1,571 matches
-
care și-au adus contribuția mari critici sau stilisticieni literari cum ar fi Tudor Vianu, Perpessicius, Dumitru Caracostea etc. Un moment semnificativ al contestării poetului de către un grup de critici literari consacrați, din care făceau parte Nicolae Manolescu, Ion Bogdan Lefter, Mircea Cărtărescu, un politolog - profesorul de științe politice Cristian Preda, dar și de un număr de tineri scriitori, și anume de cel care coordonase numărul, redactorul Cezar Paul-Bădescu, Răzvan Rădulescu, T.O.Bobe, studentul Marius Chivu, l-a constituit numarul
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
timpului, biserica a fost întreținută și reparată pe cheltuiala sătenilor. Cele două rânduri de reparații (în anii 1970 și 1985) nu au implicat modificări în arhitectura bisericii. Lucrări de restaurare nu s-au făcut niciodată. În anul 2007, cercetătorul Lucian Lefter constata că lucrările de întreținere efectuate la bisericile de lemn din Zlodica, Costești și Suhuleț au transformat respectivele lăcașuri de cult în kitsch-uri. Arhitecta Smaranda Gâlea a realizat o serie de observații tehnice ale edificiului, ea constatând că starea
Biserica de lemn din Zlodica () [Corola-website/Science/317178_a_318507]
-
Moldovei până în anul 1887, când s-a sfințit o nouă catedrală în apropiere. În pridvor și în apropierea zidului nordic al bisericii se află mormintele mai multor mitropoliți ai Moldovei: Gavriil Callimachi (1760-1786), Leon Gheucă (1786-1788), Iacov Stamate (1792-1803), Meletie Lefter (1844-1848) și Sebastian Rusan (1950-1956). Biserica "Sf. Gheorghe Vechi" din Iași a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Acest edificiu este inclus pe listă ca parte a Ansamblului Mitropoliei Moldovei
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
restaurărilor efectuate la aceste monumente istorice la sfârșitul secolului al XIX-lea, un policandru cu inițialele lui Vasile Lupu, adus de la Sf. Trei Ierarhi, un alt policandru cu brațele înmănunchiate în crenguțe și frunze, lucrat în 1844 în timpul mitropolitului Meletie Lefter, două sfeșnice din vremea lui Vasile Lupu ș.a. În timpul păstoririi la Iași a mitropolitului Teoctist Arăpașu s-au efectuat noi lucrări de restaurare în anii 1981-1985. După înlăturarea de la putere a regimului comunist în decembrie 1989, mitropolitul Daniel Ciobotea a
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
clopotniță din piatră și s-a căptușit biserica pe interior și exterior cu scânduri nevopsite, așezate vertical. Catapeteasma bisericii a rămas cea originală. Biserica și cimitirul sunt împrejmuite cu un zid din piatră de gresie. În anul 2007, cercetătorul Lucian Lefter constata că lucrările de întreținere efectuate la bisericile de lemn din Zlodica, Costești și Suhuleț au transformat respectivele lăcașuri de cult în kitsch-uri. Arhitecta Smaranda Gâlea a realizat o serie de observații tehnice ale edificiului, ea constatând că biserica
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
așa cum poate fi văzută astăzi. El a înzestrat-o cu o frumoasă catapeteasmă în stil baroc și cu numeroase obiecte de cult valoroase. Biserica a fost sfințită la data de 5 ianuarie 1823 de mitropolitul Veniamin Costachi, împreună cu episcopul Meletie Lefter al Romanului. În stânga intrării se află o pisanie în limba română cu caractere chirilice, având următorul text: ""Cu agiutoriul Presfintei Troiță a Dumnezeului nostru sau rădicat din temelie acestu sfăntŭ lăcașŭ întru carele se prăznuește Buna Vestire a Maicei D
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
