1,986 matches
-
inele, la inimă, arată că-i este greu să respire, ridică dantela până la jumătatea nasului și-și culege o lacrimă cu o batistă gălbuie. Veghează mai apoi, cu fruntea pe muchia copârșeului din mahon, cu mânere argintii. Dacă vrea să leșine, probabil o va face mâine, pe la 11.45-12.00, când se va termina speech-ul directorului, când va începe să recepționeze condoleanțele. Va marca finalul. O vor sprijini cei doi doctoranzi de casă ai lui Pârvulescu, special postați la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
o poezie patriotică, „Sunt fiu de vultur”, a apărut în Cutezătorii, am mers cu capacul de butelie să-l pună Gură pe lanț, lângă celelalte, am dormit pe țol lângă foc, am defilat în chiloți roșii pe stadion și-am leșinat că era prea cald și-am căzut de pe carul alegoric, era un glob care se deschidea ca o floare și de-acolo ieșeau baloane și noi trebuia să ne ținem de mâini și după aceea să alergăm repede-repede, să facem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
aștept. Acum nu vă mai supăr cu nici un cuvînt". Eu încă trebuie să-i supăr pe ai mei. Trebuie să vă povestesc primul drum în mlaștină. Într-o zi a apărut pe neașteptate o pisică. Era primul eveniment mai important. Leșinată de căldură, s-a oprit și ne-a privit cu ochi indiferenți. Pe urmă s-a culcat pe una din șine. Dacă ar fi venit vreun tren ar fi călcat-o. Am alungat-o, dar abia după aceea mi-am
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
instala într-o irealitate decât pentru a muri. Înțelegeți, prin urmare, în ce hal eram. Odată, în tinerețe, am stat atârnat câteva secunde deasupra linei prăpăstii, prins numai de un smoc de iarbă. Auzeam cum trosnea fiecare fir și am leșinat. Dacă nu mă trăgea cineva, aș fi căzut în prăpastie. Așa eram și în gară: atârnați deasupra unui gol, împotriva căruia luptasem, cât te poți lupta într-o asemenea situație, până când ființa noastră a cedat. Firele care trosneau și de
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
n-avea nimic important de povestit. Petrecuse un weekend liniștit cu sora ei, care era infirmieră la Spitalul Princess Marina. Cumpăraseră niște stofă și începuseră să croiască o rochie pentru fiica surorii sale. Duminică fuseseră la biserică și o femeie leșinase în mijlocul unui imn. Sora ei o ajutase să-și revină și-i fierseseră niște ceai într-o încăpere de lângă biserică. Femeia era prea grasă, povesti ea, și căldura o doborâse, dar își revenise repede și băuse patru cești de ceai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
călători din nord, trase la peron; un marfar încărcat cu minereu de cupru extras din minele din Zambia era garat, iar mecanicul stătea la taclale sub un copac cu un angajat al căilor ferate. Un câine cu un picior schilodit, leșinat de căldură, trecu șchiopătând pe acolo. Un copilaș curios, cu muci la nas, îi aruncă lui Mma Ramotswe priviri furișe, de după o masă, apoi se ascunse chicotind când ea îi zâmbi. Urma trecerea frontierei și coada ce înainta greoi în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Nimic mai simplu, îl facem credibil, îl ajutăm să ridice o mănăstire, un hram cât toată nădejdea lumească la un loc, îl facem ctitor, inventăm niște sfinte moaște, cioplim o troiță la crucile drumului, găsim noi două-trei babe care să leșine la comandă (câți draci nu a scos domnul maior din burghezi), niște ședințe de exorcizare, niște minuni în noaptea de sfânt Vasile, un semn în icoană și gata, prostimea dă năvală. Ce, mai buni sunt puțoii aceștia băițuiți cu mir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de apă verde. Maimuțele chicoteau și bolboroseau, se frecau la ochi, îi deschideau larg și îi mijeau. — Baba, se jelui domnișoara Jyotsna, care tocmai ajunsese ca să asiste la îngrozitorul eveniment. Se clătină ca și cum ar fi fost pe punctul de a leșina - și fu prinsă de brațele în așteptare ale domnului Gupta. Baba, Baba... Căutară ici. Căutară colo. În sus și-n jos prin arborele de guava. În copacii vecini. În tufe. În spatele stâncilor. Priviră din nou în sus printre crengi, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
