1,966 matches
-
ajuns noaptea. Ne-au Închis Într-o baie - deja auzisem de Auschwitz -, o baie cu ciment pe jos, unde era și puțină apă. Dar ajunseseră acolo vreo două mii de oameni: stăteam ca sardelele. Unul dintre prietenii mei din Cluj a leșinat - a murit, săracul. M-am dus cu el, am mers la ieșire și am rugat să mă lase acolo m-au lăsat Într-o magazie unde erau fel de fel de lucruri din astea vechi și am stat acolo toată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
au mai trecut 60, puțin probabil să mai trăiască. Cel din Afrikakorps era cel mai odios criminal. La un moment dat am crezut că am scăpat de el, pentru că, dându-i În cap unuia cu patul armei, ăla bineînțeles, a leșinat pe loc, Însă arma i s-a descărcat În burtă. Mai târziu, după ce Îți povestesc eu acum. Și am zis: „Domnule, am scăpat de «African». Dă-l dracu’, bine că am scăpat de el”. Aiurea! În trei luni de zile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
fruntea armatei (generalul adjutant Gh. Mihail, contraamiralul adjutant N. Păiș), primul ministru, Ion Gigurtu, ministrul înzestrării armatei, Mihai Priboianu, ministrul propagandei, Nichifor Crainic, toți au fost pentru acceptarea „arbitrajului”. Slabă consolare în drama noastră: trimisul român la Viena, Manoilescu, a leșinat când a văzut harta cu Ardealul sfârtecat, iar altul, rămas necunoscut, înscrie la București, cuvintele salvatoare în legătură cu acceptarea „arbitrajului”: „în urma comunicării cu caracter ultimativ a puterilor Axei”. Ce-au făcut ungurii în Ardealul cedat, prezentat în propaganda lor ca o
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
nu, și poate fi definit drept socialism cu proprietate pentru unii. Și pentru că în locul proprietății socialiste, transformată adhoc, trebuia pus ceva, dată o compensație, fie și praf în ochi, s-a dat libertatea de a vorbi (poți chiar răcni până leșini de foame, ești liber!) și de a călători, nu de plăcere, în țările apusene, pentru a găsi la alții ceea ce la tine nu mai este: un loc de muncă. Dintr-un foc, clasa capitaliștilor români a căror interese se împletesc
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Asigurări că nu ne atinge criza ne-a dat și Isărescu (Isar, Chisar era cel care mânuia banii, finanțistul de astăzi !), deși leul nostru a început a se jigări și nu-i mult până când din leu va rămâne un mâț leșinat de foame. Așa se întâmplă când lași tot la voia hazardului, fără să tragi toate concluziile din situația de a fi parte a unui conglomerat politic U.E. și a unei alianțe militare, NATO; ce se întâmplă acolo, se repercutează și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
mai căzut și urmarea a fost renumirea lui iar și iar. Este cât se poate de clar că nu Boc trebuie să cadă; el nu-i decât un sac de box care încasează pumnii și picioarele nemulțumiților și, când va leșina, va fi aruncat într-un colț ca o cârpă de către salvatorul nației. Atunci va năși un alt prim-ministru și va ieși pe OTV să ne spună că are acordul FMI, accentuând caracterul suveran al României. 3 iulie 2010 Paralele
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
dă o foaie de hârtie: „Să scrii dumneata cum te-ai purtat cu legionarii pe care i-ai transportat la Miercurea Ciuc. Cum i-ai înjurat, cum i-ai bătut, cum nu le-ai dat nici apă, nici mâncare, câți au leșinat și ce-ai făcut apoi cu ei”. Dom’le, să cad jos! Se învârtea lumea cu mine! Îmi luase Dumnezeu și gura. Ce mai, eram terminat! „Domnilor legionari, nu vă supărați ce vă spun, da’ eu zic că-i o
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
obligau să-i ceară fiului să declare tot ce a ascuns la anchetă. Iar pe fiu îl schingiuiau în fața tatălui să spună gazdele la care s-au adăpostit și oamenii care i-au ajutat cu alimente. Și unul și altul leșinau sub loviturile ucigașilor și nu spuneau nimic. Mai era moș Piticaru, plutașul de pe Bistrița, unul din țăranii eroi ai perioadei de lupte legionare în Moldova, un admirator intim al Căpitanului. Era, bietul de el, aproape complet paralizat din cauza bătăilor și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