Băsescu, Tova Ben Nun (Israel), Sarah Bloomfeld (SUA), Randolph Braham (SUA), Emil Constantinescu, Wesley Fisher (SUA), Radu Gabrea, Mircea Geoană, Menachem Hacohen (Israel), Carol Iancu (Franța), Ion Iliescu, Vasile Ionescu, Sorin Iulian, Saul Kagan (SUA), Marco Katz (Israel), Ion Bogdan Lefter, Oliver Lustig, Dan Mariaschin (SUA), Mona Muscă, Majestatea Sa Regele Mihai I, Meir Rosenne (Israel), Avner Shalev (Israel), Aurel Vainer, Simone Veil (Franța), Mihai-Răzvan Ungureanu, Elie Wiesel (SUA). Consiliul Științific este un organ consultativ știintific de specialitate, format dintr-un
Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” () [Corola-website/Science/327040_a_328369]
-
Această revistă este precursoarea revistei " Foaia societății de medici și naturaliști din Principatul Moldovei" (1851) și, ulterior, a "Buletinului Societății" (1866) și a "Revistei medico-chirurgicale". În timpul epidemiei de holeră din 1847-1848, epidemie în care a murit și mitropolitul Moldovei Meletie Lefter, pe lângă activitatea de îngrijire a bolnavilor, Constantin Vârnav a desfășurat și o activitate de educație sanitară, publicând "Despre holera epidemiască" (1848) și ulterior "Despre holera asiatică" (1872), lucrări ce tratau despre istoricului holerei și mijloacelor de combatere și care au
Constantin Vârnav () [Corola-website/Science/330169_a_331498]
-
cultural, 18.01.2005;<br> Artă (cultură) alternativă (ÎI), Adrian Guta, Observator cultural, 4.01.2005; Premii pentru evenimentele artistice independente ale anului 2004, Observator cultural, 21.12.2004;<br> Final de proiect/ de an politic/ de guvernare, Ion Bogdan Lefter, Mihai Mihalcea, Irina Cios, Observator cultural, 21.12.2004;<br> Ministeriale. Proiectul de monitorizare a Ministerului Culturii la final, Observator cultural, 21.12.2004;<br> Alternative prin oraș, Miruna Tirca, Observator cultural, 26.10.2004;<br> Romelo Pervolovici: Ne-am
Romelo Pervolovici () [Corola-website/Science/329076_a_330405]
-
Observator cultural, 26.11.2002;<br> Agenda culturală. Expoziții, Observator cultual, 29.10.2002;<br> Informații; Știri; La zi, Observator cultural, 29.10.2002;<br> Agenda culturală. Expoziții, Observator cultural, 22.10.2002;<br> Vizitați/ consumați Observatorul cultural, Ion Bogdan Lefter, Observator cultural, 24.09.2002;<br> A 10-a Bienala de arte vizuale. Crossings, Observator cultural, 18.06.2002;<br> O zi de târg din viața unui manechin, Marius Chivu, Observator cultural, 28.05.2002;<br> Cum să aleg numai
Romelo Pervolovici () [Corola-website/Science/329076_a_330405]
-
Observator cultural, 28.05.2002;<br> Cum să aleg numai trei nume?, Magda Carneci, Irina Subotici, Observator cultural, 14.05.2002;<br> La 2 ani: site-ul Observatorului, Observator cultural, 5.03.2002;<br> Înainte și după 1989, Ion Bogdan Lefter, Observator cultural, 19.02.2002;<br> Noul secol/ mileniu. Anul 1, Ion Bogdan Lefter, Observator cultural, Ion Bogdan Lefter, 15.01.2002; Despre stând(arduri), Dan Gulea, Observator cultural, 5.06.2001;<br> După Bookarest 2001, Observator cultural, 5.06
Romelo Pervolovici () [Corola-website/Science/329076_a_330405]
-
Irina Subotici, Observator cultural, 14.05.2002;<br> La 2 ani: site-ul Observatorului, Observator cultural, 5.03.2002;<br> Înainte și după 1989, Ion Bogdan Lefter, Observator cultural, 19.02.2002;<br> Noul secol/ mileniu. Anul 1, Ion Bogdan Lefter, Observator cultural, Ion Bogdan Lefter, 15.01.2002; Despre stând(arduri), Dan Gulea, Observator cultural, 5.06.2001;<br> După Bookarest 2001, Observator cultural, 5.06.2001;<br> Fundația Meta. Prgramul de rezidență, Observator cultural, 29.05.2001;<br> Amintiri
Romelo Pervolovici () [Corola-website/Science/329076_a_330405]
-
