logique", "drame", "baryton", "atome", "téléphone", "hélium", "dinosaure", "euro" sunt grecești, iar "moteur", "radio", "aluminium", "silicium" sunt latinești. Cuvântul "internet" este format din prefixul
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
cele mai multe cuvinte internaționale sunt grecești și latinești, sau formate pe baza unor elemente din aceste limbi. Dintre exemplele de mai sus, "gramme", "mètre", "anatomie", "logique", "drame", "baryton", "atome", "téléphone", "hélium", "dinosaure", "euro" sunt grecești, iar "moteur", "radio", "aluminium", "silicium" sunt latinești. Cuvântul "internet" este format din prefixul latinesc "inter-" și cuvântul englezesc "net" „rețea”. Multe alte cuvinte internaționale sunt englezești sau formate pe baza unor cuvinte englezești. Astfel sunt "hockey", "sprint", "surf", "laser" (siglă din "light amplification by stimulated emission of
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
sau formate pe baza unor elemente din aceste limbi. Dintre exemplele de mai sus, "gramme", "mètre", "anatomie", "logique", "drame", "baryton", "atome", "téléphone", "hélium", "dinosaure", "euro" sunt grecești, iar "moteur", "radio", "aluminium", "silicium" sunt latinești. Cuvântul "internet" este format din prefixul latinesc "inter-" și cuvântul englezesc "net" „rețea”. Multe alte cuvinte internaționale sunt englezești sau formate pe baza unor cuvinte englezești. Astfel sunt "hockey", "sprint", "surf", "laser" (siglă din "light amplification by stimulated emission of radiation" „amplificarea luminii prin emisia stimulată a
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
lexicală este formată din cuvinte cu rădăcini diferite, dar având același sens, una fiind moștenită, iar alta împrumutată (altele împrumutate). De exemplu, din familia lui "champignon" „ciupercă” face parte "champignonner" „a culege ciuperci”, dar și "fongus" „ciupercă de mare” (din latinescul clasic "fungus"), derivatul acestuia "fongicide" „fungicid”, precum și "mycose" „micoză” (format cu elementul prim de compunere savantă "myco-", de la grecescul "μυ ́κης" „ciupercă”). Multe cuvinte își schimbă sensul în cursul istoriei limbii și chiar în cursul vieții unui același vorbitor
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
realizat o activitate intensă pentru a identifica toate aluziile lui Poe, în special Thomas Ollive Mabbott, deși alți savanți sugerează că numele din cuprinsul poemului trebuie să fi fost folosite numai datorită sunetelor lor poetice. Titlul însuși sugerează jalea (din latinescul "ululare"). Numele ar putea fi, de asemenea, o aluzie la latinescul "lumen", o lumină ce simbolizează întristarea. Naratorul își personifică sufletul ca grecescul Psyche, reprezentând partea irațională, dar atentă a subconștientului său. Psyche este primul care simte că ei merg
Ulalume () [Corola-website/Science/334232_a_335561]
-
în special Thomas Ollive Mabbott, deși alți savanți sugerează că numele din cuprinsul poemului trebuie să fi fost folosite numai datorită sunetelor lor poetice. Titlul însuși sugerează jalea (din latinescul "ululare"). Numele ar putea fi, de asemenea, o aluzie la latinescul "lumen", o lumină ce simbolizează întristarea. Naratorul își personifică sufletul ca grecescul Psyche, reprezentând partea irațională, dar atentă a subconștientului său. Psyche este primul care simte că ei merg pe jos și primul care își dă seama că au ajuns
Ulalume () [Corola-website/Science/334232_a_335561]
-
giulgiu, încă în viață. Egaeus observă atunci că hainele sale sunt îmbibate cu noroi și sânge și deschide cutia de pe masă în care găsește instrumente stomatologice și treizeci și doi de dinți mici și albi ca fildeșul - dinții Berenicei. Epigraful latinesc „"Dicebant mihi sodales si sepulchrum amicae visitarem, curas meas aliquantulum fore levatas"”, plasat la începutul povestirii, poate fi tradus astfel: „Îmi spuneau tovarășii de chefuri că de m-aș duce la mormântul iubitei, chinurile mele ar fi ușurate întrucâtva”. Acest
Berenice (povestire) () [Corola-website/Science/334268_a_335597]
-
arbuști, subarbuști sau plante erbacee anuale, răspândite în întreaga lume, mai ales în Africa tropicală, Asia de Sud, Australia și în regiunea mediteraneană. Flora României conține 5 specii, ce aparțin la 2 genuri. Cuvântul "Thymelaeaceae" provine din grecescul "thymos" = cimbru + "elaia" = măslin + latinescul "-aceae" = sufix care formează numele familii de plante. Acest nume este dat deoarece planta limba vrabiei ("Thymelaea") are miros asemănător cu al cimbrului, iar fructele seamănă cu niște fructe de măslin. Această familie este formată din specii de arbuști, subarbuști
Timeleacee () [Corola-website/Science/335214_a_336543]
-
6 petale, iar fructele bace, de culoare albăstruie. Cultivată în România și Republica Moldova ca plantă ornamentală prin parcuri, grădini și cimitire. Numele genului "Mahonia" este dat în onoarea botanistului și horticultorului american Bernard McMahon (1775-1816). Numele speciei "aquifolium" provine din latinescul "aqui" sau "acer" = ascuțit + "folium" = frunze, adică cu frunze ascuțite la vârf. Mahonia este o specie exotică originară din regiunile temperate ale Americii de Nord, unde crește ca arbust de pădure. Ea este răspândită în nord-vestul Statelor Unite (California, Oregon etc.) și Columbia
Mahonie () [Corola-website/Science/335247_a_336576]