a întrebat el, deschizând vizeta. Domnule sergent, am zis cu sufletul la gură, domnule șef, vă rugăm frumos... Uitați-vă... Avem doi oameni bolnavi grav... Ajutați ne, dați-ne o cană de apă, că nu mai avem... Uitați-vă, au leșinat! Și ce vrei să faci, mă, cu apa? Domnule șef, vă rog nu mă refuzați, sunt doctor, știu ce trebuie să fac, nu-i lăsați să moară! De dumneavoastră depinde acum viața lor... Tonul rugător, dar și hotărât, l-a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
o cămașă de noapte, cu poală și manșete cusute; pedepsitul e înfășurat strâns, cruciș peste piept. Apoi urmează supliciul. Doi milițieni trag de capătul sforii cu care e legat, să nu mai poată respira normal. După 15-20 de minute, schingiuitul leșină. Dacă nu e dezlegat, sângele poate țâșni pe nas, pe gură și sucombarea este iminentă. Ca măsură de siguranță, un medic ia pulsul, tensiunea, cercetează starea inimii și plămânilor; în funcție de diagnostic, se scurtează sau se prelungește numărul de șarje. Oamenii
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
făcut controlul și și-a dat avizul pentru începerea supliciului. Deținutul a fost introdus în cămașa de forță iar doctorul și milițienii făceau glume proaste cu privire la viața lui. La un moment dat un milițian s-a aplecat asupra lui. A leșinat!, a zis. Imediat l-au eliberat din strânsoare și doctorul a aruncat pe el o găleată de apă. A venit și ofițerul politic, care era ungur. Ei, Luca, mai ești legionar? Da, mai sunt, a răspuns Luca. Și a fost
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
condamnare aștepta să plece cu referințe bune din partea administrației. În ziua eliberării familia îl aștepta la poartă. Când i s-a dat biletul de eliberare, doctorul a căzut în poartă și-a murit pe loc. Milițienii au crezut că a leșinat de bucurie. Dar... Și familia, care-l aștepta cu atâta dor... Vestea s-a răspândit în închisoare. Ne-am cutremurat de sanctiunea divină: „Dacă nu vă veți pocăi, toți veți pieri la fel!”. Cu inginerul Dragon și teologul Ilie Țintă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
De va iubi cineva pe tatăl său, pe mama sa, pe fiul său, mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine!”. Mai greu mi-a fost cu maică-ta, căci nu puteam s-o mai aduc de la Biserică. Leșina plângând în fața Icoanei Maicii Domnului; dădea tot din casă, și hainele de pe ea ar fi fost în stare să le dea. Nu-i mai trebuia nimic din lumea asta. Du-te și acum în casă și te convingi că o
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Iorga a propus un schimb de populații "de-a lungul granițelor viitoare". Delegației române i s-a arătat însă o hartă alcătuită de naziști și de fasciștii italieni în care Transilvania era tăiată în jumătate. Manoilescu, ministrul de Externe, a leșinat la vederea hărții. Ungaria primea 43.000 de kilometri pătrați cu o populație de 2.500.000 de locuitori. Majoritatea erau români, pentru că numeroși evrei fuseseră cei care înclinaseră balanța în favoarea Ungariei (aceasta înainte de 1944). Era o soluție de neînchipuit
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
primit scrisoarea ta frumoasă și generoasă, dar trebuie să-ți spun că n-o înțeleg. Poate că nu doresc s-o înțeleg. Dar mi-e de ajuns c-o am. Când am văzut scrisul tău pe plic, aproape că am leșinat de bucurie și de teamă. De ce teamă? Ce ți-am făcut eu vreodată, ce altceva decât să te iubesc? Și când ți-am citit scrisoarea, am plâns și am tot plâns. Mă întreb dacă știi cât timp a trecut de când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
fixă a lui Ben în legătură cu tine a fost ca... ca un demon în viața noastră. Dar, desigur, nu m-a împins numai dorința de a povesti cuiva. Știi, când te-am văzut pentru prima oară în sat, aproape că am leșinat. Tocmai dădusem colțul dinspre bungalovuri și te-am văzut intrând în cârciumă. Mi s-au muiat genunchii, și a trebuit să urc îndărăt câțiva pași pe deal, să mă așez în iarbă. Pe urmă mi-am spus că poate am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
