25,327 matches
-
În plus, englezul lăsa mereu bacșiș când vedea restul în monedele pe care încă nu le învățase. Așa că, dacă noi eram fericiți, de ce să supărăm clientul generos și să îl corectăm? Bine că ne înțelegeam. Noi nu predam româna. Iar lecția ne-o învățaserăm: străinului, restul nu i se dă niciodată în bancnote. Când nu pricepea ceva, englezul, amețit de viteza cu care i se vorbea, spunea OK și zâmbea. Noi înțelegeam că nu e nici o problemă: clientul cumpără orice. Îi
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
fac bine. Dacă fata aia n-ar fi fost puțin așa ironică, garsoniera de la tata n-ar fi stat goală în Magheru. Mai zi-o p-aia cu sala, îi zic Tovarășului Meu Cel Mai Bun Trei, și aici începe lecția. Nu vreau să te plictisesc, e cu deltoizi și trapezi și extensii de braț în cinci serii a câte trei pentru cumularea masei musculare și cu albușuri de ou și piept de pui și suplimente alimentare, Tovarășul Meu Trei e
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
primim tot ce ni se dă ca fiind bun, drept, adevăr absolut. Asta este intenția, dar degeaba vă străduiți. Așa că, mai bine treziți-vă voi din somnul comandat și dați oamenilor ceea ce le trebuie cu adevărat. A propos: unde sunt lecțiile de limbi străine? Dar cele de limba română? Trăind În tumultul capitalei poate că n-ați observat că oamenii, și mai ales tinerii, au nevoie de multă educație și Îndrumare, că vor mereu să Învețe, mai mult, mai bine. V-
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
credeți că românul cu bunul său simț conservator va ști să aplaude sau să huiduie?! Să credeți pentru că "simplul cetățean" are simțul bunului gust chiar foarte dezvoltat. Dar să continuăm cu OTVul. Aici, cei interesați, puteau să asiste la o lecție de psihologie bine fundamentată și cu rezultate benefice pentru cei ce o aplicau, susținută de domnul Pavel Coruț. Și tot aici, postul Își adapta emisiunile În funcție de evenimentele zilei, În așa fel ca tot omul să fie cât mai bine informat
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
apoi În fața celor din afară. Și mai e Încă un aspect deloc de neglijat: vă rugăm să nu mai acceptați nimănui și nici voi să nu mai folosiți termenul de „balcanici”. Nu vă zgârie urechile, sau iar ați lipsit de la lecția de geografie?!? Noi suntem adunați În jurul CARPAȚILOR, munți mândri și vii, munții care ne dau, de când ne știm, tot ce ne trebuie pentru viață și pentru ocrotirea ei. De ce, de atâția ani, Îi negați?! Balcanii Încep dincolo de Dunăre, n-avem
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
mai repede Înainte. E o cursă ca la urcușul unui munte : cine știe să meargă În pas egal, regulat, fără opriri și fără alergătură, ajunge În vârf cu respirația normală și neobosit. Așa că degeaba vă mai străduiți : noi am Învățat lecția urcușului și Înaintăm Încet, dar sigur, orice ați Încerca. Așa că noi o să ascultăm În continuare croncănitul de corb și o să Înțelegem ce trebuie, nu ce vreți voi să Înțelegem și, la un moment dat, chiar fără să băgăm bine de
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
o atacă frontal: „Nae Ionescu a refuzat multă vreme să publice cărți de filozofie și e foarte probabil că va refuza și de aici înainte. S-au adus felurite și istețe explicații acestor ciudate singularizări. S-a spus bunăoară că lecțiile profesorului Nae Ionescu nu sunt «originale» și ca atare nu îndrăznește să le dea la tipar. Într-o cultură filozofică atât de «originală» ca a noastră, unde oricine poate face o carte de filozofie cu alte zece cărți înainte, refuzul
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Cursurile sale sunt litografiate numai pentru folosul acelora care l-au auzit, care au stat de vorbă cu el: sunt scheme mnemonice pentru orientarea într-o lungă conversație avută acum un an sau acum cinci ani. Studenții care îi urmăresc lecțiile alcătuiesc laolaltă o mare comunitate de dragoste și gândire, și numai pentru această comunitate folosesc la ceva cursurile.“ Într-adevăr, Nae Ionescu a „interzis“ inițial consemnarea prelegerilor sale. După un timp, însă, în anul universitar 1924-1925, studenții au aranjat ca
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
celui de-al treilea volum al seriei de cursuri. Semnată colectiv, ea a fost redactată de Constantin Noica, Mircea Vulcănescu și Constantin Floru. Fraza „Unii recenzenți au făcut o vină editorilor din lipsa referințelor la literatura chestiunii în subsolul textului lecțiilor, care n-ar fi lipsit dacă profesorul și-ar fi publicat singur cursurile“ îl vizează pe secretarul de redacție al revistei Saeculum. Putem presupune că această secțiune a prefeței i-a revenit lui Noica, în calitate de fost colaborator al revistei cu
