27,002 matches
-
de controale fiscale, conform obiectivelor stabilite, iar rezultatul acestor controale se consemnează în procese-verbale, care nu constituie însă titlu de creanță fiscală. ... 18. Prin urmare, Curtea a reținut că inspectorii antifraudă, învestiți cu exercițiul autorității publice, sunt îndrituiți să verifice legalitatea activităților desfășurate, existența și autenticitatea documentelor justificative în activitățile de prestări de servicii, să legitimeze și să stabilească identitatea administratorilor entităților controlate, să aplice măsurile prevăzute de normele legale și să sesizeze organele competente în vederea valorificării constatărilor. La finalizarea
DECIZIA nr. 172 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256577]
-
contrar, administratorul drumului are dreptul să aplice măsurile prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 43/1997. ... 17. În acest context, prin decizia precitată, Curtea a reținut că prin instituirea unor termene succesive legiuitorul a creat posibilitatea tuturor celor interesați să intre în legalitatea circumscrisă de normele care reglementează regimul drumurilor. Aceste norme sunt clare, precise și previzibile, din cuprinsul acestora se desprinde cu ușurință conduita pe care trebuie să o adopte beneficiarii care utilizează căi de acces realizate înainte de intrarea în vigoare
DECIZIA nr. 556 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256666]
-
textul de lege criticat. Potrivit art. 14 alin. (6) teza a doua din Legea nr. 85/2006, „Procesul-verbal va fi depus, prin grija administratorului judiciar/lichidatorului, la dosarul cauzei, în termen de două zile lucrătoare de la data adunării creditorilor“. Or, examinarea legalității procedurii și a actelor administratorului judiciar sau lichidatorului se face de către judecătorul-sindic, care, în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2006, veghează la respectarea legalității procedurii. Astfel, potrivit art. 11 alin. (2) din acest act normativ, atribuțiile judecătorului-sindic
DECIZIA nr. 658 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256727]
-
cauzei, în termen de două zile lucrătoare de la data adunării creditorilor“. Or, examinarea legalității procedurii și a actelor administratorului judiciar sau lichidatorului se face de către judecătorul-sindic, care, în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2006, veghează la respectarea legalității procedurii. Astfel, potrivit art. 11 alin. (2) din acest act normativ, atribuțiile judecătorului-sindic sunt limitate la controlul judecătoresc al activității administratorului judiciar și/sau al lichidatorului, iar pentru motive temeinice judecătorul-sindic poate înlocui, prin încheiere, administratorul judiciar sau lichidatorul
DECIZIA nr. 658 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256727]
-
a statuat că, în condițiile în care hotărârile luate în adunarea creditorilor privesc realizarea intereselor legitime ale acestora, în mod colectiv, în vederea recuperării creanțelor lor, numai aceștia justifică un interes și, implicit, calitate procesuală activă, în declanșarea controlului de legalitate a respectivelor hotărâri, efectuat de judecătorul-sindic. În aceste condiții, dispozițiile art. 14 alin. (7) din Legea nr. 85/2006 nu creează o poziție privilegiată creditorilor în detrimentul administratorului special, reprezentant al debitorului, ci reprezintă exclusiv o garanție a asigurării echilibrului
DECIZIA nr. 658 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256727]
-
lege, posibilitate rezervată doar actelor normative de nivel cel puțin egal cu cel al reglementării de bază. Tocmai de aceea, atunci când o hotărâre a Guvernului încalcă legea sau adaugă la lege, ea poate fi anulată pe calea controlului de legalitate în contencios administrativ. ... 147. În acest sens sunt și considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 498 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 26 iulie 2010, prin care s-a relevat că actele
DECIZIA nr. 19 din 11 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256473]
-
2.974 din 1 aprilie 2022 și constituie obiectul Dosarului nr. 892A/2022. ... 3. În motivarea obiecției de neconstituționalitate se susține, printr-o primă categorie de critici, că legea care face obiectul sesizării este lipsită de claritate, precizie și previzibilitate, contravine principiului legalității incriminării, prevăzut de art. 1 din Codul penal și de art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, și, în consecință, dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, care se referă la calitatea legii, precum și
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
al textului incriminator să stabilească cu claritate și precizie condițiile atragerii răspunderii penale în cazul neexecutării unei sancțiuni contravenționale, ceea ce determină o lipsă de previzibilitate a acestuia. ... 9. Un alt viciu de neconstituționalitate reținut tot din perspectiva încălcării principiului legalității, prevăzut de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție și ale art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, este cel referitor la durata excesiv de scurtă a termenului de 30 de zile prevăzut de art.