05.2002;<br> La 2 ani: site-ul Observatorului, Observator cultural, 5.03.2002;<br> Înainte și după 1989, Ion Bogdan Lefter, Observator cultural, 19.02.2002;<br> Noul secol/ mileniu. Anul 1, Ion Bogdan Lefter, Observator cultural, Ion Bogdan Lefter, 15.01.2002; Despre stând(arduri), Dan Gulea, Observator cultural, 5.06.2001;<br> După Bookarest 2001, Observator cultural, 5.06.2001;<br> Fundația Meta. Prgramul de rezidență, Observator cultural, 29.05.2001;<br> Amintiri și evenimente, Cristina Ionică, Observator
Romelo Pervolovici () [Corola-website/Science/329076_a_330405]
-
Buzea, Eugen Simion, Ioan Holban, Mircea Bârsilă, Traian Ț. Coșovei, Ștefan Borbély, Mircea Martin, Ioana Boț, Marian Drăghici, Iulian Boldea, Simona Grazia Dima, Lucian Alexiu, C. M. Popa, Maria Ana Tupan, Gheorghe Mocuța, Lucian Alecsa, Horia Gârbea, Vasile Dan, Ion Bogdan Lefter, Viorel Mureșan, Gabriel Coșoveanu, Paul Aretzu, Bucur Demetrian, Ștefan Vlăduțescu, Dumitru Chioaru, Ion Dur, Radu Voinescu, Răzvan Voncu, Gabriela Gheorghișor, Daniel Cristea-Enache, Cosmin Ciotloș, Raluca Dună, Ioan Moldovan, Simona Vasilache, Gabriel Nedelea, Al. Cistelecan și alții. Pagina de autor Gabriel
Gabriel Chifu () [Corola-website/Science/337453_a_338782]
-
coana Diamandula), András Csiky (Matei Damian; dublat de George Oancea), Cătălina Pintilie (Sașa; dublată de Valeria Seciu), Dan Nuțu (Mihai Comăneșteanu), Cristina Nuțu (Tincuța; dublată de Mariana Mihuț), Rodica Tapalagă (Aglaia), Carmen Galin (surdomuta Sița), Corina Constantinescu (Sofia), Mitică Popescu (Lefter) și Dorel Vișan (Nichitache). Criticii de film au evidențiat calitățile filmului (fluența istorisirii epico-lirice, omogenitatea și coerența vizuală, decorurile și costumele de „fin de siècle” și interpretările actoricești), precizând însă că filmul păstrează „aspectul idilic, desuet-nostalgic al romanelor lui Duiliu
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
artistică a lui Mihai Zirra. Distribuția a fost formată din Ștefan Mihăilescu-Brăila (Tănase Scatiu), Nicolae Neamțu-Ottonel (Dinu Murguleț), Adela Mărculescu (Tincuța), Maria Voluntaru (Profira), Mihai Pălădescu (Nae Eftimiu), Ion Siminie (Iorgu), Nicolae Botez Luchian (Stoica), Mircea Constantinescu (bancherul), Sabin Făgărășanu (Lefter), Camelia Stănescu (Zoițica), Iulian Necșulescu (ministrul), Stamate Popescu (Mihai), Ion Gheorghiu (doctorul), Tamara Vasilache (Marița), Sorin Balaban, Sorin Gabor, Alexandru Azoiței ș.a. Echipa tehnică a fost formată din Ion Prodan (regia de studio), Mihai Roman (regia muzicală) și ing. Flavia
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
pătrundă în profunzimea relațiilor sociale. Aspirațiile personajelor morale vor fi repede înăbușite de firile contemplative și de o resemnare comodă, împiedicând trecerea la acțiune. Scenele în care apar țăranii au totuși un grad de realism și de autenticitate, iar răzvrătitul Lefter pare mai viu decât poeticul și idealizatul baci Micu. "Viața la țară" este considerată o scriere în stil clasic, cu o construcție riguroasă și armonioasă, descrieri lirice sobre și economie verbală. Garabet Ibrăileanu scria că acest roman este unul clasic
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
coana Diamandula), András Csiky (Matei Damian; dublat de George Oancea), Cătălina Pintilie (Sașa; dublată de Valeria Seciu), Dan Nuțu (Mihai Comăneșteanu), Cristina Nuțu (Tincuța; dublată de Mariana Mihuț), Rodica Tapalagă (Aglaia), Carmen Galin (surdomuta Sița), Corina Constantinescu (Sofia), Mitică Popescu (Lefter) și Dorel Vișan (Nichitache). Criticii de film au evidențiat calitățile filmului (fluența istorisirii epico-lirice, omogenitatea și coerența vizuală, decorurile și costumele de „fin de siècle” și interpretările actoricești), precizând însă că filmul păstrează „aspectul idilic, desuet-nostalgic al romanelor lui Duiliu
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