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
cărții lui Underhill. Nae Ionescu preda psihologia din 1921, întâi la Universitate, apoi la Institutul Național de Educație Fizică. Planul cursului și titlurile prelegerilor, publicate de Dora Mezdrea, sunt lămuritoare asupra materiei pe care trebuia să o acopere. Mai multe lecții se ocupă de gândire, sentiment și voință. O lecție are ca subiect hipnoza - a cărei explicație e legată de subconștient -, iar o alta e dedicată gradelor și treptelor de conștiință. Nu e mai logic să presupunem că Nae Ionescu a
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
întâi la Universitate, apoi la Institutul Național de Educație Fizică. Planul cursului și titlurile prelegerilor, publicate de Dora Mezdrea, sunt lămuritoare asupra materiei pe care trebuia să o acopere. Mai multe lecții se ocupă de gândire, sentiment și voință. O lecție are ca subiect hipnoza - a cărei explicație e legată de subconștient -, iar o alta e dedicată gradelor și treptelor de conștiință. Nu e mai logic să presupunem că Nae Ionescu a „plagiat“ unul dintre manualele după care își alcătuia cursul
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
simbolic al misticii și tipurile pelerinului, mirelui și sfântului. În prelegerea a XX-a, Simbolism mistic: tipul pelerinului, el chiar face o observație, care poate fi considerată o distanțare de modul de abordare al d-nei Underhill: „Este adevărat că aceste lecții, pe care vi le fac, ar putea fi mult mai frumoase dacă v-aș aduce citate și dacă am face puțină literatură mistică. Dar, în definitiv, noi nu suntem aci ca să auzim lucruri frumoase, ci ca să auzim lucruri precise; și
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
despărți de studenții din acel an, le explică motivul pentru care „a cam lipsit de la curs“. Pentru că „n-am avut ce să vă spun“. Și precizează: „nu mi-am permis să viu în fața d-voastră și să spui în trei lecții ceea ce puteam spune în una singură. Dacă am lipsit uneori, este pentru că știam că nu pot să întind la infinit un curs care are anumite puncte de reper și care nu se putea întinde fără lipsă de respect pentru d-
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
mai vechi. Prelegerile universitare - în cea mai mare parte articulate spontan, înregistrate imperfect și publicate de alții -, precum și gazetăria nu sunt locuri care obligă la note de subsol sau la pauze sursologice. În plus, cursurile lui Nae Ionescu nu erau lecții de filozofie, ci de filozofare, în care accentul cădea nu atât pe informații sau pe idei, cât pe deducția și înlănțuirea lor logică. Toate paralelele care se pot identifica aici cu ideile sau textele altor autori își au loc în
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
mei sunt în lumină. și încă o dată s-a încercat același lucru, de data asta și cu bunica: erau toți trei într-un hal, că a trebuit să-i cert pentru neglijență. De data asta n-am mai plâns: învățasem lecția. Dar să continuăm de unde am rămas. În lupta mea continuă am ajuns, per telefon și scrisoare, la părintele Irimescu, la Rădășeni, căruia i-am spovedit toate necazurile mele. M-a sfătuit să citesc 9 săptămâni, zilnic, trei acatiste, în fiecare
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
știu și pe celelalte: de la Cel care mă îndrumă. Cred acum că eu a trebuit să trec prin toate astea și prin mult mai multe nespuse, ca să ajung să-i înțeleg pe toți și toate, tocmai pentru ca să-mi fac bine lecția și să vă pot da cât mai multe sfaturi bune. Că le veți urma sau nu asta rămâne la latitudinea voastră, pentru că, așa cum a spus și Iisus, fiecare om are libertatea să-și aleagă drumul pe care va merge: depinde
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
-ți dau un sfat: ai grijă de sufletul tău, drămuiește bine cui merită să-l așezi în palmă. Să nu crezi orbește în nimic. Mai ales în dragostea perfectă. Indestructibilă. Viața nu este deloc un film siropos, ea este o lecție grea, destul de complicată. Și nu trebuie să te ia pe nepregătite... XIX. 13 septembrie De ce taci? De ce? Tocmai acum, în aceste zile în care mi-e greu! Aș putea spune, chiar imposibil să respir. Tăcerea ta, vădit îndărătnică și parcă
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