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
în termenul prevăzut de lege, și instanța judecătorească, în celelalte cazuri. Cu alte cuvinte, prin efectul legii, contravenientul creează cadrul procesual pentru atragerea răspunderii sale penale. ... 13. Raportat la toate aceste motive, se apreciază că dispozițiile legale criticate încalcă principiul legalității prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție și art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dat fiind că, în ipoteza contravențiilor, pentru a respecta acest principiu, legiuitorul trebuie să indice în mod clar și
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
libertății persoanei, protejat prin art. 23 din Constituție. Libertatea persoanei, desemnată de Legea fundamentală ca „inviolabilă“, este o valoare juridică de o însemnătate atât de ridicată, încât poate suferi ingerințe doar din motive deosebit de grave, pornind de la rezerva legalității pedepsei consacrată de prevederile constituționale ale art. 23 alin. (12). Incriminând fapta de neexecutare a hotărârii judecătorești prin care contravenientul a fost sancționat cu prestarea unei activități în folosul comunității în temeiul art. 39^1 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
calea de atac împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției în termenul prevăzut de lege, și instanței judecătorești, în celelalte cazuri. Astfel, contravenientul însuși își generează cadrul procesual pentru atragerea răspunderii sale penale. Această situație este de natură să încalce principiul legalității prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituția României și de art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 28. Se apreciază ca fiind întemeiată și obiecția potrivit căreia, în cadrul aceluiași termen, și anume termenul
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
cu referire la exigențele de calitate a legii dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și ale art. 23 alin. (12) și (13), referitor la libertatea individuală. Se invocă, de asemenea, art. 7 privind legalitatea incriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 4 din Protocolul nr. 7 adițional la Convenție referitor la interzicerea dublei incriminări. ... 36. Analizând mai întâi admisibilitatea sesizării, Curtea constată că aceasta a fost formulată de
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
Sesizarea de neconstituționalitate a fost înregistrată la Curtea Constituțională în data de 1 aprilie 2022, așadar în cadrul termenului stabilit de art. 77 alin. (1) din Constituție. Rezultă, așadar, că sesizarea este admisibilă sub toate cele trei aspecte ce privesc legalitatea sesizării. ... 37. Examinând criticile formulate, Curtea constată că acestea sunt structurate pe două coordonate principale, vizând nerespectarea principiului legalității cu referire la exigențele de calitate a legii și, respectiv, a principiului ne bis in idem. ... 38. Cât privește prima coordonată
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
stabilit de art. 77 alin. (1) din Constituție. Rezultă, așadar, că sesizarea este admisibilă sub toate cele trei aspecte ce privesc legalitatea sesizării. ... 37. Examinând criticile formulate, Curtea constată că acestea sunt structurate pe două coordonate principale, vizând nerespectarea principiului legalității cu referire la exigențele de calitate a legii și, respectiv, a principiului ne bis in idem. ... 38. Cât privește prima coordonată menționată, se susțin, în esență, următoarele: – lipsa de corelare a art. 39^1 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, astfel cum
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
paragraful 80). ... 58. Jurisprudența Curții Constituționale în materie se fundamentează, prin raportare la art. 20 din Constituție, pe o consistentă jurisprudență a Curții Europene a Drepturilor Omului în care sunt dezvoltate aceleași cerințe de calitate a legii, garanție a principiului legalității. De exemplu, prin hotărârile din 4 mai 2000, 25 ianuarie 2007, 24 mai 2007 și 5 ianuarie 2000, pronunțate în cauzele Rotaru împotriva României (paragraful 52), Sissanis împotriva României (paragraful 66), Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României (paragraful 34) și Beyeler
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
împotriva României (paragraful 52), Sissanis împotriva României (paragraful 66), Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României (paragraful 34) și Beyeler împotriva Italiei (paragraful 109), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut obligativitatea asigurării standardelor de calitate a legii drept garanție a principiului legalității, prevăzut de art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, prin Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României (paragraful 66), instanța europeană a reținut că sintagma „prevăzută de lege“ impune ca
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