în volumul de antologie "Zonă. Prozatori și poeți timișoreni", apărut la Editură Marineasa din Timișoara, în anul 1997, precum și în "Dicționarul bio-bibliografic al scriitorilor români din anii 80-90", apărut în anul 2000 la Editură Paralelă 45, coordonat de Ioan Bogdan Lefter. Este prezent în Antologia „Cele mai frumoase proze” apărută în anul 2014 la editură Adenium, Iași. În perioada studiilor universitare, a obținut numeroase premii la concursurile literare studențești, ca de exemplu: premiul revistei Ramuri a Uniunii Scriitorilor din Craiova la
Horia Dulvac () [Corola-website/Science/332535_a_333864]
-
Sorina Grațiela Teodorović (n. Sorina Lefter, 21 august 1970, în București), este o fostă mare handbalistă din România, acum retrasă din activitatea competițională. Lefter-Teodorović a participat alături de echipa națională a României la două Campionate Mondiale, iar cu echipa națională a Austriei, după naturalizare, la Olimpiada din
Sorina Teodorović () [Corola-website/Science/332821_a_334150]
-
1996. La nivel de club, are în palmares Liga Campionilor, câștigată în 1995 cu Hypo Niederösterreich. În plus, ea mai deține două Cupa Cupelor EHF, câștigate cu Bækkelagets SK, și o Cupă IHF, câștigată în 1993 cu Rapid București. Sorina Lefter a început să joace handbal la Clubul Sportiv Școlar 2 București și s-a făcut repede remarcată prin talentul său. În 1986, ea a fost selectată la echipa națională de junioare a României, pentru care a jucat în 47 de
Sorina Teodorović () [Corola-website/Science/332821_a_334150]
-
României, pentru care a jucat în 47 de meciuri, în care a înscris 227 de goluri. În 1987, ea a participat cu echipa României la Balcaniada de tineret de la Ankara, unde a cucerit medalia de aur. În cele patru meciuri, Lefter a înscris șase goluri. România a obținut medalia de aur și anul următor, la Balcaniada de tineret de la Loveci, unde Sorina Lefter a fost una din primele două marcatoare ale țării sale, cu 17 goluri. Între 1986-1988, Lefter a participat
Sorina Teodorović () [Corola-website/Science/332821_a_334150]
-
echipa României la Balcaniada de tineret de la Ankara, unde a cucerit medalia de aur. În cele patru meciuri, Lefter a înscris șase goluri. România a obținut medalia de aur și anul următor, la Balcaniada de tineret de la Loveci, unde Sorina Lefter a fost una din primele două marcatoare ale țării sale, cu 17 goluri. Între 1986-1988, Lefter a participat cu selecționatele de junioare și tineret la numeroase turnee și competiții europene, iar în 1988 a fost convocată pentru prima dată la
Sorina Teodorović () [Corola-website/Science/332821_a_334150]
-
patru meciuri, Lefter a înscris șase goluri. România a obținut medalia de aur și anul următor, la Balcaniada de tineret de la Loveci, unde Sorina Lefter a fost una din primele două marcatoare ale țării sale, cu 17 goluri. Între 1986-1988, Lefter a participat cu selecționatele de junioare și tineret la numeroase turnee și competiții europene, iar în 1988 a fost convocată pentru prima dată la naționala de senioare, în vederea Trofeului Carpați. Tot în 1988, ea a fost cooptată de clubul Rapid
Sorina Teodorović () [Corola-website/Science/332821_a_334150]
-
junioare și tineret la numeroase turnee și competiții europene, iar în 1988 a fost convocată pentru prima dată la naționala de senioare, în vederea Trofeului Carpați. Tot în 1988, ea a fost cooptată de clubul Rapid București. În august 1989, Sorina Lefter a câștigat pentru a treia oară medalia de aur la Balcaniada de tineret, de data aceasta în Iugoslavia, iar în noiembrie 1989, aurul la Balcaniada de senioare, găzduită de Istanbul. În 1990, Lefter a participat cu selecționata de senioare la
Sorina Teodorović () [Corola-website/Science/332821_a_334150]