imens cuptor. Clădiri, străzi, oameni, chiar și cerul se scurge, uriaș val de lavă incandescentă. Nimic de făcut. Oricât ne-am dori sau chiar am lupta, natura se dovedește, aproape întotdeauna, mai puternică decât omul și gata să ne dea lecții, de fiecare dată. E duminică dimineața și, cel puțin teoretic, ar trebui să dau o fugă în Piață, pentru aprovizionare. Deschid fereastra larg, dar bat imediat în retragere. Nicio șansă de a mă aventura acum afară, cu toate pălăriile și
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
Actorul "se sinucide" în personaj. Devine celălalt într-un mod fatal și, uneori, ireversibil. Poetul "se sinucide" în cuvânt. Acestea sunt moartea și învierea lui"; Poetul reconstituie mintal imaginea unui lucru, dar și imaginea unui sentiment"; " Poezia însăși este o lecție de curaj". S-o credem pe Carmelia Leonte, fie și numai pentru că, înainte, l-am crezut pe Emil Botta. Ioan Holban I Între cabotinism și damnare Se știe că teatrul este un joc serios și lumea pentru a-l parafraza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
și totuși rămâne un captator de sensuri, idol sau fantoșă spre care converg evenimentele poetice. Un simbol. Dar pentru Emil Botta orice simbolistică devine un fel de arlechinadă într-un act, dincolo de care redundanța imaginilor transgresează planul imediatității. Urmând parcă lecția lui Jakobson, potrivit căreia discursul poetic are două caracteristici, ambiguitate și autoreflexivitate, poetul face din ambiguitate un registru de semne mereu schimbător, mereu altoit pe un altul care se depășește pe sine. Fantasma albă a imediatului se compune după regulile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
Ideea de a grăbi moartea nu este străină de imperiul oglinzilor scânteietoare și al scenei, pentru că însuși sfârșitul lugubru, încărcat de teatralitate prin faptul că e atât de neverosimil, examenul final marea confruntare a omului cu sine, marea învățătură sau lecție a destinului uman este o oglindă somptuoasă și funebră în care oricine se poate pierde, atât timp cât nu mai poate glumi. Sau atât timp cât refuză să fie serios. Diverse atitudini corespund diverselor fețe ale morții. Aceasta ar putea fi o idee fundamentală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
politicos, nu sta în picioare, suntem în lunca Trântorilor, a Marilor Leneși. (Un domn bine) Când poetul își propune să lupte împotriva "lenei", o face cu mijloace neadecvate: Ah! Vino repede sabie, armură, să lupt cu lenea care mă fură. (Lecție) De altfel, papionul, bastonul, sabia, armura, alternanța succesivă a mitizării și demitizării, așteptări frustrate, ființe real-himerice, povești animaliere, conformația imaginativă a lumii, stereotipia, răceala sau blândețea, nimic din toate acestea și altceva nu există! nu sunt soluții practice la totala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
fața înseamnă... a rămâne fără cap, a fi decapitat. Este o moarte fără demnitate, de-a dreptul caraghioasă, mutilantă. Dar oricum ar apărea, sub orice chip și sub orice formă, îți trebuie curaj să o înfrunți. Poezia însăși este o lecție de curaj. Curajul are în primul rând o semnificație interioară, și abia apoi una de penetrare în plan social, în scenă. Forța cosmică a curajului este reprezentată grafic, în Orient, sub forma unei fascinante femei goale, fără cap. Din gâtul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
ca aceștia să fie oameni vii, amnar scăpărător. O, mai curând păpuși costumate, manechine. Hii, hii, căluții mei de panoramă! Și hăis, și cea, vitele mele automate! (Liniștiți și neliniștiți) Frontierele sunt, de fapt, convenționale. Aceasta ar putea fi marea lecție pe care ne-o oferă Emil Botta: nu există delimitări certe. Real și fantastic, adevăr și iluzie, uman și inuman coexistă, completându-se reciproc, mode-lându-se reciproc. Astfel se atinge pragul maxim al veridicității. De ce trăiește actorul? Pentru a crea iluzia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
privindu-și Întrebător mama. Ne afectează În primul rând pe noi, iar ei se vor amuza pe seama noastră. Și tu te gândești la asta nu? Cu siguranță că da, dar vei vedea răsăritul și este posibil să primești și o lecție ca data viitoare să nu te mai grăbești așa. Ai câte ceva de Învațat din toate Întâmplările vieții. Da, dar Îl voi vedea și pe El, gândea Andreea În sinea ei apoi Întrebase: Oare va veni? Dacă te-a văzut destul de
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]