să treci pe acolo. Ea îl împinse spre ușa prin care dispăruse Enro, dar Gosseyn avea din nou comenzile. O reținu. Fusese frapat de numele ei. - Există vreo legătură, zise, între această Nirenă și vechea capitală Nirena? Păru încurcată. - Adineauri leșinai și acum pui niște întrebări inteligente. Caracterul dumitale este mai complex decât ar sugera-o înfățișarea. Ei, dar acum, grăbește-te. Trebuie. - Ce sugerează înfățișarea mea? întrebă Gosseyn. Ochii reci și gri îl studiau. - Dumneata ai vrut-o, zise ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
trebuia să fi pătruns până la Ashargin. Sau, poate, era efectul unui ansamblu de lucruri importante, prea importante. Oricare ar fi fost cauza, cea ce a urmat a fost prea rapid ca să mai poată reacționa. În timp ce Enro se așeza, Ashargin-Gosseyn a leșinat. * Când și-a revenit, Gosseyn se găsea așezat la masă susținut de doi servitori. Imediat corpul lui Ashargin se contractă. În așteptarea unui reproș. Alarmat, Gosseyn combătea leșinul posibil. Aruncă o privire la Enro, dar dictatorul înfuleca de zor. Nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
că trecuseră opt zile pentru Ashargin, în vreme ce el nu fusese conștient decât o zi și o noapte, Gosseyn se simți tulburat; dar răgazul acesta a fost scurt. Imaginile săptămânii trecute se dovediră a fi în mod ciudat bune. Ashargin nu leșinase deloc. Trecuse cu succes etapele inițiale. Chiar încercase să convingă că va primi un rol de observator deocamdată. Pentru unul care a leșinat de două ori în prezența lui Enro, era o reușită de prim ordin. O dovadă în plus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
acesta a fost scurt. Imaginile săptămânii trecute se dovediră a fi în mod ciudat bune. Ashargin nu leșinase deloc. Trecuse cu succes etapele inițiale. Chiar încercase să convingă că va primi un rol de observator deocamdată. Pentru unul care a leșinat de două ori în prezența lui Enro, era o reușită de prim ordin. O dovadă în plus că și o personalitate atât de puțin integrată ca a lui Ashargin răspundea prompt și că erau de ajuns câteva ore de control
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
Leej. - Așa deci, nava s-a rătăcit în spațiu? întrebă. Ochii lui Leej se întristară. - Suntem izolați, zise ea, tristă. Cineva a dispus un releu care a distrus matricea distorsorului pentru baza cea mai apropiată. S-a întâmplat atunci când ai leșinat, iar matricea nu fusese folosită decât o dată. Cuvintele tehnice sunau bizar în gura ei, dar semnificația rămânea aceeași. Fiind amețit după trezire, nu prevăzuse decât în parte consecințele spuselor ei. Nu pentru că nu ar fi priceput. Dar spiritul său se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
fetei ce a pățit. Când pescuia ca și în alte zile obișnuite, venise o balenă și îi răsturnase barca. Atunci valurile uriașe îl aruncară către stâncile din apropierea malului. Mai departe nu mai știa nimic. Pesemne că el se lovise și leșinase iar valurile îl aduseră spre mal, iar aici frumoasa fată, despre care nu știa, că e prințesă, îi salvase viața. Fata bucuroasă că nu mai trebuie să stea singură pe insulă, îl invitase să viziteze alături de ea împrejurimile, apoi castelul
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
aplecat. — Ce ai? Își ținea șervețelele între coapse. — Nu mă simt bine, du-mă acasă..., șopti. Era puțină lumină, dar acum vedeam că șervețelele albe deveniseră întunecate în mâinile sale. — Pierzi sânge... — Du-mă acasă, te rog. Dar între timp leșinase. Am luat-o în brațe, m-am dus la mașină și am așezat-o pe banchetă. Aș fi riscat să o duc la spitalul meu. Șofam și încercam să-mi amintesc dacă vreunul din prietenii mei era de gardă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
N-am privit gaura din capul tău, am văzut doar o margine deschisă care trebuia să fie pielea, dar n-am privit înăuntru. Alfredo merge mai departe, eu nu rămân. Am transpirat și acum tremur, simt întunericul, sunt gata să leșin. Priveam bolnavii, în timp ce treceam pe lângă ei căutând un pat gol. Da, mi-ar fi plăcut să mă vâr într-unul din așternuturile acelea albe și să rămân acolo așteptând să aibă cineva grijă de mine. Un termometru sub braț, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
mea. Infirmiera aleargă împingând targa, eu abia reușesc să țin mâna Elsei. Înainte de a intra în sală, șoptește vlăguită: — Ești sigur că vrei să asiști? De fapt, nu sunt deloc sigur. Sunt chirurg, și totuși mi-e frică să nu leșin. M-a impresionat teribil să văd ghemotocul acela negru, între sânge și sexul epilat al soției mele. Aș rămâne bucuros afară, mă sperie povestea asta poetică și violentă în același timp, dar știu că nu pot să mă sustrag, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
