2,362 matches
-
Ce știi despre mine? Alertat, economistul rugă pe unul din colegii de birou să cheme medicul. Luana continua să vorbească fără rost, să pună întrebări lipsite de sens. Ea voia neapărat să știe dacă Rebeca a murit, dacă nebunul de Laur Midea a fost îngropat și se revolta, cu sleite puteri, împotriva prezenței soțului ei, liber și capabil s-o distrugă din nou. Cei doi bărbați aflați în încăpere o priveau neputincioși, aiuriți. Cineva anunță că medicul va veni imediat. Nuța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Vipera a dispărut iute în vizuina ei, printre olane. Drept care m-am ridicat și m-am întors încet. Vârful unei lănci longobarde se afla la o palmă de inima mea. Un fier vechi, asemănător frunzei de salcie, și nu de laur, ca în zilele noastre. Lăncierul cu brațul ridicat și gata să lovească era un tânăr musculos, gigantic chiar și pentru un longobard. Părul bălai îi era prins într-un conci la ceafă, și ochii albaștri mă fixau nemilos. Era gol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
PRIVATE T A I K O roman Presa despre Musashi, bestsellerul cu samurai „Shogun trebuie să-și păzească laurii (...Ă. Această strălucitoare idealizare narativă a codului samurailor s-a vândut În peste 120 de milioane de exemplare În Japonia, și se observă ușor de ce. Ar trebui să se vândă bine și la noi.“ — Publishers Weekly „Musashi, deși se bazează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
mondiale, continentale, naționale, regionale, orășenești, individuale etc.); -feedback-ul pozitiv sportiv depinde de premiile onorante, aduse câștigătorilor sportivi (premiile atleților greci erau: vase de bronz, scuturi, mantii de lână, ulei de măsline, crengi cu frunze, de măslin la Olimpia, crengi de lauri la Delfi, crengi de pin la Istm, frunze de pătrunjel la Nemeea, o creangă de măslin a devenit premiu pentru câștigătorii de la Olimpia începând cu anul 752 d. H.); -feedback-ul pozitiv sportiv depinde de premiile financiare prin care atleții sportivi
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
unor obiecte, bile, obiecte de lemn, de metal etc. în formă de linie circulară, ori o bandă subțire de metal sau de lemn care înconjură un spațiu pentru strângerea și consolidarea acestuia, ori în forma unei răsplăți de tip coroană, lauri, diademă. Grupul de oameni legați între ei prin interese comune ori prin legături de rudenie sau de prietenie, formează sportivii, un grup de oameni legați între ei prin preocupări, convingeri, idei etc. comune, de obicei cu scop științific, artistic sau
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
cercul este prezent în forma de linie circulară a cununii, ori în aceea a unei benzi subțire de metal, mătase sau de lemn care înconjură un spațiu pentru strângerea și consolidarea acestuia, ori în forma unei răsplăți de tip coroană, lauri, diademă. Sportivii sunt reprezentați de un cerc, un grup de oameni legați între ei prin interese comune, ori prin legături de rudenie sau de prietenie, un grup de oameni legați între ei prin preocupări, convingeri, idei etc. comune, de obicei
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
pronunție (football (UK); soccer (US, Australia), pronunțat în Slovacia (futbol), în România, (fotbal), adeseori diferența socială este marcat prin îmbrăcăminte (sportivi, organizatori, public și diferența între suporteri). După cum învingătorilor de la competițiile grecești li se înmâna drept trofeu, o cunună de lauri cu valoare simbolică, prin premiul vizibil, prin cromatică și gest, prin vestimentația sportivului și a publicului în spațiul stadionului sau în afara acestuia, astăzi se marchează tot social și simbolic, succesul competiției (coroana, cupele, podiumul, steagul, muzica, imnul, aplauzele, uralele), dar
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
foarte numeroase, ale revistei: „Deportivas, cinematograficas, musica y teatros”, „Noticiaro rumâno”, „Cronică italiană” ș.a. Printre ei se numără R. Martínez Torres, Manuel Cruz Romero, F. Martínez-Corbalan, Angel Dotor, José Maria Susaeta, Carlos Moral, Martin J. Planas, Juan Solanas, Carlo Alberto Lauri, Ramon Mora Masip, Paolo Boselli, Michele Soravia, Charles Normann, Alfonso Baombalere, Ettore Latronico, Enrico Bottini Massa, P. Zorzi, Valentino Piccoli, Ernesto Mancini, Luigi Giusti. Dintre români, pot fi întâlnite numele lui Mihai Manoilescu, Tache Soroceanu, D. Gusti, Duiliu Marcu, C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286646_a_287975]
-
că pot încerca (uneori reuși) să arate că, în ciuda limitărilor de ordin organic ori psihic, atunci când se vrea transmiterea unui mesaj către omenire, această transmitere trebuie făcută în mod direct, sincer, fără falsitate și fără pretenții la vreo cunună de lauri. Nu întâmplător, în centrele de zi pentru copiii cu dizabilități, una dintre terapiile educaționale semnificative pentru socializarea, pentru integrarea acestei categorii de copii, este artterapia, o metodă de recuperare prin intermediul creației artistice, deoarece, așa cum afirma un pedagog de recuperare, Oatu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