în cauză: astfel, aceasta trebuie să fie accesibilă persoanei și previzibilă. ... 59. Tot astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dispozițiile art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ce consacră principiul legalității incriminării și pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege) - pe lângă interzicerea, în mod special, a extinderii conținutului infracțiunilor existente asupra unor fapte care anterior nu constituiau infracțiuni -, instituie și cerința potrivit căreia legea trebuie să definească în mod clar
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
de vedere formal competența constituțională de a legifera, fără ca prin conținutul normativ al textelor modificate să stabilească clar și precis condițiile în care este atrasă răspunderea penală a persoanei. ... 61. Circumscrise acelorași dispoziții constituționale și convenționale care consacră principiul legalității sunt și criticile privitoare la termenul de 30 de zile stabilit de alin. (1) al art. 39^1. Potrivit textului menționat, ar rezulta că acest termen este acordat atât pentru achitarea amenzii, cât și pentru constatarea imposibilității executării silite, deopotrivă pentru
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
62. Deja criticată în literatura de specialitate, norma astfel cum a fost modificată prin adăugarea unor noi subiecți care să sesizeze instanța în ipoteza textului, dar fără o clară stabilire a procedurii de urmat, ridică probleme din perspectiva respectării principiului legalității, în corelare cu normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. ... 63. Astfel, operațiunea constatării imposibilității executării silite este în mod logic subsecventă neîndeplinirii obligației principale stabilite în sarcina contravenientului, aceea de plată a amenzii în termenul prevăzut de lege
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
Legea nr. 352/2006 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 640 din 25 iulie 2006. ... 66. Pentru toate argumentele arătate, Curtea consideră că legea criticată încalcă principiul legalității prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție cu referire la cerințele de calitate a actelor normative și art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, impunându-se constatarea neconstituționalității acesteia în ansamblu. Indiferent de obiectivele
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
67. Față de conținutul normativ deficitar al întregii legi criticate, atât în ceea ce privește modificarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, cât și a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, se impune constatarea neconstituționalității sale în ansamblu, prin raportare la principiul legalității, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție și, respectiv, de art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum acestea au fost interpretate în jurisprudența Curții Constituționale și, respectiv, a Curții Europene a Drepturilor
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
în lipsa solicitării unui aviz al Băncii Naționale a României, ceea ce încalcă art. 3 alin. (2) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României și art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. Se subliniază că principiul legalității impune ca atât exigențele de ordin procedural, cât și cele de ordin substanțial să fie respectate în cadrul legiferării. Prin urmare, se apreciază că legea criticată a fost adoptată fără realizarea unei temeinice motivări și fundamentări a reperelor valorice și
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
quo nu rezultă că acestea ar fi în fază de executare silită. Or, potrivit jurisprudenței Curții, legătura cu cauza presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr.
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
cât mai scurt în fața instanței competente să soluționeze litigiul dedus judecății. Curtea a reținut, de asemenea, că hotărârea instanței de declinare a competenței este rezultatul unui act de administrare a justiției prin care se urmărește desfășurarea în condiții de legalitate a procesului, de care beneficiază toate părțile, indiferent de calitatea lor procesuală, având în vedere că, potrivit art. 174 alin. (2) și art. 176 pct. 3 din Codul de procedură civilă, actele de procedură efectuate de instanța necompetentă sunt nule
DECIZIA nr. 150 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256676]
-
2) din Codul penal, ci reprezintă contravenție, conform art. 95 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. S-a susținut că o interpretare contrară reprezintă o soluție care încalcă principiul fundamental al legalității incriminării prevăzut de art. 1 alin. (1) din Codul penal, care nu permite nici incriminarea prin analogie, nici aplicarea prin analogie a unei dispoziții penale în detrimentul persoanei acuzate, „chiar dacă o asemenea incriminare s-ar putea justifica prin raportare
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]