se mișca asemeni unei trupe de balet sub îndrumarea unui coreograf, o mulțime de membre cu mișcări sinuoase și torsuri bine lucrate care făceau ca mișcările să pară că sunt făcute aproape fără niciun efort. Îi plăcea yoga și era leșinată după Yani, dar nu prea suporta chestia asta cu atinsul și simțitul. Rectificare: chestia cu atinsul și simțitul era super atâta timp cât Yani o atingea pe ea. Toată polologhia aia despre energie, karma și spirit îi cam știrbea din șarm și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
a fost cel mai slab roman al dumneavoastă. Nu merita un articol ca ăla, dar n-a fost nici pe jumătate ca Luna năruită sau, bineînțeles, Deziluzia. Henry inspiră adânc și își duse instinctiv mâna la gură. Leigh simți că leșină; inima începu să-i bubuie și simți cum îi transpiră palmele și tălpile. Jesse zâmbi. — O spui pe șleau. Fără ocolișuri. E un lucru rar în ziua de azi, nu credeți? Neștiind dacă asta era o întrebare sau nu, Leigh
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
California, și în prezent era unul dintre cei mai căutați regizori de la Hollywood. Adrianei îi făcuse o deosebită plăcere să își imagineze surprinderea prietenelor ei când, după numai câteva luni, își va anunța logodna. Iar maică-sa! Biata femeie ar leșina, era sigură. Numai gândurile astea îi dădeau tăria de a respinge oferta plăcută a bărbatului care stătea lângă ea. — Păi, atunci, presupun că nu ne rămâne decât să ne vedem în New York, spuse Dean plin ifose și zâmbete cuceritoare. — Cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
închipui că pe Jorge îl interesează mai multe cele între 18 și 25 de ani. Au! Emmy reproduse conținutul acestei conversații prietenelor ei care, până termină ea de povestit, pur și simplu râdeau cu lacrimi. — Nu-se-poate-așa-ceva! zise Leigh gata să leșine. Se apucă cu mâinile de stomac și se rostogoli pe podea. Avea douăzeci și trei de ani, querida? Pe bune? Nici nu știam chestia asta! Și, bineînțeles, habar n-aveam că hobby-ul lui era să facă dragoste pe marginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
a urinat și s-a pregătit să simtă înțepătura aceea cunoscută, ca de infecție urinară, dar în mod miraculos se simțea bine. S-a spălat pe față și, când s-a văzut în oglindă, aproape că i-a venit să leșine. Avea bărbia și obrajii iritați și, pe alocuri, era zgâriată de la barba lui; avea buzele umflate; pielea gâtului era roșie din loc în loc, cu urme de mușcături; părul era încurcat, cu noduri prin el; avea vânătăi pe pulpe de cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
puțin ciocul. Părea să fie mulțumit de ce vede, deși evident că n-avea cum s-o spună. Haide, îl îndemna Adriana, poți! Și atunci, cu capul ridicat țanțoș și ochii strălucind, Otis croncăni: — Frumușico! Adriana fu cât pe ce să leșine de bucurie. — Oh, ce băiat cuminte! spuse ea cu voce entuziasmată de fetiță. Ce băiat cuminte ești! Vrea băiatul ceva bun? Decisese să-l mai lase pe Otis cu confuzia de gen — deocamdată cel puțin. Era destul timp pentru toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
culoarea zmeurei din sertarul cu cosmeticale și își lovi ușor obrajii cu palmele. Nu-i rău, se gândi ea cu plăcută surprindere. Nu-i deloc rău pentru treizeci de ani. Apoi, plictisită brusc de ședința spontană de machiaj și aproape leșinată de foame, se încălță cu o pereche de șoșoni confortabili din blăniță de oaie, își legă din nou minunea aceea din cașmir în jurul taliei și se îndreptă spre bucătărie să pregătească niște supă. Telefonul sună din nou pe linia interioară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
sticlesc ochii de bucurie Și intră imediat În horă. Oho, curgeau apele de pe el În Șiroaie recei, iar popa zicea că bărbatul Și femeia să fie Împreună Și la bine Și la rău. Mireasa, săraca, făcea fețe-fețe, credea că-i leșină mirele, noroc că trecuseră deja pe la starea civilă, deci se putea numi Și văduvă la ieșirea din biserică. Băi, Gore, lumea venise pregătită pentru distracție, iar tu mai aveai puțin Și făceai deschiderea la parastas. Ptiu, stăteam În spatele tău Și
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]