interesantă a lectorului Ion Stăvăruș, a cărui contribuție în acest sens a fost adusă recent în actualitate de două cărți semnate de Nicolae Scurtu, Scrieri (2010) și Corespondență, Ion Stăvăruș fiind și cel care a tradus în limba noastră, alături de Lauri Lindgren, culegerea lirică a runelor finlandeze Kanteletar. Tot el a descoperit și cel mai vechi rudiment al legăturilor poetice dintre noi și Finlanda, prin faptul că a semnalat traducerea pe care doi români, Timotei Cipariu din Transilvania și G. Guresco
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Un mare nume al acestei perioade, personalitate literară respectată și profesor de limbă și civilizație românească la Universitatea din Turku, este Ion Stăvăruș care a scris mult despre literatura finlandeză și căruia i se datorează, prin colaborarea cu profesorul emerit Lauri Lindgren, traducerea Kanteletarului, antologie de poezie tradițională finlandeză, corespondentul poetic al Kalevalei. Tot în această parte am prezentat pe larg un număr special al revistei "Secolul 20", apărut în 1982, în întregime dedicat culturii și civilizației finlandeze și la alcătuirea
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
proces; menționăm aici eforturile anumitor traducători precum Teodor Palic sau Marilena Aldea, ale unor instituții precum Ambasada României la Helsinki, cea a Finlandei la București și asociația Finlanda-România, și ale a unor profesori proeminenți, buni cunoscători ai ambelor culturi, precum Lauri Lindgren sau Matti Koskelo. Cultura finlandeză prin ochii românilor rămâne o temă demnă de explorat în continuare, în ciuda tuturor studiilor publicate până acum, cărora li se adaugă și prezenta lucrare. Cu atât mai mult cu cât dinamica percepției Finlandei de către
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
diplomatice - note verbale, scrisori de acreditare, telegrame cifrate, rapoarte diplomatice, articole din presa vremii, jurnale personale (...)"62. Documentele au purtat semnăturile unor personalități precum Regele Ferdinand, Regele Carol al II-lea, Take Ionescu, Nicolae Titulescu, Generalul Averescu, președinții Republicii Finlanda Lauri Relander și J. K. Paasikivi, Väinö Tanner, șeful primei reprezentanțe diplomatice finlandeze în România, după cum menționam anterior, și Mareșalul Mannerheim. Relațiile diplomatice dintre cele două state au început odată cu anul 1920, când România a fost printre primele țări care au
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
căruia se construiește drama este viața satului. Un exemplu în acest sens este constituit de comedia lui Arvi Pohjanpää, Keisarin Käräjät, care este "una dintre cele mai reușite ale teatrului finez"108. Celor doi li se mai alătură și dramaturgul Lauri Haarla care în 1923 debutează cu piesa Lemmin poika, în 1940 oferind drama Kunian mies, "scrisă într-un stil colorat, cu un vocabular stilizat și'ntr'o factură romantico-expresionistă"109, dar căreia îi lipsește dinamismul și acțiunea. La fel ca
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
fost puse pe muzică, devenind în felul acesta romanțe, marșuri, cântece de dragoste sau patriotice 175. Pentru a reveni la problematica legată de Kanteletar, trebuie remarcat efortul de traducător din literatura finlandeză, depus de Ion Stăvăruș. Acesta, împreună cu profesorul emerit Lauri Lindgren traduce culegerea lui Elias Lönnrot. Varianta în românește a Kantelatarului a cunoscut două ediții în același an 1985. Una la București la editura Univers, cealaltă în Finlanda, în cadrul Departamentului de Limbi Romanice de la Universitatea din Turku. Kanteletar. Culegere de
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
se bucură de apreciere. Revista New International Journal of Romanian Studies face o prezentare a numerelor 1-2 ale acestei reviste. Din conținutul revistei mai fac parte și două eseuri care aparțin Marilenei Aldea, Ce știe Finlanda despre România, și lui Lauri Lindgren, Ce se știa despre România în anii treizeci-patruzeci?294. Atât profesorul emerit Lauri Lindgren cât și Marilena Aldea sunt printre cei mai constanți cronicari ai receptării literaturii și culturii finlandeze în România și viceversa. Ei au publicat numeroase studii
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
a numerelor 1-2 ale acestei reviste. Din conținutul revistei mai fac parte și două eseuri care aparțin Marilenei Aldea, Ce știe Finlanda despre România, și lui Lauri Lindgren, Ce se știa despre România în anii treizeci-patruzeci?294. Atât profesorul emerit Lauri Lindgren cât și Marilena Aldea sunt printre cei mai constanți cronicari ai receptării literaturii și culturii finlandeze în România și viceversa. Ei au publicat numeroase studii pe probleme de interculturalitate, atât în limba finlandeză cât și în română. Cele mai multe dintre