scrisorile unei persoane de la British Museum care m-a telefonat să mă întrebe de soarta cărților lui James. I-am cerut acestei persoane să se uite la cărți, și a venit ieri. Când a văzut bogăția bibliotecii, aproape că a leșinat de emoție și cupiditate. Nu știu ce să fac cu poemele lui James. Da, POEMELE lui James! Nu cred să mai fi vorbit de ele. Așadar, James a realizat, într-o oarecare măsură, ceea ce a spus că va realiza: a intrat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
se mutase locul, și un major zice: Rămâi în poartă futu-ți Dumnezeul mă-tii! Brigada cutare... stai! Și m-a oprit în poartă și mi-a dat vreo 10-15 la fund. Acuma te punea să numeri ca să vadă când leșini (râde - n.n.) și nu știu când am leșinat sau cum mi-am revenit, că m-am trezit ud... Probabil că mi-a turnat o găleată cu apă în cap. Asta a fost... Cred că vreo 15, țin minte, că am
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
în poartă futu-ți Dumnezeul mă-tii! Brigada cutare... stai! Și m-a oprit în poartă și mi-a dat vreo 10-15 la fund. Acuma te punea să numeri ca să vadă când leșini (râde - n.n.) și nu știu când am leșinat sau cum mi-am revenit, că m-am trezit ud... Probabil că mi-a turnat o găleată cu apă în cap. Asta a fost... Cred că vreo 15, țin minte, că am numărat... Nu vă mai amintiți numele celui care
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ca să-mi facă pneumotorax, să introducă aer în plămân, să anihileze plămânul, și în timpul ăsta un planton de drept comun mă ținea de mâini, și eu îl țineam pe el... Și la un moment dat, m-a pătruns... și am leșinat. Și am avut senzația că mă duc, că pătrund prin pământ, că tot timpul coboram... Și parcă nici nu exista pământ... După aceea mi-o spus plantonul că l-am strâns de nu și-o putut desface mâinile... așa de
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
spune, care nu vrea să facă demascare? Și Juberian a arătat la Gogu Crainic: Asta nici gând nu are. Hai, vino aicea, banditule! L-a apucat aicea la gât, i-a dat un pumn, încât imediat a căzut jos, a leșinat. Și pe urmă l-a luat iarăși de la gât, l-a ridicat și a spus: Bagă mințile în cap, pentru că asta e numai inceputul. O să vezi mai târziu! Și pe urmă s-a dus... Au fost și dintre cei care
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
pus un gardian un deget. Mă credeți? Și s-o bătut! Asta am vrut să vă spun... Era unu’ Savu Vasile și îl duce un ofițer, Roade Molai, și îl bagă sub trepte. Și ce-o văzut acolo... era să leșine, așa s-o speriet. Era unu’ cu jumătate țeasta capului... pe ochi și pe față îi curgea sângele ca din porc... Săracu’ Vasile, când o venit îi era frică și să vorbească. Măi, da’ cine o fost? Nu știu, că
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
un regiment american din Germania Occidentală și știa mii de rețete și îmi spunea: Măi, hai că încep o rețetă cu cartofi. Și zicea, zicea, zicea, până îmi lăsa gura apă și îi spuneam: Oprește-te că mă săturai! ... că leșin dracu de foame aicea... Era un artizan desăvârșit... Am stat cu el și îmi vorbea mult despre Nietzche, pe care-l adora, și îmi spunea povești din lumea mare... El a fost la Gherla și după aia a venit la
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
lăsa lungit... El un singur lucru spunea: Dă ce, mă, nu vrei să vorbești cu tovarășu’ căpitan, sau cu tovarășu’ maior anchetator? Ce, tu vrei să-ți bați joc dă ei? Și să punea cu bătuta pe tine până când te leșina... Suna, venea un soldat care făcea acolo stagiul și te trimetea în celulă. Aici, colegii de celulă luau un prosop, îl udau cu puțină apă, și ți-l punea’ pe fund... Și Zamfirescu ăsta te lăsa două-trei zile și te
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
la Văcărești, lucrările la Dâmbovița etc. Băut ceai. Ora 5½ l-am chemat pe maiorul Vlădoianu și i-am reproșat, în modul cel mai energic și direct, că a sedus-o pe Lucie, el nu spune aproape nici un cuvânt și leșină afară, în fața ușii mele. Tocmai a venit D. Sturdza, care îmi spune că Vlădoianu a căzut pe culoar, eu mai schimb vreo două vorbe cu el. Este complet dărâmat. Seara cu Elisabeta, suntem amândoi agitați. Elisabeta dureri de măsea. Miercuri
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]