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
statul român încă un lectorat, de data aceasta la Universitatea din Tampere. Așadar este ușor de imaginat statutul de limbă "exotică" al limbii române în aria scandinavă. Persoana de care se leagă crearea, menținerea și susținerea acestui lectorat este profesorul Lauri Lindgren. Așa cum susține și domnia sa într-un interviu acordat Marilenei Aldea: "Despre înființarea lectoratului românesc de aici, pot să spun că, într-adevăr, inițiativa mi-a aparținut. Nu am făcut decât să înaintez o propunere, în acest sens, Ministerului Învățământului
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
spus că predarea limbii române în Finlanda nu a început în 1975; în mod sporadic și prin contribuțiile temporare ale unor profesori români, limba română a mai fost prezentă în Scandinavia, atât doar că a lipsit mediul organizat, instituțional. Tot Lauri Lindgren face o prezentare a acestei, din păcate, scurte istorii într-un alt număr al aceleiași reviste. Așadar, "primele cursuri elementare au fost organizate la Universitatea din Helsinki în 1935"703, iar "ministrul de atunci la Helsinki, Raoul Bossy, a
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în publicarea de traduceri din limba finlandeză, Nicolae Constantinescu (1978-1980 și 1992-1995), specialist în folclor, Rodica Bărbat (1990-1991) și Marilena Aldea, coordonator al celui mai cuprinzator dicționar român-finlandez publicat în România 706. În numarul 18 din 2005 al Columnei, profesorul Lauri Lindgren face o trecere în revistă a activității lectoratului, atingând pentru prima dată subiectul utilității unui astfel de lectorat în cadrul expansiv al Uniunii Europene de care România se apropia la acea dată, limba română urmând să aibă o pondere mai
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
1. În "Columna" despre "Columna" Un nou început, articol aparținând lui Nicolae Contantinescu, vorbește despre începuturile revistei "Columna". Aceasta a apărut în anii '80 la Turku, prin strădania lectorilor de limba română Florian Vlădica și Ion Stăvăruș, sprijiniți de profesorul Lauri Lindgren. În felul în care a fost concepută, publicația a fost printre puținele publicații de genul acesta care apar în cadrul unui lectorat din străinătate. În primele opt numere s-a conturat aria tematică a revistei și programul, aceasta prilejuind apariția
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
fost bine primită, iar contribuția pe care au adus-o participanții a fost una substanțială. "Columna" se vrea a fi prima revistă în limba română apărută în Finlanda și Scandinavia. Sunt amintiți cei care au contribuit la realizarea ei: profesorul Lauri Lindgren, traducătoarea în limba finlandeză a Mioriței, Pirjo Thorel, Pirjo Raiskila, pentru realizarea diverselor traduceri din lirica românească, Anna-Liisa Lavila, Marjo Cosma, Tommy Granholm, Eeva Fredrikson, Milja Koponen, Lea Makela, Helena Novak, Lena Saksa și Sirkka Leppaluota 712. În Cuvânt
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
cuprindă materialele publicate în această revistă. Scopul acestora se dorește a fi atât unul didactic, cât și de promovare a culturii celor două țări. În finalul cuvântării, acesta dorește să mulțumească tuturor celor care au contribuit la realizarea revistei - profesorului Lauri Lindgren, directorul Institutului de studii romanice și conducerii Universității din Turku 713. În "Columna" la an aniversar, Florian Vlădica laudă inițiativa celor care au făcut posibilă apariția acestei reviste care, în momentul scrierii articolului, aniversa 20 de ani de existență
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
mici. În continuare, Florian Vlădica rememorează momentele începutului revistei: alegerea numelui, care desemna originea latină a poporului român, designul copertei realizat de "frumoasa pictoriță Asta Niemistö"715, problemele întâmpinate pe parcursul redactării revistei, sprijinul acordat de ambasadoarea României și de profesorul Lauri Lindgren. Lansarea revistei a avut loc la data de 1 iunie 1982, evenimentul fiind sărbătorit după tradiția românească 716. Pe aceeași notă scrie și Eija Suomela-Salmi, autoarea articolului "Columna" - vingt ans, reliefând unicitatea acestei publicații în țările nordice, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
sunt amintite Nykkipyykki (Spălatul în pumni), Nousukas (Parvenitul), Lintu vai kala (Pasăre sau pește), Olga, Suurin on rakkaus (Mai presus e dragostea), Suomies ei nuku (Omul bălților nu doarme)725. 4.2.3. Despre literatura finlandeză În Din lirica finlandeză, Lauri Lindgren și Ion Stăvăruș propun fragmente din Kanteletar, atât în limba română, cât și în limba finlandeză. Înainte de prezentarea acestor fragmente, se face o scurtă trecere în revistă a ceea ce reprezintă această culegere de texte, mai puțin cunoscută decât Kalevala
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]